INTERVIU Ce spune ministrul finlandez pentru UE despre justiția din România: Corupția erodează credibilitatea întregului sistem politic în lume, reformele trebuie să continue / Vom monitoriza foarte atent ca banii din PNRR să ajungă la locul potrivit / România și-a făcut temele pentru intrarea în Schengen

Tytti Tuppurainen, ministrul finlandez pentru Afaceri Europene, a declarat într-un interviu pentru G4Media că România trebuie să continue reformele din justiție și lupta anti-corupție. Ea a spus că evaluările Comisiei Europene arată că România și-a făcut temele și merită să fie primită în Schengen.

Tuppurainen a avertizat însă că România trebuie să investească în continuare în lupta anticorupție și în combaterea traficului de persoane. ”Corupția erodează credibilitatea întregului sistem politic și, în cele din urmă, oamenii nu vor mai avea încredere în nimic și sunt vulnerabili când vine vorba de teorii ale conspirației și așa mai departe”, a spus oficialul finlandez.

Prin urmare, având în vigoare o mulțime de instrumente ale UE, precum și instrumente financiare precum Fondul de redresare, cred că ar trebui să monitorizăm cu toții foarte atent ca banii să ajungă la locul potrivit. Și avem, de asemenea, și jaloane pe care le urmărim, iar banii nu vor fi plătiți decât dacă nu sunt atinse etapele din planul național de redresare și reziliență (PNRR).

Interviul integral cu Tytti Tuppurainen:

Rep.: Problema Schengen. Având în vedere că Finlanda se află într-o relație politică foarte strânsă cu Suedia, cum evaluați posibilitatea ca acest subiect să revină pe agenda Consiliului UE în timpul președinției suedeze?
Tytti Tuppurainen: Sper că această decizie va fi luată foarte curând. Eu cred că România îndeplinește toate criteriile relevante și odată ce îndeplinești criteriile, concluzia ar trebui să fie adoptată. Așa că nu mai există niciun motiv de ezitare.
România și Bulgaria – conform evaluărilor Comisiei Europene – au îndeplinit toate standardele, așa că Finlanda este în favoarea acestui lucru și sperăm că vom putea lua decizia în Consiliul UE cât mai curând posibil.
Suedia deține președinția UE și, bineînțeles, este de competența președinției să afle dacă există voința de a lua o decizie. Potrivit informațiilor mele, doar Austria are ezitări în cazul României, și există unele îngrijorări și din partea Olandei în ceea ce privește Bulgaria. Încercăm să ne convingem partenerii europeni deoarece acum este momentul să vedem unitate și determinare în fața agresiunii rusești. UE trebuie să fie capabilă să ia o decizie.

Rep.: Dar în ultimul deceniu, Finlanda a fost mai degrabă reticentă când a fost vorba de extinderea Schengen cu Bulgaria și România din cauza preocupărilor legate de statul de drept. Ce s-a întâmplat anul trecut, de ce v-ați schimbat poziția?
Tytti Tuppurainen: Ne bazăm politicile noastre europene pe fapte. Iar dacă faptele se schimbă, atunci ne schimbăm părerea. Acesta este principiul-cheie al procesului nostru de luare a deciziilor și ne bazăm întotdeauna deciziile pe evaluările Comisiei Europene. Noi, ca țară, nu avem mijloacele necesare pentru a examina o anumită țară cu privire la un anumit aspect, ci Comisia Europeană poate face asta. Iar Comisia Europeană a declarat că atât România și Bulgaria, cât și Croația îndeplinesc toate criteriile relevante.

În ceea ce privește statul de drept, cred că acest proces nu se va încheia niciodată. Și aceasta a fost și formularea ministrului român al justiției cu care m-am întâlnit. A fost foarte impresionant în abordarea sa față de reformele statului de drept din România și vă încurajez să le continuați nu doar din cauza cerințelor UE, ci pentru binele societății românești, pentru binele poporului român și pentru binele companiilor românești.

Rep.: Dar sunteți cu adevărat convinsă că noile legi ale justiției din România sunt soluția corectă? Dacă ne utiăm la ultimul raport MCV, pare unul pozitiv, dar are o mulțime de cerințe noi. De asemenea, există o mulțime de critici din partea Comisiei de la Veneția.
Tytti Tuppurainen: Vă încurajăm să continuați să lucrați în continuare în acest domeniu. Dacă există critici, trebuie să recunoaștem acest lucru, să accelerăm reformele și să le îmbunătățim dacă este necesar, iar impresia pe care am avut-o de la ministrul justiției este că intenția a fost una corectă și că România dorește să își îmbunătățească în continuare performanțele în domeniul statului de drept.

Și cred că merită să investiți în aceste reforme, pentru că este spre binele societății, dar și al companiilor. Politica este importantă și democrația are un rol de jucat, dar când vine vorba de sistemul de justiție, acesta trebuie să fie obiectiv și sută la sută neutru. Politicienii nu trebuie să se amestece în activitatea instanțelor, a proceselor și a judecătorilor. Aceștia trebuie să fie capabili să lucreze independent de guvern și de politică. Chiar și în cele mai progresiste țări, dacă îmi permiteți, Finlanda, de asemenea, trebuie să acordăm atenție acestui aspect în permanență.

Rep.: Ați spus că ați fost impresionată de discursul ministrului nostru al justiției, dar România are o istorie destul de lungă în ceea ce privește dublul discurs – spune ceea ce UE și partenerii noștri vor să audă, dar face altceva acasă.
Tytti Tuppurainen: Comisia Europeană are datoria de a monitoriza situația din statele membre și încurajăm Comisia să facă această muncă. Și, de fapt, în acest moment, UE dispune de instrumente adecvate pentru a ajuta la remediere în cazul în care există preocupări într-o anumită țară. Există multe mecanisme în setul nostru de instrumente privind statul de drept.

Rep.: Vă referiți la mecanismul care leagă banii UE de statul de drept?
Tytti Tuppurainen: Exact. Când Finlanda a deținut președinția Uniunii Europene în 2019, a fost prioritatea președinției noastre să avem acest tip de reglementare – mecanismul de condiționalitate.

Rep.: Deci credeți că este eficient?
Tytti Tuppurainen: Este eficient. Și acum, pentru prima dată, Consiliul a decis să o pună în aplicare în cazul Ungariei și sunt recunoscător că am fost suficient de îndrăzneți, că Comisia a fost suficient de îndrăzneață să propună și că Consiliul UE a fost suficient de îndrăzneț să o pună în aplicare.

Dar acesta nu este singurul instrument pe care îl avem. Avem, de asemenea, procedurile prevăzute la Articolul 7 din Tratatul UE (suspendarea dreptului de vot) și avem proceduri în curs cu Ungaria și Polonia. Acestea au o valoare în sine. Este important ca miniștrii să se întâlnească și să putem avea aceste audieri și să abordăm problemele din statele membre. Nu le ignorăm, nu spunem că aceasta este o activitate obișnuită și este foarte important ca și președinția suedeză să organizeze audieri în temeiul Articolului 7 și ca acestea să continue atât timp cât este necesar.

Apoi avem Curtea Europeană de Justiție independentă care poate interveni dacă există probleme. Și să nu uităm de dialogul privind statul de drept. Iar baza dialogului privind statul de drept în cadrul Consiliului este raportul anual al Comisiei Europene privind statul de drept. Tocmai am avut în decembrie, în cadrul Consiliului, o discuție privind România, iar în raportul Comisiei există și recomandări pentru fiecare țară în parte. Prin urmare, cred că acest nou raport anual al Comisiei privind statul de drept și următorul dialog privind statul de drept din cadrul Consiliului sunt, de asemenea, valoroase în ceea ce privește abordarea problemelor. Deci, dacă vor exista probleme în România – ceea ce, desigur, sper să nu fie cazul – avem instrumente adecvate în UE pentru a le aborda.

Rep.: Ați abordat preocupări punctuale în timpul întâlnirii cu ministrul român al justiției?
Tytti Tuppurainen: Lupta anticorupție este un lucru în care România trebuie să investească în continuare. Este foarte important să se îmbunătățească instrumentele anticorupție și, de asemenea, activitatea de combatere a traficului de persoane este, din păcate, foarte oportună și relevantă.

Rep.: Aveți o problemă în Finlanda cu românii victime ale traficului de persoane?
Tytti Tuppurainen: Nu am cifre în această privință, dar este o problemă la care trebuie să fim cu toții atenți, mai ales acum, când am primit milioane de refugiați ucraineni, femei, fete tinere, copii. Munca forțată este o problemă și, de asemenea, faptul că femeile sunt exploatate sexual este, de asemenea, o problemă pe care trebuie să o abordăm împreună la nivel european, dar și la nivel național.

Rep.: Revenind la lupta anticorupție, cum evaluați eforturile anticorupție din România în ultimii doi – trei ani, vedeți o evoluție în bine sau în rău?
Tytti Tuppurainen: Nu îmi revine mie sarcina de a judeca. Sperăm că Comisia Europeană este la înălțimea atribuțiilor sale, monitorizând lucrările statelor membre în acest domeniu. Dar cu siguranță sper, pentru binele României, că luptați împotriva corupției, deoarece corupția este foarte nocivă și dăunătoare pentru propria societate și țară. Ea erodează credibilitatea întregului sistem politic și, în cele din urmă, oamenii nu vor mai avea încredere în nimic și sunt vulnerabili când vine vorba de teorii ale conspirației și așa mai departe.

Prin urmare, având în vigoare o mulțime de instrumente ale UE, precum și instrumente financiare precum Fondul de redresare, cred că ar trebui să monitorizăm cu toții foarte atent ca banii să ajungă la locul potrivit. Și avem, de asemenea, și jaloane pe care le urmărim, iar banii nu vor fi plătiți decât dacă nu sunt atinse etapele din planul național de redresare și reziliență (PNRR).

Depinde de autoritățile naționale să se asigure că banii nu ajung în locuri greșite. Atunci când am decis în Consiliul UE să creăm acest fond de redresare, am decis, de asemenea, o frână de urgență. Astfel, dacă sunt indicii că o țară utilizează în mod necorespunzător acest ajutor financiar, atunci, la cererea unei alte țări, această problemă poate fi supusă atenției Consiliului European. Așadar, este o frână de urgență foarte puternică pe care o avem pentru a preveni utilizarea abuzivă a fondurilor noastre europene.

Este, de asemenea, foarte important pentru interesul contribuabililor din țările plătitoare de taxe nete. Finlanda este, de asemenea, un plătitor net, nu unul mare, dar totuși. În calitate de ministru al afacerilor europene, trebuie să țin cont de așteptările contribuabililor noștri.

Fiecare țară trebuie să lupte împotriva corupției și trebuie să ne asigurăm că banii sunt cheltuiți așa cum intenționăm să îi cheltuim: pe tranziția ecologică și pe digitalizare. Aceste două aspecte sunt marile strategii europene la care trebuie să lucrăm cu toții.

Rep.: Aveți semne de întrebare cu privire la modul în care țările beneficiare folosesc acești bani europeni?
Tytti Tuppurainen: E unul dintre aspectele pe care Comisia Europeană le-a avut în vedere atunci când a decis să propună oprirea fondurilor de coeziune în cazul Ungariei și punerea în aplicare a condiționalității și a mecanismului statului de drept, astfel încât legislația și reglementările anticorupție din Ungaria sunt foarte relevante dacă doresc să revină la finanțare. Acum sunt suspendate 6,3 miliarde de euro și sperăm că acest lucru va ajuta la efectuarea corecțiilor necesare în sistemul lor, deoarece este foarte important să nu pierdem banii.

Corupția strică cu adevărat o societate. Gândiți-vă la Rusia: a investit masiv în capacitățile sale militare, cheltuieli masive în domeniul militar, dar banii au ajuns la oligarhi, iar acum Putin are probleme pentru că oligarhii au banii în buzunare.

Rep.: Cum apreciați eforturile României de a ajuta Finlanda și Suedia în vederea aderării la NATO? Considerați că România a făcut ceva special pentru a ajuta?
Tytti Tuppurainen: În cadrul consultărilor bilaterale de astăzi cu ministrul Aurescu am fost impresionat de determinarea sa de a ajuta Finlanda și suntem recunoscători pentru eforturile depuse de ministrul român de externe pentru a ne ajuta să intrăm în NATO. Mai sunt doar două țări în așteptare – Ungaria și Turcia. Toate celelalte au ratificat deja și mulțumim României pentru ratificarea rapidă, încă din vara trecută. Este un semn de angajament și un semn de solidaritate de care avem nevoie în acest moment.

Acum, Viktor Orban a declarat că Ungaria va ratifica la 1 februarie, iar noi luăm declarația prim-ministrului ca pe un cuvânt, așa că ne bazăm pe acest lucru și ne așteptăm ca Ungaria să ratifice. Apoi, mai este Turcia, și avem un memorandum trilateral care a fost semnat la summitul NATO de la Madrid și cred că am implementat tot ceea ce a fost enumerat și sperăm că Turcia va fi convinsă cât mai curând posibil că merită să ratifice tratatul nostru de aderare.

Mai sunt și alte aspecte în această chestiune, dar, desigur, este la latitudinea președintelui Erdogan să ia o decizie și apoi să ratifice.

Rep.: Vă așteptați la o decizie din partea președintelui Erdogan până la alegerile prezidențiale din Turcia?
Tytti Tuppurainen: Nu este de competența mea să stabilesc un calendar. Sper că Turcia va ratifica cât mai curând posibil. Cred că este, de asemenea, o chestiune de credibilitate a întregii alianțe, deoarece NATO a spus în repetate rânduri că politica ușilor deschise este valabilă și, odată ce este valabilă și odată ce ai două țări candidate care îndeplinesc toate criteriile relevante, atunci alianța ar trebui să fie capabilă să ia deciziile într-o manieră unitară.

Rep.: Acest efort al guvernului român de a ajuta Finlanda și Suedia în dialogul cu Turcia a jucat un rol în faptul că Finlanda a fost mai favorabilă intrării României în Schengen? Au avut legătură cele două dosare?
Tytti Tuppurainen: În această perioadă, este foarte important să ne arătăm solidaritatea. Europa este unită și trebuie să dăm dovadă de înțelegere unii față de alții. Trebuie să acționăm solidar, dar asta nu înseamnă că aș considera că este vorba de un fel de târg. Nu este așa. Cred sincer că odată ce Comisia Europeană a evaluat situația României, atunci este o evaluare neutră a situației și ne bazăm evaluarea noastră pe propunerea Comisiei. Așadar, cred că România și-a făcut temele. România are o graniță externă și Finlanda are, de asemenea, o graniță externă, așa că ne putem înțelege reciproc. Și cred că, odată ce ești membru în spațiul Schengen, ar putea crește securitatea frontierelor întregii uniuni.

Rep.: Deci aveți încredere în evaluarea Comisiei Europene potrivit căreia România este pregătită să protejeze frontiera externă?
Tytti Tuppurainen: Da.

Rep: În afară de Nokian, cunoașteți și alte companii finlandeze care au intenția de a-și muta operațiunile din Rusia sau Ucraina în România?
Tytti Tuppurainen: Cred că România este o destinație foarte atractivă pentru investiții și trebuie să ne asigurăm că piața unică a Uniunii Europene este una autentică, că avem condiții de concurență echitabile și mă bucur să observ că România este o țară cu aceeași mentalitate când vine vorba de piața unică și de reguli corecte și transparente în cadrul pieței unice.

Atât de multe companii se retrag acum de pe piața rusă. Nokian Tires este una dintre companiile deținute de stat. Este important ca aceste companii să își retragă operațiunile de pe piața rusă ca parte a izolării Rusiei ca urmare a războiului de agresiune din Ucraina. Astfel, România ar putea avea apoi de câștigat de pe urma acestui nou salariu de investiții în Europa.

Aș recomanda să acordați atenție nivelului de educație, lucru pe care l-ați putea consolida în continuare – educația primară și educația timpurie. Merită să investim în educație pentru a avea o forță de muncă calificată, companiile europene au nevoie de o forță de muncă calificată.

Rep: Finlanda este una dintre puținele țări din lume care știu cum să învingă Rusia pe câmpul de luptă. Ce ar trebui să învețe Ucraina din experiența Finlandei?
Tytti Tuppurainen: Cred că există multe asemănări între războiul nostru împotriva Rusiei sovietice din 1939 și agresiunea Rusiei în Ucraina. Atât Stalin, cât și Putin, au fost surprinși să vadă o națiune unită împotriva lor. Stalin a crezut că va vedea o societate fragmentată, Putin a crezut că va vedea o societate fragmentată. Dar, în schimb, ambii au unit într-un mod extraordinar țările pe care le-au invadat. Așadar, cred că ucrainenii sunt un model pentru noi toți. Lupta lor este cea mai curajoasă, iar noi ar trebui să intensificăm ajutorul acordat Ucrainei, inclusiv în ceea ce privește armele grele și muniția.

Cred că dacă ar exista o soluție europeană prin care am putea livra și tancuri Leopard, țările ar urma acest exemplu, inclusiv Finlanda. Ucrainenii trebuie să câștige războiul; nu-l putem lăsa pe Putin să câștige războiul. Rusia trebuie să fie înfrântă și trebuie să ajutăm Ucraina să câștige. Ei au determinarea, au voința de a lupta pentru țară, dar au nevoie disperată de mai multe arme, au nevoie de armament, de muniție.

Rep.: Aveți semnale pozitive din partea Germaniei în ceea ce privește livrarea de tancuri Leopard?
Tytti Tuppurainen: Există consultări, dar, bineînțeles, sunt una foarte sensibile. Acum este momentul să ne poziționăm alături de Ucraina și în mod practic.