INTERVIU Diana Bosca, învățătoare într-o comunitate dezavantajată din Săcele: Din cei 30 de copii pe care-i am la clasa a II-a, doar șase se pot conecta la orele online. Anul trecut am făcut citire la telefon, când se ridică restricțiile va trebui să recapitulez din clasa I

Doar șase copii din 30 au astăzi resursele necesare pentru a face școală online la o clasă dintr-o comunitate dezavantajată din Săcele. Chiar dacă au primit tablete, conexiune la internet nu prea există, iar profesorii sunt nevoiți să găsească soluții pentru a-i ajuta pe cei mici să învețe să scrie și să citească. Învățătoarea Diana Bosca predă la o clasă de-a II-a, la școala din Gârcini, județul Brașov, unde a ajuns prin Teach for Romania în urmă cu doi ani. Problemele din comunitate erau multe și înainte de pandemie, familiile cu copii mulți nu prea îi trimiteau la școală și a fost nevoie de o continuă muncă de implicare ani de zile din partea profesorilor, a școlii și a voluntarilor din programul Teach pentru a rupe din lanțul vicios.

Lucrurile începeau să arate tot mai bine, dintr-o clasă formată din 30 de copii, 25 ajungeau la școală aproape zilnic înainte de pandemie și chiar dacă aveau sincope de învățare, recuperau lipsurile, povestește învățătoarea Diana Bosca, pentru Edupedu.ro. Profesorii aveau ședințe cu părinții des pentru a-i apropia de educație și pentru a le arăta că cei mici pot avea o viață mai bună și orizonturi mai mari, dacă se duc la școală. Apoi a venit pandemia, în martie totul s-a închis pe nepregătite și profesorii care încercau să ajute comunitățile dezavantajate s-au trezit într-o situație foarte grea.

„Martie a fost un moment foarte dificil pentru că nu terminasem încă de predat tot alfabetul. Am mers în ritmul lor de învățare fiindcă mi s-a părut important ca toți copiii să asimileze ceea ce le predam, ei sunt în urmă față de copiii de la oraș cu cel puțin un an-doi, nu poți să-i înveți în același ritm. Nu pentru că sunt mai slabi, ci pentru că lor le lipsesc noțiunile de la grădiniță și vin la școală pe sărite, nu au continuitate. Dacă ar veni la școală în fiecare zi de foarte mici, atunci ar fi la același nivel ca elevii de la oraș. Nu poți trece mai departe cu jumătate de clasă, dacă restul nu au fost prezenți când ai predat litera T, spre exemplu. Trebuie să o predai și lor, de asta merge mai lent. Când a venit pandemia și am văzut că ne-a lipsit de încă câteva luni în care eu puteam să termin alfabetul, a fost destul de dificil. Copiii din comunitate nu aveau telefoane cu internet, aveau doar cartele care funcționau o vreme, motiv pentru care își schimbat numărul de telefon des”, a povestit Diana Bosca pentru Edupedu.ro.

Rezultatul a fost un fel de școală prin telefon în primăvară, în care învățătoarea suna zilnic fiecare copil în parte și repeta cu el cât se putea, în funcție de nevoile lui. Mai mult punea accentul pe citit, pentru că nu putea preda scriere prin telefon.

• Citește articolul integral pe Edupedu.ro

Diana Bosca / Sursa foto: Teach for Romania