INTERVIU George Niculescu, noul șef ANRE: Fonduri de peste 1,3 miliarde de euro în infrastructura pentru transportul energiei electrice / PNRR stimulează producția regenerabilă / Ce spune despre angajările pe pile și reorganizarea instituției

George Niculescu (PNL), noul președintele al Autorității Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE, spune într-un interviu pentru G4Media că datele arată că o nouă criză a facturilor nu e de așteptat în iarna viitoare. Întrebat despre tranziția accelerată spre energia electrică, Niculescu anunță investiții de peste 1,3 miliarde de euro în liniile de transport și distribuție a energiei.

El recunoaște că cele 180 de posturi în plus pentru ANRE prevăzute de un proiect de lege sunt ”cam multe”. Întrebat despre zecile de angajări pe pile din ultimii ani, pe salarii uriașe, George Niculescu spune că va face o evaluare a instituției.

Principalele declarații ale lui George Niculescu:

• De proiectul de lege din Parlament am aflat în momentul în care am venit în autoritate. Tind să cred că totuși 180 de posturi sunt cam multe, nu le văd necesitatea.
• Sunt în proces de evaluare a activității pe fiecare direcție și compartiment în parte
• Vedem apetitul pentru investiția în producția de energie regenerabilă apărând din nou în această perioadă, stimulat de fondurile din PNRR și din Fondul pentru Modernizare
• Schemă multianuală de aproximativ 1,2 – 1,3 miliarde de euro prin care operatorii de distribuție își pot finanța proiectele pentru dezvoltarea liniilor de transport
• Operatorii de distribuție au probleme în ceea ce privește echipamentele necesare pentru instalarea prosumatorilor: contoarele
• Miza e ca România să devină prima țară din regiune care instalează centrale eoliene în Marea Neagră

 

Interviul VIDEO integral:

Rep: O să începem cu mica anecdotă legată de instituția pe care o conduceți de foarte puțin timp. Mulți dintre cei care vin cu treabă la ANRE spun că încep să se simtă ca în cluburile de lux, Bamboo sau Nuba. Are legătură cu o realitate descrisă pe larg de presă: multele cazuri de angajări pe pile, pe relații politice a unor tineri și tinere care n-au nicio legătură cu domeniul energiei. Nu e supărător doar modul în care s-au făcut angajările, ci și salariile pe care sunt angajați acești oameni. Cum intenționați să rezolvați această problemă legată de supra-popularea instituției cu oameni care nu au ce căuta aici?

George Niculescu: Vă asigur că, deși dialogul nostru a început cu cu o glumă, o anecdotă, eu tind să iau lucrurile foarte în serios în ceea ce privește aspectele pe care le-ați menționat mai devreme. Vreau să vă spun că în niciun caz în ANRE nu este o atmosferă precum cea din cluburile de fițe pe care le-ați enunțat.

Peste tot unde mi-am desfășurat activitatea profesională, atât în mediul privat, cât și în administrația publică locală sau centrală, am fost orientat spre a direcționa instituția respectivă spre performanță. Ca prefect am încercat să redau aceste instituții rolul pe care îl avea, în sensul în care comunicarea cu cetățenii și cu autoritățile locale a fost una foarte importantă, mai ales pentru perioada pandemiei.

Același lucru mi-l propun să-l fac și aici. Într-adevăr, problemele sociale pe care România le are cumva pun în discuție nivelul de salarizare din anumite instituții publice…

Rep: Chiar, cât e salariul mediu din ANRE?
George Niculescu: N-aș ști să vă spun care este un salariu mediu brut. Nu vreau să dau cifre greșite. Sunt salarii peste medie, pot să vă confirm.

Rep: Avem exemplu unei tinere angajate anul trecut la cabinetul fostului președinte, proaspătă absolventă, cu un venit lunar de 3.000 euro net.
George Niculescu: Este posibil, nu neg lucrul acesta.

Rep: Având în vedere această discrepanță uriașă între unele venituri din ANRE și veniturile profesorilor, ale cadrelor sanitare, luați în calcul o reorganizare a instituției?
George Niculescu: Cred că mai importantă este activitatea persoanelor din cadrul instituției. Mi-aș dori ca – așa cum ați spus dvs. salariile sunt unele generoase – activitatea oamenilor din instituție să fie pe măsură. Scopul autorității este acela de a reglementa piața de energie. Colegii mei din cadrul autorității intră în contact cu omologi de-ai lor din diferite societăți comerciale pe care noi le reglementăm și le verificăm activitatea. Unitățile de echipele de control sau de investigații vin și investighează cei mai mari jucători de pe piața de energie din România, companii cu niște cifre de afaceri foarte mari și cu nivel de salarizare foarte mare. Pentru a avea o activitate corectă și bună în acest domeniu e evident că e nevoie să atragem specialiști profesioniști și putem să facem acest lucru cu aceste salarii atractive.

Că sunt cazuri în care pe care dvs. le menționați cu persoane care nu s-ar încadra pe acest profil, n-aș vrea să le comentez.

Rep: Sunt mai multe exemple: Roxana Ilie, Marina Claudia Răduinea, Alexandra Dinulescu. Foarte multe doamne și domnișoare, dar și domni.
Mai există un alt aspect pe lângă cel al salarizării. În comparație cu Franța, care are doar 155 de angajați, ANRE din România are 355 acum, iar în Parlament există un proiect de lege pentru creșterea până la 550. Vă mai dau câteva cifre: Finlanda are 82, Austria 114, Belgia 69. Ce fac 355 de angajați în România?

George Niculescu: Mă uit și eu pe organigramele autorităților de reglementare din celelalte state, în primul rând, pentru a vedea activitățile, cum sunt distribuite, pentru a lua un exemplu în ceea ce privește buna așezare a direcțiilor și a compartimentelor. O reorganizare, dacă o văd, o văd în sensul în care să îndreptăm ANRE spre aceste rezultate bune pe care mi le doresc.

Piața de energie din România a fost liberalizată de puțin timp, am văzut foarte multe lucruri petrecându-se într-un termen foarte scurt pe piața de energie. Acum, activitatea ANRE cuprinde mai multe lucruri decât făcea autoritatea inițial. În plus față de activitățile de investigații, de control, de reglementări, de compartimentele de tarifare pe gaze naturale și pe energie electrică, mai avem și activitățile ce de curg din ordonanțele de urgență cu privire la plafonarea și compensare a facturilor, ordonanțele 118, 27, 119. Aceste acte normative au trasat sarcini și ANRE, în sensul în care autoritatea și colegii mei verifică toate declarațiile depuse de furnizori cu privire la prețul mediu ponderat al energiei electrice, al gazelor naturale. O activitate care nu este deloc ușoară, vine cu foarte multe responsabilități, pentru că în baza acestor verificări se fac plățile de la Ministerul Energiei și de la Ministerul Muncii.. Și această activitate este până în 31 mai 2025.

De proiectul de lege din Parlament am aflat în momentul în care am venit în autoritate. Tind să cred că totuși 180 de posturi sunt cam multe, nu le văd necesitatea.

Sunt în proces de evaluare a activității pe fiecare direcție și compartiment în parte, iar în funcție de aceste evaluări vom vedea cum vom reorganiza această instituție. Această reorganizare va urmări rezultatul.

Rep: Când veți termina această evaluare a instituției?
George Niculescu: Să nu spun neapărat evaluare, e mai mult o determinare a disponibilității la muncă, să văd exact care este capacitatea de efort a oamenilor, gradul de implicare în proiecte. Sunt multe lucruri care sunt de făcut în momentul de față pe mai multe linii.

Rep: Deci nu luați în calcul o posibilă reorganizare și o scădere a actualei scheme de personal de 360 de persoane?
George Niculescu: Haideți să fiu sincer cu dvs., nu m-am gândit că în momentul de față activitatea autorității și obiectivele pe care le avem ar putea să conducă la reducerea organigramei. Dar mă uit cum sunt organizate celelalte autorități, mă uit la modalitatea în care direcțiile sunt alcătuite și de asemenea, țin sub observație activitatea colegilor din autoritate, disponibilitatea lor de a se implica și capacitatea de efort, pentru că foarte importante pentru mine sunt rezultatele.

Rep: O ultimă întrebare legată de aspectele de organizare internă. Ați fost de acord, ca șef al instituției, cu angajarea lui Dumitru Chiriță, fostul președinte ANRE, pe un post de consilier la cabinetul unui vicepreședinte. De ce ați acceptat să vină consilier în instituție fostul președinte? O astfel de mișcare contrazice orice principiu de management, pentru că el, în mod normal, având în vedere rețeaua de putere pe care și-a construit-o în interiorul instituției v-ar putea pune frână, v-ar putea pune la îndoială anumite decizii pe care le luați ca președinte.
George Niculescu: Ați spus foarte bine că ar putea. Această solicitare evident că vine din din dorința domnului Chiriță de a rămâne în instituție pe funcția de consilier la cabinetul unui vicepreședinte. De asemenea, această dorință a fost întărită și de rugămintea domnului vicepreședinte de a avea o persoană cu care înțeleg că au o relație bună, o persoană care să cumva să îl ajute în această perioadă de tranziție de la preluarea mandatului de vicepreședinte și de acomodare cu atribuțiile și obligațiile pe care le are în calitate de vicepreședinte. Cumva a vrut o persoană care să-i faciliteze acomodarea în instituție. Ce este foarte important de reținut de asemenea este faptul că în momentul de față, indiferent că unora le place, unora nu, președintele autorității este George Nculescu.

Eu cred că colegii din instituție au înțeles că timpul nu se poate da înapoi, iar pentru următorii 5 ani activitatea noastră este strâns legată.

Rep: România e în cursă contracronometru legată de tranziția energetică și suferă din cauza unei lipse cronice de investiții în capacitățile de transport al energiei electrice. Ca reglementator al pieței de energie, cum forțați Transelectrica și distribuitorii de energie electrică să investească în aceste linii de transport? Peste 5 ani, probabil că numărul de automobile electrice dintr-un oraș ca Bucureștiul probabil că va fi de trei-cinci ori mai mare decât este acum și va fi nevoie de capacități de transport și distribuție mai mari.
George Niculescu: Evident că tranziția energetică e un proces ireversibil. Nu putem să ne întoarcem la formele clasice de producție. Dorim să creștem componenta de energie regenerabilă și pentru a face acest lucru, statul român a avut mai multe măsuri de-a lungul timpului. În perioada 2012-2016, legea 220 promova un sistem de susținere pe bază de certificate verzi modificat, dar a fost prea des modificată, lucru care a tăiat brusc apetitul investitorilor. Vedem apetitul apărând din nou în această perioadă, stimulat de fondurile din PNRR și din fondul pentru modernizare, bani care sunt la dispoziția investitorilor pentru a construi, instala noi capacități de producție din surse regenerabile.

Fără însă o întărire a rețelelor de transport și, în subsidiar, a rețelelor de distribuție – pentru că nu toți producătorii construiesc capacități peste 50 de megawați – nu putem să vorbim despre producție și, evident, despre un consum.

Ministerul Energiei a avut în anul 2021 printr-o finanțare de 23-24 de milioane de euro, tot din Fondul pentru Modernizare, pentru dezvoltarea unei noi linii de transport între Constanța și Medgidia. Știm că tradițional, zona Dobrogei a fost împânzită de proiecte de de producție de energie regenerabile. Dacă mai punem că avem și două reactoare nucleare, eoliene, parcul de 600 de megawați de la Cogealac – Fântânele, și atunci cel mai matur proiect a fost acela de a evacua din Dobrogea prin construirea acestei linii.

În continuarea acestui program au contractat 420 – 425 de milioane de euro tot de la Ministerul Energiei, prin Fondul pentru Modernizare, tocmai pentru a-și întări aceste capacități.

Pe partea de distribuție, sumele sunt și mai mari. Este vorba despre o schemă multianuală de aproximativ 1,2 – 1,3 miliarde de euro prin care operatorii de distribuție își pot finanța proiectele pentru dezvoltarea liniilor de transport, precum și pentru întărirea celor existente.

Rep: Dar face ANRE astfel încât acești distribuitori, precum și Transelectrica, să fie obligați să investească în aceste dezvoltări?
George Niculescu: Am avut săptămâna trecută o ședință de peste 3 ore cu operatorii de distribuție, iar unul dintre punctele de discuții tocmai asta a fost. Poziția mea nu a fost una deloc cu mănuși, pentru că eu cred că orice amânare a deciziei de a depune proiecte pentru a se finanța din aceste sume, mai ales că sunt fonduri nerambursabile, constituie ratarea unei oportunități.

Alternativa este să își finanțeze aceste investiții din bugetele proprii, lucru care evident că se face cu costuri care se vor găsi în tariful de distribuție.

Toți distribuitorii m-au asigurat că au proiecte depuse deja. Valoarea proiectelor depuse cred că depășește 6 de milioane de euro. În momentul de față, singurul instrument pe care îl avem atunci când vorbim de o nouă perioadă de reglementare și de stabilirea tarifelor de distribuție să analizăm foarte bine proiectele lor de investiții și să vedem cât din acestea le recunoaștem în baza activelor reglementate.

Dar eu cred că operatorii de distribuție nu vor rata această oportunitate. Eu vreau să cred că operatorii de distribuție au înțeles foarte clar că este o oportunitate pe care nu o pot rata.

Rep: Având în vedere evoluția pieței auto, dar și a celorlalte schimbări din piețele energiei, credeți că există un pericol real ca Bucureștiul ori alte orașe mari Cluj, Constanța, Timișoara să aibă probleme cu alimentarea cu energie electrică din cauza lipsei de investiții în liniile de transport și distribuție?
George Niculescu: Nu am o analiză pe acest subiect, însă putem să ne uităm și din alt punct de vedere și să vedem că o provocare în momentul de față. Suntem deja în fața unei provocări și aceea este din prisma numărului mare de prosumatori care se instalează și care doresc să livreze energie. Deci provocarea deja apare, dar din cealaltă perspectivă, a a celui care dorește să livreze energia.

Evident că dacă va crește consumul din prisma apariției mai multor mașini electrice și a mai multor stații de încărcare cumva din această din această perspectivă supraproducția cumva și-ar găsi un consum, lucrurile s-ar mai echilibra, deci văd că o soluție pentru provocarea actuală poate să fie și creșterea consumului din prisma numărului mare de mașini electrice.

Rep: Dar de ce sunt probleme acum cu prosumatorii? Am văzut cu toții că sunt multe voci în piață care spun că nu pot să nu pot să se lege la rețea.

George Niculescu: Da, văd și eu aceste probleme de când am ajuns în ANRE. Intenția Ministerului Energiei – îmi aduc aminte că ordonanța 143 a fost adoptată pe 28/12/2021, practic am transpus o directivă europeană pe vremea când eram secretar de stat la minister și am introdus acest termen de prosumatori și termenul de decontare, de compensare cantitativă, în așa fel încât să stimulăm, să ajutăm oamenii, să-i motivăm într-o formă să devină prosumatori, practic, să-și instaleze aceste panouri fotovoltaice pe case pentru a-și reduce consumul de energie electrică. Măsura este una de promovare a eficienței energetice.

Există această problemă. Pe fondul creșterii prețului la energie electrică, am văzut un boom al acestor investiții. Din ce în ce mai multe persoane au dorit să devină prosumatori. În fața acestei situații vă spun cât se poate de deschis că operatorii de distribuție nu au fost pregătiți, deși cadrul de reglementare a fost unul făcut, deși legea primară dădea un cadru general și legifera acest lucru. Operatorii de distribuție în continuare au probleme în ceea ce privește echipamentele necesare pentru instalarea acestor prosumatori, mă refer aici la unitățile de măsură, contoarele de măsură. Personal, pentru a face față acestor cereri, invocă, uneori pe bună dreptate, astfel de argumente pentru perioada lungă de timp pentru a racorda un prosumator.

Rep: Ați sancționat vreun operator?
George Niculescu: Sunt sancțiuni date de la începutul anului. Sunt mai multe controale începute și finalizate, cuantumul amenzilor ridicându-se la 30.000 lei.

Rep: Practic, nimic pentru operatorii care au cifre de afaceri deseori de ordinul sutelor de milioane de lei, 30.000 lei e o sumă extrem de de de mică. Luați în calcul și alte tipuri de sancțiuni pentru acești operatori care nu permit legarea prosumatorilor la rețea?
George Niculescu: În primul rând, autoritatea nu are ca scop neapărat sancționarea. Evident că dacă aceste spețe nu se închid, colegii de la direcțiile de de control revin, iar pentru abateri succesive se poate ajunge la amenzi din cifra de afaceri.

Rep: Un alt proiect sunt eolienele off-shore. Pe lângă ceea ce ați spus deja legat de investițiile în liniile de transport, credeți că se impun investiții suplimentare? Aveți analize legate de necesitățile pentru pentru a comoda această producție nouă, când va fi ea?
George Niculescu: Este un subiect care îmi place foarte mult. Sunt și din Constanța, iar la Ministerul Energiei m-am ocupat de draftul legislativ care va reglementa operațiunile offshorewind în Marea Neagră. La Ministerul Energiei am văzut că nu există un un cadru care să legifereze aceste operațiuni. Se punea întrebarea care instituție emite autorizații de construire, cine emite avizul, cine eliberează un certificat de urbanism pentru astfel de investiții. Împreună cu experții de la Banca Mondială și împreună cu experții de la Bureau of Oceanic Management de la Washington, am avut nenumărate întâlniri video cu ei, în care am încercat să iau cât mai multe informații. Când am părăsit Ministerul Energiei, aproximativ 90% din draft era gata. Colegii din minister, care în continuare se ocupă de acest proiect de lege, sunt foarte gata să îl finalizeze. Cred că mai așteaptă puncte de vedere de la câteva instituții relevante – Transelectrica, ș.a.m.d. pentru a le integra în în proiectul de act normativ.

Banca Mondială ne-a fost de mare ajutor, am făcut un study tur cu ei la Constanța pentru a face o evaluare în ceea ce privește activitatea pe care portul din Constanța o poate avea în acest context, în care România devine prima – pentru că asta este miza, România să devină prima țară din regiune care instalează aceste capacități. Este un lucru foarte important pentru noi.

Rep: Și ce legătură are cu Portul Constanța?
George Niculescu: Specialiștii de la Banca Mondială ne-au spus că fiecare zonă din Europa care dezvoltă astfel de proiecte are nevoie de un port sănătos. Depinde de caracteristice portului, poate să aibă capacități de producție de echipamente. Poate să fie un punct de asamblare, acolo să se poată monta și livra către proiectele din Marea Neagră. Sau poate juca rolul unui port de operare și mentenanță pentru toate proiectele din Marea Neagră, nu doar cele din România. Adică Portul Constanța să fie portul care va găzdui aceste companii care vor face operare și mentenanță pentru turbinele din Marea Neagră.

În această cursă, să nu fim naivi să credem că vecinii din Bulgaria nu sunt foarte interesați de offshore wind. Să nu ne imaginăm cumva că după terminarea războiului ucrainenii nu se vor uita și ei spre această sursă de producție, pentru că potențialul de vânt este mai mare în nordul Mării Negre.

Eu sunt sigur că mai multe țări vor dori să acceseze acest potențial pe care Marea Neagră îl are. Iar dacă companiile vin în România pentru a produce, asambla echipamente și pentru a face activități de operare și mentenanță, ele nu vor pleca din Constanța pentru a-și deschide filială la Varna atunci când un proiect se va construi în zona economică a Bulgariei, la 70km sud de Constanța.

Deci de aceea este important ca România să fie prima țară care să aibă acest cadru primar de legislație, investitorii să fie prima dată în România și să-și înceapă activitățile aici.

În ceea ce privește preluarea energiei electrice, evident că vor fi provocări. Evident că pe o zonă congestionată deja se suprapun aceste noi capacități de producție. Trebuie să luăm în considerare și faptul că, din ce ne spun specialiștii de la Banca Mondială, din momentul în care ai legislația gata, până în momentul în care recepționezi un astfel de proiect trec aproximativ 7-8 ani, deci este o o procedură grea, lungă.

În momentul de față, din informațiile pe care le am, orice comandă de turbine eoliene durează foarte mult pentru a fi livrate. Toată Europa dorește să construiască astfel de proiecte onshore sau offshore și atunci producătorii au probleme în a livra echipamentele. De asemenea, dezvoltarea proiectului este mai greoaie din toate punctele de vedere decât un proiect onshore. De aceea, specialiști de la Banca Mondială ne-au spus că între 6 și 8 ani de de când ai legislația gata până când recepționezi proiectul.

În această perioadă de timp, cred eu că operatorul de transport trebuie să-și întărească capacitățile de transport de evacuare a energiei din sud-estul României în zona Dobrogea către zonele de consum. Și mai avem și proiectul de interconectare între Azerbaigian, Georgia, România și Ungaria, semnat la 17 decembrie la Cotroceni, care prevede un coridor de transport de energie electrică din zona Mării Caspice printr-un cablu de curent continuu prin România până în Ungaria în așa fel încât să alimenteze piețele din Europa. Această infrastructură poate să reprezinte o oportunitate pentru noi, în sensul în care volume din energia produsă în offshore eolian să poată fi integrat prin acest cablu.

Rep: Situația pe județe în ceea ce privește capacitățile de preluare a energiei din regenerabile. Aici e un of mare al industriei. Sunt mulți care reclamă lipsa de transparență a ANRE, pentru că nimeni nu știe în momentul ăsta ce putere mai poate fi instalată în județul Iași, în Teleorman, Ialomița sau Constanța. Când veți transparentiza aceste aceste date astfel încât ele să fie accesibile oricărui potențial investitor?
George Niculescu: Să folosesc Transelectrica ca pe un exemplu în acest sens. Transelectrica de 2 ani de zile publică pe site-ul ei capacitatea disponibilă de injectare pe fiecare zonă în parte și vedem că în anumite zone, până în 2025, nu poți să integrezi în rețelele operate de Transelectrica nici măcar un megawatt.

Plecând în alte zone poți să injectezi în rețea puteri instalate de peste 1000 de megawați, investitorii având la îndemână o hartă care în timp real îți spune ce mai este disponibil în rețea. Eu cred că este un exemplu bun. Îmi doresc să avem implementat același lucru și pe parte de operatori de distribuție, fiecare cu zona lui de distribuție.

O să văd dacă prin legislație secundară, prin ordin de ANRE, avem noi posibilitatea să le impunem operatorilor de distribuție acest lucru fără să le afectăm în vreun fel activitatea, pe modelul operatorului de transport, într-un într-un demers de a transparentiza și de a veni în în ajutorul investitorului care vrea să facă acest lucru, vă spun că o vom face.

Rep: Știți că în piață se vorbește despre o practică de corupție în acordarea autorizațiilor pentru noile proiecte, din cauza acestei lipse de transparență. Sunt cei care au acces la informație și cei care nu au acces la informație
George Niculescu: … și atunci cumva speculează acest lucru, încearcă să monetizeze informația asta. Evident că voi avea o discuție cu operatorii de distribuție, voi avea o discuție și cu colegii mei să identificăm modalitatea prin care autoritatea le poate impune lucrul acesta. Eu știu că Transelectrica a făcut lucrul acesta voluntar. A fost o decizia directoratului de a transparentiza această informație. Dacă operatorii de distribuție sunt cumva reticenți în a lua această decizie de unii singuri, poate că găsim în cadrul autorității o modalitate prin care să implementăm acest lucru, pentru că eu cred că informația trebuie să fie la îndemâna celui care dorește s-o folosească într-un mod corect.

Rep: Ați anunțat că ați găsit la autorizare la ANRE un proiect de parc fotovoltaic cu o putere mai mare decât a unui unei unități de la Cernavodă. În ce stadiu e proiectul?
George Niculescu: Pentru a deveni producător de energie electrică din surse regenerabile, ai nevoie de la autoritatea de reglementare de o autorizație de înființare și de o licență de producător. Ei sunt la faza la care au solicitat autorizația de înființare, au depus documentele, dosarul lor este în analiză în momentul de față.

Rep: Unde va fi amplasat?
George Niculescu: În vestul țării. Informații cu privire la locația parcului au apărut deja în media. Eu am fost oarecum rezervat în a face mai multe declarații pe acest subiect. Mi-aș dori să vorbesc mai mult în momentul în care autorizația de înființare este eliberată de către și mai mult să vorbesc despre acest proiect când va fi construit și va livra energie energie în rețea.

Este un proiect foarte mare, 1043 de megawați înseamnă aproximativ 1000 de hectare de teren pe care se va va fi amplasat acest parc. Vă dați seama de complexitatea soluției de racordare, cred că este o lucrare foarte importantă de infrastructură acolo pentru a evacua această cantitate mare de energie electrică. Evident că în zona de vest a țării avem consumuri relativ mari, zona este puternic industrializată, vedem multe parcuri industriale în acea zonă și atunci această energie cred eu că va fi transportată și distribuită pe lungimi mai mici de rețea, deci va ajunge mai repede la consumator.

Cumva este o încercare de echilibrare a producției de energie, care în momentul de față este mult concentrată în sud-estul țării.

Rep: Vă așteptați în această iarnă la o criză a facturilor la energie?
George Niculescu: În momentul de față, tendința prețurilor – la energie electrică și la gaze naturale – este una descrescătoare. Observăm că prețurile la care se tranzacționează este în scădere. Dacă adăugăm și faptul că ordonanța de urgență 27, care a plafonat și a stabilit prețul la care consumatorii casnici și non-casnici plătesc facturile de gaze naturale și energie electrică, este în vigoare până în 2025, dacă ne referim și la nivelul mare de umplere a depozitelor de gaze naturale, cred că nu vom avea probleme.