Portofelul digital sau identitatea electronică europeană, o inițiativă coordonată de eurodeputatul Alin Mituța (REPER) din partea grupului politic RENEW, aflată în prezent în fază incipientă – proiecte pilot, pentru testare – în statele membre. Mituța a explicat într-un interviu acordat jurnalistului G4Media Dan Alexe ce înseamnă exact această identitate digitală europeană și care sunt punctele sensibile în aplicarea sa.
În același interviu Alin Mituța a vorbit și despre propunerea ca Ungaria să nu mai primească președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene din cauza problemelor din domeniul statului de drept și chiar despre posibilitatea revizuirii mecanismului de președinții rotative. De asemenea, eurodeputatul REPER a mai vorbit despre îngrijorările privind extinderea Uniunii Europene și impactul bugetar pe care l-ar implica o extindere.
Tema: portofelul digital european
„Este vorba despre identitatea digitală europeană care implică și acest portofel digital, este voluntar, nu vom impune folosirea sa, dar cine va vrea să îl aibă va avea multe avantaje. Va presupune că vom avea o aplicație pe telefon, sigură, la care autoritățile nu vor avea acces, la datele personale și prin care putem să accesăm servicii fie publice fie private, putem să scoatem un certificat direct de la autorități pe telefon fără să mai mergem la autorități,vom putea să ne logăm pe rețele fără o parolă. Mulți ne faccem poză la buletin, la certificate, ca să le trimitem pe email, pe whatsapp iar aceste transmiteri nu sunt sigure. În portofelul digital vom putea stoca criptat aceste documente care vor avea aceeași valoare juridică precum cele pe hârtie”, a detaliat Mituța.
Întrebare: Cum ne va afecta acest mecanism din perspectiva posiblității de trasabilitate a cetățenilor?
„Acesta a fost unul dintre cel mai importante puncte din triloguri – negocierile între instituții, pe un regulament. Ne-am asigurat din partea Parlamentului tocmai că statul și autoritățile nu vor putea face acea urmărire, acel tracking, ci doar va funcționa ca o aplicație pe telefon. Este un punct important la care Parlamentul a ținut”.
Întrebare: Dar în privința unor țări precum Polonia sau Ungaria, aflate într-o derivă totalitară, care și-au văzut fondurile blocate, ce garanție aveți că acest pașaport digital nu va fi folosit de Guvern pentru a urmări cetățenii, jurnaliștii, justiția?
„Este un regulament care se aplică direct, toate regulile vor fi prevăzute în acest regulament, nu vor fi la latitudinea Guvernelor. CE va avea rolul de garant al aplicării”, spune Mituța.
El a mai subilinat care este necesitatea acestui instrument: a apărut dintr-o nevoie reală, „sunt multe servicii digitale unde trebuie folosite elemente de identificare care sunt disparate, avem tot mai multe documente digitalizate, nu știm unde să le stocăm”. Va fi util pentru cetățenii care sunt mobili și care au nevoie să utilizeze un document în altă țară UE.
Legat de posibila rezistență din partea unor categorii de oameni, Mituța a spus: „Știu că există foarte mare rezistență la genul acesta de idei noi dar tipul acesta de portofel digital, identitate digitală există deja în multe state cum sunt Estonia și Belgia, dar la documentele respective nu poți avea acess din altă țară, în schimb dacă ar exista un format european problema ar fi rezolvată, practic noi încercăm să armonizăm regulile acestea”.
Tema: Modificări pentru Președinția rotativă a Uniunii Europene
Întrebare: Ați avut o altă inițiativă care a ieșit în evidență: să fie anulată anul viitor președinția Ungariei la Consiliul Uniunii Europene. Cum ar putea funcționa?
Mituța a explicat că propunerile de modificare a mecanismului președinției rotative vin pe fondul dificultăților create de acest mecanism învechit. „Am propus în Comisia de Afaceri Constituționale să nu mai avem efectiv președinție rotativă, este o relicvă a începuturilor UE când erau 6 state, acum mai ales dacă va urma face extinderea și se poate ajunge la 36 de state ar fi o nebunie să continuăm, este total ineficient. Dacă noi, Parlamedntul schimbăm la 6 luni interlocutorul, nu putem să adoptăm legislația. Am propus dacă tot avem un președinte al Cons European, acesta să fie și președintele Consiliului UE și să nu mai fie 10 configurații ale Consiliului ci unul singur, care să negocieze cu Parlamentul.”
Ce rău ar putea face Ungaria?
„Teoretic ar trebui să fii un honest broker, care să nu fie părtinitor, e țara care ține agenda Uniunii, care dă tonul. Cum putem să ne asigurăm ca un stat ca Ungaria poate fi un honest broker în condițiile în care există suspendări de fonduri și probleme cu statul de drept?”, a adăugat acesta.
În cazul negocierilor cu Republica Moldova, care credeți că va fi poziția Ungariei?
„Nu am văzut să aibă o problemă cu Moldova dar Moldova nu va adera fără Ucraina, la fel cum România nu a aderat fără Bulgaria, sunt tratate la pachet”.
Tema: Extinderea Uniunii Europene
Ar putea adera Republica Moldova la UE înaintea Ucrainei?
„Din punct de vedere tehnic, pentru aderare sunt evaluate progresele; din punct de vedere politic nu cred că ar putea să adere Moldova inaintea Ucrainei, pentru contextul actual și fiindcă din punct de vedere geostrategic și geografic Moldova e extrem de conectată cu Ucraina, la fel ca România cu Bulgaria”, spune Miutuța.
Cam la cât estimați durata negocierilor cu Rep Moldova?
„Dacă ne uităm la cazul României și a altor state, durează de regulă 10 ani. În cazul Moldovei și Ucrainei, statutul de candidat a fost acordat în câteva luni însă procesul de aderare e foarte foarte complicat. Parlamentul European a adoptat recent o rezoluție care nu are putere juridică dar are valoare politică, pentru începerea negocierilor de aderare dar decizia o vor lua statele membre. Cel mai devreme se poate întâmpla în Decembrie dar va fi nevoie de unanimitate”.
Există temeri privind efectele extinderii UE? Una din spaimele europenilor nu este că primirea a încă 2 țări sărace, chiar dacă s-ar incheia războiul, ar avea impact pe finanțele lor?
„În discursul public nu am văzut lucruri din acestea dar în spatele ușilor închise da, este o temere din partea Uniunii Europene care da, este justificată. Au existat și niște calcule care au ajuns în presă, din care reiese că impactul aderării acestor țări, Ucraina Moldova și țările din Balcanii de Vest ar fi de 260 mld euro pe an, e foarte mult pt că bugetul UE actual este 180 mld; doar Ucraina singură ar avea un impact pe politica agricolă comună și pe cea de coeziune de 180 mld euro.
Dacă ar fi ca mâine să intre în UE nu am avea capacitatea să facem acest lucru pentru că am arunca efectiv în aer coeziunea și Politica agricolă comună”.
Mituța a mai explicat că se va complica mult și modul cum se vor lua deciziile: o Comisie cu 36 de comisari și unanimitate cu 36 de state membre va fi extrem de dificil, așadar trebuie luate decizii privind reformele, arhitectura instituțională. Privind din punct de vedere al Parlamentului, el spune că nu va crește numărul fiindcă în tratat avem un maxim 751 de europarlamentari dar ar scădea numărul reprezentanților celorlalte state. Așadar, sunt argumente care face europenii să aibă rezerve dar sunt și multe pentru a primi Moldova și Ucraina.
„Războiul a trezit cumva la viață Uniunea: am văzut că UE se afla într-un fel de impas, amorțeală, războiul ne-a făcut să sperăm că proiectul UE are un viitor fiindcă ucrainenii se luptă și pentru valorile pe care se bazează proiectul european. UE ar avea cea mai performantă armată din lume dar și cea mai mare agricultură, să nu uităm că Ucraina are cea mai mare suprafață agricolă.”
Tema: alegerile europene
„Există o mare teamă care plutește este avântul partidelor de extremă dreaptă dar și a celor de extremă stângă. În România avem AUR care după unele previziuni nu face decât să urce. Care este perspectiva?”
Alin Mituța: „E extrem de îngrijorător pentru UE dar și pentru România. AUR e un partid antieuroppean, chiar dacă liderii lor nu o spun explicit. Oamenii trebuie să înțeleagă că acei europarlamentari nu vor avea niciun rol în Parlament. Vor fi un paria al Parlamentului, nu va negocia nimeni cu ei, de regulă extremiștii sunt evitați.
Apoi trebuie să știi ce înseamna aceste politici europene, dacă nu ești alfabetizat legat de instituție și cum se iau deciziile nu ai ce face aici, alegătorii trebuie să se gândească foarte bine dacă vor să trimitem oameni care habar nu au ce se întâmplă ci doar ăîși iau salariul… Nici nu vreau să mă gândesc la scenariul în care am, avea o majoritate anti-europeană, pentru România ar fi un dezastru fiindcă România s-a dezvoltat până acum grație UE, nu din alte motive, în ciuda politicienilor români, în ciuda instituțiilor românești. În România au intrat de la aderare aproape 100 mld euro fonduri nerambursabile, gratuite. Fără UE am fi fost un Belarus astăzi.”
2 comentarii