INTERVIU Europarlamentarul Vlad Gheorghe, inițiatorul grupului de Facebook „Uniți pentru Ucraina”, cu peste 260.000 de membri, care a ajutat până în prezent zeci de mii de refugiați ucraineni: Toată lumea primește răspuns aproape instantaneu

„Uniți pentru Ucraina” este un grup de Facebook care a ajutat până în prezent zeci de mii de refugiați ucraineni care au fugit din calea războiului, în căutare de cazare, transport și medicamente. Inițiatorul acestui grup de Facebook, europarlamentarul USR Vlad Gheorghe, a declarat, într-un interviu pentru G4Media.ro, că grupul a fost înființat pe 11 februarie, după ce oficialii americani au anunțat că președintele rus Vladimir Putin ar urma să invadeze Ucraina. Deși grupul a crescut timid, având numai câteva mii de membri în primele zile, odată cu atacul Rusiei împotriva Ucrainei, grupul a „explodat”, iar astăzi (miercuri, 9 martie) numără peste 260.000 de membri și continuă să crească.

Vlad Gheorghe spune că „Uniți pentru Ucraina” reprezintă locul unde „se întâlnește cererea cu oferta”. Grupul are aproximativ 100 de moderatori care se ocupă cu verificarea ofertelor (spre exemplu, români care oferă cazare) și gestionarea cererilor (ucraineni care au nevoie de un adăpost temporar).

„Oricine are nevoie de ajutor și oricine oferă ajutor intră acolo și dacă nu primește răspuns instantaneu la cerere sau ofertă – lucru care se întâmplă în larga majoritate a cazurilor. Toată lumea primește răspuns aproape instantaneu – atunci intră în baza de date”, explică europarlamentarul USR.

De asemenea, el mai propune înființarea unui fond de reconstrucție al Ucrainei post-război, iar primii bani care să fie alocați către autoritățile ucrainene să fie din activele înghețate ale oligarhilor ruși, după ce Occidentul a impus sancțiuni dure asupra Rusiei.

„Eu propun înființarea fondului de reconstrucție al Ucrainei și primii bani care să fie vărsați în acest fond de reconstrucție să fie banii rușilor pe care i-am blocat. Sunt 800 de miliarde de euro în acest moment. Se tot caută fonduri și bunuri ale oligarhilor sau ale statului rus, deci probabil că vom ajunge la o sumă mai mare”, a mai declarat Vlad Gheorghe.

Grupul de Facebook poate fi accesat aici.

Redăm mai jos dialogul integral:

Rep: Cum a început proiectul „Uniți pentru Ucraina”?

Vlad Gheorghe: „Pe 10 sau pe 11 februarie a fost anunțul oficial al americanilor că Putin urmează să invadeze Ucraina. Cred că era în weekend și anunțul era pentru miercurea următoare. Ceva de genul ăsta. Pe 11 am vorbit cu colegii mei apropiați cu care am început grupul și am zis „Domne, uite, trebuie să facem și noi ceva” pentru că evident că primul lucru care se va întâmpla va fi să vină refugiați.

Am învățat de la celelalte conflicte. Nu au inventat ei apa caldă. Și am zis „trebuie domne să facem și noi ceva. Și atunci ce să facem? Pai, uite, hai să încercăm să ne organizăm cumva. Trebuie să legăm oferta cu cererea care urmează să vină”. Și cel mai bun lucru – învățat de la Roșia Montană, de la multe alte dăți când a fost nevoie să fie un răspuns din partea societății civile, inclusiv în perioada pandemiei, când au început să se fabrice vizierele și așa mai departe – cea mai bună modalitate de lucru pentru sume mari de oameni este grupul de Facebook. Pentru că acolo poți să atașezi documente, oamenii pot să se întâlnească, au o grămadă de modalități”.

Rep: Și cam câți membri are acest grup în prezent?

VG: „Ultima oară când m-am uitat avea în jur de 250.000. Și deci pe 12 (februarie – n.r.) am făcut grupul și în vreo câteva ore a avut undeva la 900 de membri, iar apoi în câteva zile a stagnat la 2.000-3.000 de membri și cam așa a rămas. Și Putin nu a atacat miercurea aia, a atacat miercurea următoare. Toată lumea se dezumflase – „na, uite că nu a atacat” – și noi am zis că lucrurile sunt deja foarte clare. Olimpiada nu se terminase, s-au masat forțe la graniță, toate duceau către situația actuală. Și apoi americanii au continuat să tragă semnale de alarmă.

Au fost câteva zile de demobilizare totală chiar și pe grup, iar după aceea Putin a făcut anunțul că va recunoaște Donbas-ul. Lumea a început să se gândească, după care a început războiul. Și când a început războiul, totul a explodat pur și simplu. Adică a plecat de la câteva mii, iar în prima zi de război cred că avea 25.000”.

Rep: Cine se ocupă propriu-zis de grup?

VG: „O echipă de voluntari. În prima zi de război, cred că au fost șase persoane, inclusiv cu mine și în primele 48 de ore nu știu dacă a dormit cineva mai mult de două-trei ore maxim. După primele 24 de ore, după ce am văzut cum evoluează lucrurile, am început să extindem: de la admini, administratori de grup și tot ce trebuie. Am făcut call-uri pe grup, am sortat oamenii după cât erau de încredere.

Pe unii îi cunoșteam, că tot din societatea civilă sunt și atunci am început să oferim cât mai multe task-uri, să deschidem cercul cât mai mult. De acolo, în primele zile am ajuns la 40 de admini și moderatori, iar astăzi sunt până într-o sută. Avem ture. Cei care sunt din Australia, din Noua Zeelandă, din America… [Rep: Toți sunt români? VG: Da, larga majoritate.] … Ei sunt tura de noapte.

Tura de zi, cei din Europa, pentru că sunt absolut de peste tot. După aia, în valul trei, ca să îi zic așa, au început să intre ucraineni. Am trecut și pe format ucrainean, cu multe anunțuri și în ucraineană și a început să se propage și între ucraineni, după care au început să vină și străini. Adică ONG-urile mari care sunt prezente acolo și am primit destul de multe sfaturi, lucruri pe care nu le cunoșteam și nu aveam de unde să le cunoaștem, cum ar fi managementul unor astfel de crize, la ce să fim atenți. Foarte multă lume ne-a atras atenția pe partea de siguranță și am implementat toate sfaturile pe care le-am primit”.

Rep: Să spunem că cineva pentru cineva nu cunoaște cu ce vă ocupați în cadrul acestui proiect. Ce faceți mai exact? 

VG: „Acolo (pe grupul „Uniți pentru Ucraina” – n.r.) se întâlnește cererea cu oferta. Cam asta ar fi „într-un cuvânt”. Deci oricine are nevoie de ajutor și oricine oferă ajutor intră acolo și dacă nu primește răspuns instantaneu la cerere sau ofertă – lucru care se întâmplă în larga majoritate a cazurilor.

Toată lumea primește răspuns aproape instantaneu – atunci intră în baza de date. Există formulare acolo, trei tipuri, în funcție de ajutorul pe care vrei să îl oferi. Rămâi în baza de date, după care ești sunat pentru ajutorul pe care l-ai oferit atunci când va fi nevoie de ajutorul tău. Nu strângem bani, nu am strâns niciodată și am spus foarte clar că nu strângem din mai multe motive, unul fiind că nu puteam să controlăm falsurile”.

Rep: Și câte resurse aveți la dispoziție?

VG: „Sunt peste 30.000 de oferte de cazare în acest moment. Cel puțin două treimi sunt active și în estimarea noastră am cazat mult mai mulți oameni decât atât pentru că cazarea la noi, în medie, este de opt ore, iar persoana care a cazat ieri o familie, astăzi mai cazează o familie, iar în baza noastră de date apare o singură persoană, o singură ofertă, numai că beneficieri are în fiecare zi sau fiecare noapte. 90% dintre cazări sunt short-term, adică cazări de genul „la mine în casă pot un număr X de persoane, o noapte sau două maxim”. Am avut rar cu două, oamenii s-au oferit, dar pentru că suntem de tranzit, nu vor să stea”.

Rep: Proiectul acesta oferă numai cazări sau aveți și altfel de oferte?

VG: „Cele trei formulare pentru baza de date – oferta care depășește cererea – înseamnă cazare, transport și suport material în sensul de alimente sau alte bunuri. Pe lângă asta, grupul oferă aproape orice în timp real. Am furnizat voluntari traducători în toate punctele de trecere a frontierei, în Gara de Nord, în Aeroporturi. Furnizăm informații, toate verificate oficial cu privire la evoluția situației juridice. De exemplu, sunt foarte mulți ucraineni care vor să știe cu ce acte pot să treacă, dacă nu au ceva ce le trebuie, unde pot să se ducă. Suntem în contact tot timpul cu consulatul”.

Rep: Cât vă bazați pe autoritățile române în tot acest proiect?

VG: „Din păcate, nu ne-am putut baza la început pe încetineala autorităților. Voluntarii au fost peste tot în secunda zero, odată cu toate ONG-urile. Statul a apărut peste câteva zile. În funcție de punctul respectiv, două sau patru zile (până ca autoritățile să apară – n.r.). Acum se lucrează mult mai bine cu autoritățile pentru că a trecut foarte mult timp și deja din multe lucruri e o simbioză.

Voluntarii noștri sunt solicitați de instituțiile statului și sunt coordonați de ei. Și ăsta e un lucru foarte bun, pentru că e o siguranță în lucrul ăsta, e coordonare, pentru că nu se pierd resurse, fiecare e cu treaba lui. Important e să se rezolve problema, nu contează ce umbrelă e. Noi nu avem steaguri, nu avem firme să spunem că e de la X sau de la Y. Bineînțeles, lumea vorbește și spune chestia asta și se identifică ca o comunitate, dar nu e o chestie de PR sub nici o formă”.

Rep: Aveți un număr estimativ cam câți ucraineni ați ajutat până acum?

VG: „Nu am niște date exacte. Gândiți-vă că noi avem o capacitate de cazare care este plină în anumite puncte în fiecare noapte. Deci în București, în Iași, în general în toată Moldova și mai nou și la Constanța, toate ofertele noastre de cazare sunt pline în fiecare noapte. Asta înseamnă că numărul respectiv (aproximativ 30.000, vezi mai sus – n.r.) este multiplicat cu fiecare noapte, dar nu știm să multiplicăm cu câți membri.

Pentru că într-o noapte poate să stea o familie cu doi copii, iar într-o noapte pot să stea două familii cu patru copii, pentru că sunt tot felul de spații. Deci eu zic că câteva zeci de mii de ucraineni am ajutat prin cazare, dar noi oferim acest ajutor de toate felurile – avem cazuri în care îi căutăm pe la frontiere că au probleme cu actele, facilităm răspunsul Consulatului lor, facilităm relația cu autoritățile etc”.

Rep: Este cazul să ajutați ucraineni care nu intră în baza de date a autorităților române?

VG: „Nu există o bază de date. Singura bază de date este cea de intrare în țară. Adică a intrat X și Y din Ucraina și atât. Asta e tot. Iar noi, pentru că am discutat despre siguranță și avem această discuție în special cu ONG-urile internaționale, care ne atrag tot timpul atenția la riscul traficului de persoane, noi nu punem nici o ofertă la bătaie până nu o verificăm, ceea ce e o muncă enormă.

Deci dacă intrați și spuneți că aveți o cazare în București, de exemplu, până nu vă pune sună un voluntar de la noi și vă pune niște întrebări standard ca să vadă despre ce e vorba, acea ofertă nu este validată și nu merge mai departe către beneficiari. Ăsta este primul strat de protecție. După aceea avem stratul de protecție pe grup cu acești până într-o sută de moderatori care caută constant conturi false, oferte și anunțuri dubioase, tot ce nu arată OK este curățat aproape instantaneu.

Oamenii ăștia fac o treabă fantastică. Am fost contactați inclusiv de Facebook. Înțelegem că este cel mai mare grup din Europa care face ceva de genul ăsta și am avut niște discuții cu Facebook, ei vrând să ne ajute și cu ocazia asta ne-au spus că fac o treabă incredibilă moderatorii noștri. Repet, care toți sunt voluntari. Am avut mai multe cazuri în care ni s-au semnalat mai multe posibile răpiri. Le tratăm pe toate cu maximă seriozitate și până acum nu s-a confirmat nici una.

Toate au fost alarme false, fie oameni care nu au mai avut baterie la telefon sau roaming, dar colaborăm cu poliția tot timpul, noi dăm tot ceea ce avem de la noi. Astfel de cazuri nu s-au întâmplat din baza noastră de date, ci au fost cazuri în care oamenii respectivi au fost luați de cineva de la graniță. Eu am semnat până acum zece plângeri penale pentru cazuri de hărțuire pe grup. Oameni care au intenții nu tocmai bune și care fac acte de hărțuire de mai multe tipuri. Bineînțeles, hărțuirea sexuală este pe primul loc. Avem toleranță zero și pe lângă că îi dăm afară din grup, eu, personal, cazurilor serioase le fac și plângere penală către organele de poliție. Am semnat zece până acum”.

Rep: La nivelul Parlamentului European ce fel de inițiative au existat până acum pentru ajutarea refugiaților ucraineni?

VG: „La nivel politic, am solicitat exact în primele zile, când a fost deschis grupul inițial, am solicitat Comisiei Europene să fie pregătită prin Frontex și celelalte autorități care se ocupă cu refugiați să primească aceste milioane de refugiați la care ne refeream. Spre surprinderea mea, am primit cel mai rapid răspuns din toate solicitările pe care le-am făcut vreodată către Comisie și atunci mi-am dat seama că e ceva foarte serios. Am primit răspuns a doua zi. Niciodată nu s-a întâmplat așa ceva”.

Rep: Josep Borrell (șeful diplomației UE – n.r.) a spus că ar trebui ca Europa să se aștepte la aproximativ cinci milioane de refugiați. Ce părere aveți despre această estimare?

VG: „Părerea mea este că e o cifră corectă. De aceea, noi acum încercăm să predăm autorităților tot ce înseamnă administrarea acestui ajutor pe care noi l-am strâns, ca noi să ne concentrăm pe extinderea ajutorului, adică să mai cerem ajutor de la oameni, pentru că se mută nevoia de la ajutorul ăsta pe o noapte de cazare pe câteva zile sau săptămâni. Iar în momentul acesta, în baza noastră de date, sub 10% este acest tip de ofertă”.

Rep: În ce mod intenționează Parlamentul European să acționeze în continuare pentru ajutarea refugiaților ucraineni?

VG: „Cred că Parlamentul va susține în continuare sancțiunile. Eu propun înființarea fondului de reconstrucție al Ucrainei și primii bani care să fie vărsați în acest fond de reconstrucție să fie banii rușilor pe care i-am blocat. Sunt 800 de miliarde de euro în acest moment. Se tot caută fonduri și bunuri ale oligarhilor sau ale statului rus, deci probabil că vom ajunge la o sumă mai mare. Din acești 800 de miliarde de euro pe care îi avem blocați în acest moment, eu cred că trebuie să ne pregătim să generăm mecanismele necesare pentru a-i folosi pentru reconstrucția ulterioară a Ucrainei, pentru că agresorul trebuie să răspundă”.

Rep: Cei care nu au Facebook, unde vă găsesc?

VG: „Eu sunt prezent pe toate platformele de socializare, site-ul vladgheorghe.ro e la fel de disponibil. Nu am încurajat până acum contactul direct cu audiențe, din motive evidente de pandemie, dar probabil că lucrurile se vor schimba. În acest moment, putem avea audiențe online, oricând, cu înscriere pe site-ul meu sau pe oricare dintre paginile de pe rețelele de socializare”.

Rep: Iar pentru cei care nu vorbesc română?

VG: „De exemplu, pentru cei care vorbesc ucraineană avem foarte mulți translatori, avem o colegă care este vorbitoare de rusă nativ și nu este nici o problemă de acest gen. Pe lângă voluntari, o avem și pe asistenta mea din Belarus, vorbitoare de limbă rusă. Ucraineanul care vine în România și care are aceste probleme, găsește niște flyere la ieșirile de la granițele Ucrainei și la intrările de la noi, dar, în acele locuri este foarte multă informație în același loc.

Noi le lăsăm în „punctele fierbinți”. Nu sunt flyere cu grupul, sunt flyere cu informații, pe care noi le-am făcut, de exemplu: ce trebuie să știi, ce poți să primești, „Atenție, totul este gratuit. Aveți grijă să nu plătiți”, sunt foarte multe resurse gratuite, dar astea le fac aproape toate ONG-urile. E plin de anunțuri. În principal, noi suntem o soluție online, care crește din ce în ce mai mult și toți ucrainenii care au venit și au auzit își dau din om în om. Își recomandă și se invită unii pe alții pentru că văd că funcționează”.

Rep: În final, ce le transmiteți românilor care ajută sau intenționează să ajute, dar și ucrainenilor care se așteaptă să primească ajutor din România?

VG: „Românilor le mulțumesc pentru ajutorul pe care l-au dat până acum. Este absolut fantastic modul în care societatea românească s-a mobilizat. Suntem un exemplu în Europa, alături de polonezi – și nu se întâmplă de multe ori să spunem că România este un exemplu bun în Europa. Dacă vor să ajute, îi încurajez să o facă cât de puțin pot ei pentru că puținul pentru noi poate să fie esențialul pentru oamenii aflați în condițiile în care sunt acum în Ucraina. Și, să se adreseze fie autorităților, fie să intre pe pagina mea sau pe acest grup, oricum doresc ei, dar să ajute în orice mod. Iar ucrainenilor le spun că sunt total bineveniți în România și în Uniunea Europeană și că am toată convingerea că ei vor câștiga în războiul contra lui Putin”.

Corespondență de la Strasbourg

Sursa foto: Facebook / Uniți pentru Ucraina