INTERVIU Expert în comunicare și social-media: „În Statele Unite, există acum două țări care trăiesc în paralel și se ignoră reciproc”

Specialistă în mass-media și profesor de economie la Sciences-po, Julia Cagé analizează rolul jucat de rețelele sociale în alegerile prezidențiale din SUA și modul în care au fracturat țara.

Pentru d-na Cagé, care a fost studentă la Harvard și a trăit mult timp în Statele Unite, alegerile americane din 2020 au accentuat și mai mult diviziunile dintre cele două tabere și au arătat că Trumpismul și știrile sale false nu erau un epifenomen în istorie politică recentă.

Autoare a cărții „Free and Equals in Voice”, o reflecție asupra oboselii democrației, cercetătoarea pune la îndoială refuzul diferențelor în dezbaterile politice și imposibilitatea crescândă, în regimurile reprezentative, de a menține o deliberare politică pașnică. Un avertisment pentru Franța, spune ea.

*Interviu publicat în Liberation

Reporter: Care sunt primele d-voastră impresii după aceste alegeri?

Julia Cagé: Ceea ce mă frapează este gradul de polarizare nemaivăzut dintre cele două tabere cu ocazia acestor alegeri. Este mult mai puternic decât era acum patru ani și oricine a prezis un val albastru s-a înşelat. Am asistat la un fel de orbire a unei părţi a presei liberale de peste Atlantic și a presei franceze, potrivit cărora gestionarea dezastruoasă a epidemiei de către administrația Trump și schimbarea economiei urmau să o trimită în gropa de gunoi a Istoriei.

Dar, deşi a pierdut alegerile şi mai ales cu un vot popular care ar trebui să depășească o diferență de patru milioane de voturi în favoarea lui Biden, Trumpismul nu pare să fie în declin.

Participarea la vot a crescut net, dar America pare mai divizată şi polarizată ca niciodată şi aceasta este o veste foarte proastă pentru democraţie.

Reporter: Dincolo de invective şi tensiunea dintre cele două tabere, cum ilustrează rezultatele votului această polarizare?

Julia Cagé: Când nu ne uităm la fiecare stat în parte, unde preferințele partizanilor sunt adesea stabilite de mult, ci la fiecare comitat în parte, diferențele dintre cele două tabere s-au mărit brusc. Acolo unde aceste diferenţe erau de 10 puncte în 2016 s-au dublat adesea și nu este neobișnuit să vezi scoruri de 70% sau chiar 80% pentru o tabără și invers în comitatul de alături.

Acum există două țări care trăiesc în paralel și se ignoră reciproc, cu sisteme de valori radical incompatibile. Este, de asemenea, o reflectare a ponderii crescânde a inegalităților politice și economice în segregarea spațială a teritoriului.

Reporter: În opinia d-voastră, mediatizarea a luminat alegătorii cu privire la problemele acestor alegeri?

Julia Cagé: La fel ca în 2016, marile cotidiene naționale ar fi putut crede că dezvăluirile lor despre Trump vor constitui un punct critic, ca atunci când „New York Times” a publicat declarațiile fiscale ale președintelui în funcție. Dar, deși toată această muncă a întărit alegătorii democrați în condamnările lor anti-Trump, nu a avut niciun efect în tabăra adversă.

Știrile false ale lui Trump nu se adresează democraților, ci propriului său electorat. Putem spune că este dezinformare, dar, în realitate, este ceva mai profund și mai grav: există două electorate care nu mai consumă aceleași informații și nici măcar nu caută să cunoască argumentele adversarului.

Reporter: Rețelele sociale sunt principalul vinovat de această situație?

Julia Cagé: Rețelele sociale, fără de care Trumpismul nu s-ar fi putut răspândi niciodată cu o asemenea forță, nu sunt doar cei mai buni propagatori ai știrilor false. Ele întăresc ceea ce activistul și cercetătorul Eli Pariser a numit „bula filtrantă”, actul de a închide cetățenii într-un univers informațional închis.

Pentru o fracțiune întreagă a opiniei publice care s-a îndepărtat de mass-media oficială acuzată de parțialitate și elitism, aceştia nu vor să vadă decât ceea le ce confirmă opinia.

Reporter: Nu am asistat la o repunere în cauză din partea lor, pentru prima dată, cu aceste avertismente care însoțesc difuzarea anumitor mesaje de la Donald Trump?

Julia Cagé: Odată cu aceste alegeri, rețelele de socializare și unele mass-media importante, cum ar fi Fox News, care până acum nu aveau niciun scrupul să transmită știri false, au început să se distanțeze și să își asume responsabilitatea, avertizând publicul despre natura înșelătoare şi nedovedită a afirmațiilor lui Trump.

Acesta este unul dintre punctele pozitive foarte rare, odată cu creșterea participării, la aceste alegeri. Faptul că marile rețele americane au întrerupt o declarație falsă a președintelui în funcție este o premieră. Mass-media face politică și această polarizare editorială contribuie la pluralism, dar nu sunt gata să treacă linia roșie a dezinformării.

Reporter: Cum putem analiza divorțul dintre Trump și lanțul conservator Fox News, care până acum era un sprijin necondiționat al candidatului?

Julia Cagé: Putem constata în acest stadiu că nu par gata să devină o mass-media pur conspirativă și, dacă ar urma această cale, cred că au înțeles că îşi vor pierde orice credibilitate. Acest lucru arată că, pentru a funcționa, democrația trebuie să împărtășească unele adevăruri factuale de bază dincolo de diversitatea opiniilor.

Interesant va fi să vedem cât de mult ar putea costa asta Fox News în ceea ce priveşte ratingurile sale. Dacă acestea din urmă cad, de exemplu, în Breitbart News, va fi și mai rău și va agrava această polarizare. Credibilitatea democrației este în joc.

Unii spun că ciocnirea cu Fox ar putea fi o modalitate prin care Trump să intre în televiziune cu propriul său canal. Nu se ştie nimic, dar ar exista potenţial un spaţiu ultranconservator la dreapta lăsat vacant de Fox News.

Reporter: În cartea d-voastră, denunțați faptul că strângerea de fonduri electorale din Statele Unite a devenit un dușman al democrației …

Julia Cagé: Este o derivă care îi privește atât pe republicani, cât și pe democrați și pune sub semnul întrebării principiul democratic fundamental „o persoană, un singur vot”.

Puterea banilor s-a tradus într-o captură a dezbaterii publice de către interese private și o mână de miliardari. Am văzut acest lucru în polarizarea dezbaterilor privind mediul înconjurător cu miliardele cheltuite de frații Koch, ale căror averi s-au făcut în industria petrolieră și care au finanțat tot ceea ce ar putea alimenta scepticismul climatic.

În această campanie, cei doi candidați au ajuns la un miliard în fonduri strânse, mult mai mult decât în ​​2016, totul în plină epidemie Covid-19 și pe fundalul unei recesiuni. Este o nebunie!

Democrații au contribuit la această polarizare. Partidul se bazează tot mai mult pe marii donatori privați și s-a separat de clasele populare. Biden a primit mai multe donații din partea celor cu un venit mediu anual de peste 100.000 de dolari, în timp ce Trump a „drenat” finanțarea de la gospodăriile cu venituri mai mici.

Acest lucru se reflectă în structura electoratului lui Biden. Dezamăgirea dintre clasele populare și Partidul Democrat provine și din această metodă de finanțare. Argumentul potrivit căruia Biden a fost democratul cel mai puţin rău pentru republicani nu a funcționat, faptul că polarizarea a crescut și mai mult demonstrează acest lucru. Cu o linie mai la stânga întruchipată de Bernie Sanders sau Elisabeth Warren, victoria ar fi putut fi mai largă.

Reporter: Statele Unite sunt în pragul unui război civil, așa cum se agită unii?

Julia Cagé: Ceea ce este cel mai teribil, și aceasta este o lecție la care Franța trebuie să mediteze, este că am pierdut orice capacitatea de deliberare politică pașnică în democrațiile noastre. Nu ne mai putem rezolva problemele prin dezbatere și alternanță, iar în Statele Unite se demonstrează cu armele în bandulieră. Evident, toate acestea pot fi folosite în orice moment.

Reporter: Democrația americană, lăudată atâta vreme, a devenit astăzi un contra-exemplu în ochii restului lumii?

Julia Cagé: Se votează prea mult în Statele Unite, democrația este mai complicată și mai subtilă decât apelul cetățenilor la vot la fiecare doi ani pentru a se pronunţa asupra tuturor subiectelor! Sistemul lor, ca și în alte părţi, abia mai suflă, chiar dacă participarea istorică, în jur de 70%, demonstrează voința cetățenilor de a se implica.

Chiar și instrumentele democrației participative sunt deturnate de interese private, așa cum tocmai am văzut în California, cu referendumul inițiativei cetățenilor finanțat de Uber și Lyft pentru a anula obligația de a-şi plăti șoferii, adică pentru a le oferi acoperire socială.

Dar această metodă de consultare nu a fost suficient încadrată, în special în ceea ce privește finanțarea campaniilor, și a fost deviată în scopuri perverse pentru a anula o lege. Iar pentru ca o democrație să fie în slujba tuturor în realitatea egalității politice, nu este suficient să organizăm consultările, ci să reglementăm cu precizie finanțarea și calitatea acestei deliberări.

În caz contrar și dacă nu se face nimic, neîncrederea cetățenilor față de democrație va crește și aceasta ar putea muri din cauza faptului că nu a existat niciodată cu adevărat.

Sursa: Liberation / Interviu realizat de Christophe Alix / Traducerea: Rodezia Costea (Rador)