INTERVIU Igor Grosu, șeful Parlamentului de la Chișinău: Conflictul din Transnistria nu este un impediment pentru aderarea la UE / Nu văd la acest moment necesitatea de schimbare a premierului / Pentru prima oară în istoria Moldovei, știm ce se importă în Transnistria

Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, nu crede că Transnistria va reprezenta un impediment în calea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Dimpotrivă, spune acesta, într-un interviu pentru G4Media, perspectiva aderării Moldovei la UE va avea o contribuție la soluționarea problemei primului conflict rece deschis de Rusia în fostul spațiu sovietic, după prăbușirea URSS. Igor Grosu, care este și președintele partidului reformist PAS, nu vede necesară o schimbare de premier la Chișinău. Dacă va fi nevoie de acest pas „la un moment dat”, atunci „va fi o decizie politică în cadrul partidului care va fi anunțată și explicată oamenilor”, a subliniat el.

Principalele declarații ale președintelui Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu:

• Despre Comunitatea Statelor Independente: Atât timp cât are loc acest război nedrept, prezența noastră acolo nu este corectă și nu o să fim acolo
• Despre conflictul din Transnistria: Deosebirea esențială este că noi nu avem hotar comun cu Federația Rusă
• Formatul 5+2 este mort și nu poate fi activat pentru că doi actori sunt în război – Ucraina și Federația Rusă
• Pentru prima dată în 30 de ani, am reușit să cumpărăm și să facem  rezerve de gaze din alte surse decât din Federația Rusă
• Înțelegem foarte bine că fereastra de oportunitate pe care o avem în parcursul nostru de integrare europeană este una unică
• Nu văd la moment necesitatea de schimbare a premierului
• Rusia mizează de fiecare dată pe politicieni corupți, pentru că sunt obedienți, șantajabili, execută și sunt vulnerabili în tot ceea ce fac

G4Media: Cum vedeți, pe scurt, rezolvarea chestiunii transnistrene, dat fiind că aderarea la UE e imposibilă pentru un stat care are conflicte interne și dispute teritoriale?

Igor Grosu: În cadrul UE mai avem precedente de state care au aderat, vorbim de Cipru, care se află cumva într-o dispută și acum, cu Ciprul de nord, Turcia și așa mai departe

Legat de Republica Moldova, eu consider, dimpotrivă, că perspectiva noastră, acum mult mai clară, de aderare la UE, își va aduce contribuția la soluționarea conflictului. De ce: conflictul nu este nici interetnic, nici religios, este un conflict artificial creat de Federația Rusă care în raport cu Moldova, în alt caz în raport cu Georgia, în alt caz în raport cu alte țări din Caucaz a creat aceste zone de conflict, niște republici separatiste. Cumva deosebirea esențială este că noi nu avem hotar comun cu Federația Rusă, este un teritoriu în stânga Nistrului și la vest este Republica Moldova, România, la est este Ucraina.

Suplimentar, această zonă separatistă a beneficiat, pe lângă clemența și suportul Federației Ruse, ani la rând, zeci de ani, de clemența elitelor corupte de la Chișinău. De ce? Era o zonă gri, în care se făceau multe activități ilegale, contrabandă de țigări, alcool, produse, arme, droguri și așa mai departe.

Începând cu 2019 lucrurile acestea s-au terminat. Apetitul pentru această zonă se topește încet încet. Încă un argument: 70 de procente din tot ce produce industria de acolo sunt exportate pe piețele UE. Dependența de UE, de piețele occidentale este enormă. După 24 februarie, conexiunile tradiționale cu Federația Rusă s-au întrerupt. Există și acest șoc pe care îl are și îl trăiește populația de acolo, cetățenii noștri de acolo, pericolul de escaladare. Lumea la nivel societal nu-și dorește escaladarea. În primele zile ale războiului, noi observam chiar un val de tineri care treceau pe malul drept, de frica de a nu fi cumva înrolați sau implicați în acțiunile militare ale separatiștilor. Soluționarea diferendului transnistrean și integrarea europeană sunt două vehicule diferite. Noi nu o să condiționăm în parcursul nostru și nu o să legăm integrarea noastră europeană de soluționarea conflictului transnistrean. El nu se soluționează repede. Vocile care spun că acum este momentul și că, cât ai pocni din degete, îl soluționezi … soluționarea rapidă  – asta înseamnă război. Noi nu ne dorim război, noi am reușit până acum să păstrăm calmul și stabilitatea, o să facem tot posibilul să le păstrăm în continuare.

Ce trebuie să facem noi este să arătăm schimbarea, reforme, instituții viabile pe malul drept, ca și pentru cetățenii noștri de pe malul stâng să apară diferența, oamenii să vadă diferența între regimul cu ingrediente sovietice, criminale, de ocupație pentru că avem armata a 14-a rusă acolo – și așa mai departe, și un sistem democratic pro-occidental, pro-european la Chișinău. Oamenii trebuie să simtă această diferență.

Eu cred că și faptul că am obținut statutul de țară candidată vorbește de la sine despre faptul că nu poate fi un impediment (conflictul din Transnistria, n.r.) altfel nu am fi obținut acest statut.  Până la urmă, depinde de noi cât de inclusivi, cât de activi vom fi în promovarea agendei noastre pro-europene.

G4Media: Această propunere de soluționare rapidă a venit de la Kiev.

Igor Grosu: Ea a venit și de acolo, a fost susținută și la Chișinău și am auzit voci și la București, lideri de opinie, probabil care consideră că lucrurile se pot întâmpla atât de simplu. Ce a fost divizat timp de 30 de ani nu poate fi printr-o mișcare mecanică pus împreună. Va fi nevoie de timp, este nevoie de curățarea spațiului informațional de propaganda Kremlinului care este omniprezentă acolo, va trebuie să evaluăm costurile de reintegrare – vă dau o cifră: 80 de procente din militarii din cadrul armatei Federației Ruse din Transnistria sunt localnici. Va trebui să ne gândim și la programe de reintegrare a lor în viața civilă, să le oferi o reconversie. Sunt lucruri care trebuie pregătite, sunt niște costuri pe care cineva trebuie să și le asume. Este Armata a 14-a, sunt munițiile și noi spunem, și o să repetăm de fiecare dată, primul lucru care trebuie făcut este scoaterea armatei străine care se află ilegal în Transnistria și evacuat ceea ce poate fi evacuat din muniții, ce nu – sunt tehnologii care permit dezamorsarea într-un regim sigur. Aceasta este abordarea iar într-o soluționare magică și rapidă eu nu cred.

G4Media: Doriți menținerea actualului format 5+2 sau vedeți posibilă o altă soluție?

Igor Grosu: În prezent, formatul este mort și nu poate fi activat pentru că doi actori din cadrul formatului sunt în război – Ucraina și Federația Rusă. După terminarea războiului va trebui să revenim și să discutăm dacă menținem acest format sau cum îl împrospătăm, cum îl restructurăm ca el să devină unul viabil. La moment, repet, noi nu-l vedem funcțional. Sarcina principală pe care o văd eu acum în fața autorităților din Republica Moldova este să păstreze stabilitatea, liniștea și să nu permite escaladarea conflictului. Acesta este obiectivul principal.

G4Media: Știm că supraviețuirea regimului separatist transnistrean depinde de comerțul cu UE, dar și de relațiile cu Ucraina. Ce pași concreți aveți în vedere pentru rezolvarea chestiunii transnistrene, având în vedere noile coordonate?

Igor Grosu: Acum e situația în care într-adevăr, după 24 februarie este prima dată în istoria Republici Moldova de la independență când noi pe bune cunoaștem ce se importă pe malul stâng al Republicii Moldova, respectiv în regiunea separatistă, pentru că toate importurile se fac pe frontiera vestică, cu România. Până acum un an, aveți dreptate, contrabanda pe hotarul cu Ucraina, să o spunem așa cum este, infrastructura portuară de la Marea Neagră, un hub logistic important, permiteau inclusiv contrabanda cu diferite bunuri, țigări etc prin teritoriul Transnistriei care de acolo treceau linia administrativă, treceau Nistrul, penetrau pe teritoriul Republicii  Moldova fără taxe iar unele flageluri cum ar fi contrabanda cu țigări aveau direcția România și mai departe prin România toată Europa. Acum, datele problemei s-au schimbat, noi controlăm 100% tot ce se importă pe malul stâng. Atitudinea colegilor de la Kiev s-a schimbat radical, bineînțeles, în condițiile actuale, noi suntem în contact permanent și atunci când este vorba de segmentul necontrolat de serviciile de  poliție de frontieră ale Republicii Moldova, dar și pe segmentul pe care îl controlăm împreună cu cel ucrainean.

Eu cred că după această conflagrație lucrurile s-au schimbat radical, beneficiem de asistența Frontex, și aici un mare respect pentru colegii din România care au fost mobilizați printre primii, prima misiune 70 de ofițeri, a fost din România, care a fost prezentă anume pe hotarul de est al Republicii Moldova cu Ucraina. Eu văd perspective bune plus că bineînțeles acum și noi, și IUE și România se uită foarte atent la hotarul de est, în virtutea circumstanțelor că ar putea crește pericolul obiectiv ca unele elemente certate cu legea să se folosească de această tragedie și să încerce să tranziteze bunuri, persoane și așa mai departe.

Noi avem misiuni comune, este Frontex prezent, suntem în contact permanent cu colegii din Ucraina.

G4Media: Guvernul de la Chișinău începe să fie acuzat tot mai des de voci din societatea civilă reformistă că nu face suficient de rapid reformele promise în justiție și economie. Care e poziția dvs. față de performanța guvernului?

Igor Grosu: Loc pentru mai bine este tot timpul. Eu i-aș dori succes oricărui guvern care într-un an și jumătate  a reușit să continue reformele, să facă față provocărilor care țin de refugiați, pandemie, criza energetică, pericole hibride ș.a.m.d. Noi am reușit pe de o parte să stabilizăm situația politică din țară, să asigurăm cu resurse energetice, cu gaze, cu electricitate, cu păcură, cu lemn Republica Moldova, să venim cu un pachet mare – 5 miliarde lei – compensații pentru cetățeni pentru perioada rece a anului, compensații în factură la gaze și electricitate, să îndeplinim o bună parte din condiționalitățile din momentul în care am devenit țară candidat. Sigur că este loc pentru mai bine.

Apropos, profit de ocazie și îi invit pe cei care văd că lucrurile trebuie făcute mai bine și mai repede în cadrul autorităților să pună umărul, în ministere, în agenții, în Parlament, să vină cu expertiza, cu soluțiile, cu ideile pentru a grăbi procesul de integrare europeană și reformele.

Legat de justiție, haideți să cuantificăm. Am reușit să aducem aeroportul internațional Chișinău în proprietatea statului, un element de infrastructură critică foarte important, sunt porțile aeriene ale Republicii Moldova. Am reușit să aducem în proprietatea statului rețeaua de gări auto care iarăși fusese preluată ca și aeroportul de grupări criminale organizate. Am pornit procesul de evaluare a judecătorilor, în curând vom porni procesul de evaluare a procurorilor. Că s-ar cere mai mult, de acord, dar trebuie să comensurăm așteptările, pentru că ceea ce nu s-a făcut în sistemul de justiție 30 de ani nu se face într-un an de zile cu efecte fulminante. Este nevoie să găsești acei  judecători și procurori care pe bune vor să facă reformă, de creat acea masă critică  ca să se pornească mecanismele de autoadministrare, că vorbim de Consiliul Superior al Magistraturii sau Consiliul Superior al Procurorilor.  Nu este simplu, există rezistență în sistem, am reușit să convingem SUA, Marea Britanie să aplice sancțiuni împotriva a cel puțin doi hoți mari ai Republicii Moldova, Șor și Plahotniuc.

Eu știu că nu sunt lucruri gratuite, în spate a fost muncă de ani de zile a noastră, când eram în opoziție, a reprezentanților societății civile, acum, de când suntem la guvernare, și vă promit că noi o să continuăm reforma.

Pe securitatea energetică, am diversificat sursele de aprovizionare cu gaze. Pentru prima dată în 30 de ani, noi am reușit să cumpărăm și să facem  rezerve de gaze din alte surse decât din Federația Rusă. O dependență care era omniprezentă, o vulnerabilitate enormă, călcâiul lui Ahile, în orice moment – și noi am trăit experiența câțiva ani, când în plină iarnă îți găsea câte o invenție și își reducea volumele de gaze. O dependență totală. Acum stăm mai bine, lucrăm asupra interconexiunilor cu România, am devenit țară membră a Comunității Energetice, împreună cu Ucraina, în plin război, acum deja gata, în cazul în care se întâmplă Doamne ferește ceva, putem să alimentăm sistemul nostru cu energie electrică din România, de pe piețele UE.

Am pornit proiecte de infrastructură, podul de la Ungheni, podul de la Leova-Bumbăta, aprovizionarea cu apă potabilă de la Iași pentru patru raioane limitrofe României.

Eu zic că sunt proiecte mari de infrastructură pe care le-am pornit, o să le continuăm și asta va apropia și mai mult malurile drept și stâng ale Prutului.

G4Media: În toamna anului trecut a existat o încercare de forțare a demisiei actualului premier, după cum a scris presa din Republica Moldova. Ne puteți confirma acea discuție din 13 noiembrie, de la sediul președinției?

Igor Grosu: Noi avut mai multe discuții și periodic avem discuții cu administrația prezidențială, este ceva firesc pentru a vedea cum merg lucrurile pe un domeniu sau altul, discuțiile au vizat schimbări la nivelul unor ministere, și ele au urmat, la economie, la agricultură. Astea au fost discuțiile la președinte și la mine. Dar despre demisia Guvernului nu.

G4Media: Există o criză în interiorul PAS între echipa premierului Gavrilița și echipa președintelui Maia Sandu?

Igor Grosu: Nu, categoric nu, suntem o echipă. Că discutăm uneori așa, mai temperamental, acesta este felul nostru de a fi în PAS, să nu fie cu supărare sau surpriză pentru inamicii noștri. Este democrația internă în partid, orice idee este discutată, chiar dacă este cu multă patimă, discutăm, luăm decizia, ne-o asumăm public și o promovăm. Asta e regula în PAS.

Noi înțelegem foarte bine șansa pe care o are Republica Moldova acum, scorul pe care l-am obținut noi în alegerile parlamentare și prezidențiale pentru un partid în devenire este fără precedent, fereastra de oportunitate pe care o avem în parcursul nostru de integrare europeană este una unică, sau care apare foarte rar în istoria unei țări, de aceea toți sunt aliniați și toți înțeleg cât de important este să avansăm cât mai repede, să facem tot ce ține de noi. Că va urma bineînțeles și o decizie a statelor membre asta este altceva, la fel de important, dar noi trebuie să ne facem și o să ne facem tema pentru acasă. Colaborarea între președinție, parlament și Guvern este una foarte bună, suntem o echipă și vom menține echipa în continuare.

G4Media: Ar trebui o schimbare de premier în Moldova?

Igor Grosu: Nu văd la moment necesitatea de schimbare de premier. Eu am lucrat și în executiv, am lucrat și în Parlament. Pe executiv, presiunea este mult mai mare, este domeniul în care trebuie să intervii, permanent se întâmplă ceva în țară. Dacă va fi nevoie la un moment dat, va fi o decizie politică în cadrul partidului care va fi anunțată și explicată oamenilor.

G4Media: Reforma sistemului energetic e esențială pentru Moldova. Cu toate acestea, vedem decizii controversate ale guvernului, cum a fost cedarea întregii cantități de gaze pe care o primește Moldova de la „Gazprom”. Credeți că mai există decizii mari influențate de Rusia și vectorii săi din Moldova?

Igor Grosu: În cazul acestei decizii nu, a fost o decizie asumată de noi, a fost o decizie pornind de la faptul că trebuia urgent să rezolvăm problema aprovizionării cu electricitate și a prețului la electricitate.

În situația în care era clar că Federația Rusă va folosi gazul pe post de șantaj, și lucrul ăsta ne-a fost clar de mult, prima rândunică a fost în octombrie, când s-a redus cu 305, pe urmă în noiembrie cu 50%, tendința era foarte clară. Noi, la acea etapă, sincronizată cu bombardamentele Federației Ruse asupra infrastructurii critice energetice în primul rând a Ucrainei, centralele termo, noduri de distribuție, linii de înaltă distribuție, centrale hidro, era clar că pericolul persistă ca în plină iarnă să fim fără electricitate, prețul, care era foarte mare, noi am început să procurăm pe bursă, pe OPCOM, și vă dați seama, pentru consumatorul din Republica Moldova … Să vă dau două cifre, noi procuram la un moment dat cu 55 de dolari MW, pe OPCOM la o anumită etapă procuram cu 410. De opt ori diferență. În factură, asta ar fi nenorocit consumatorul nostru. Și atunci – calcule economice ne-au arătat că este mult mai rațional și indicat la această etapă, dincolo de acea cantitate pe care ne-o furniza Rom\nia la preț de 90 de euro, care era foarte importantă, dar oricum nu asigura tot necesarul nostru, Ucraina nu mai putea să ne livreze, pentru că anterior Ucraina livra în proporție de 30%, dar odată cu bombardamentele, Ucraina a intrat în deficit și avea nevoie ea de importuri de energie electrică, cea mai indicată soluție după noi a fost asta, de a oferi acest minim pe care îl dă Gazprom centralei electrice de a Cuciurgan, pentru a evita această catastrofă umanitară, pentru a asigura cu energie electrică și malul stâng, și malul drept. Noi nu uităm niciodată că pe malul stâng sunt la fel cetățeni ai Republicii Moldova și facem foarte clar diferența între așa numita administrație de acolo, exponenții obedienți Kremlinului, și cetățenii noștri. Acum, asta a permis inclusiv să stabilizăm sistemul energetic și aprovizionarea cu electricitate și a regiunii Odesa, sau a unei părți a regiunii Odesa, care periodic este bombardată, și să putem ajuta cetățenii noștri să nu fie loviți în factură

G4Media: Care sunt principalii vectori ai Rusiei din Republica Moldova? Cum intenționați să diminuați influența Rusiei asupra deciziilor interne din Republica Moldova?

Igor Grosu: Este Transnistria, autoritățile separatiste din Transnistria, bineînțeles, prin tot ce înseamnă armată, prin servicii secrete prezente acolo, propaganda, sunt televiziunile.

Probabil ați auzit, în cazul a șase televiziuni Consiliul Audiovizualului a retras licențele de emisie, pentru că cu propaganda se ocupau și, în plus, țineau și de gruparea aceasta criminală organizată Șor, alte influențe – atacurile cibernetice, care din datele noastre au aceeași origine, chiar dacă se încearcă a fi camuflate, sunt cei nostalgici după perioada sovietică, care cumva mental au rămas înregimentați acolo și cred că aceea a fost cea mai bună perioadă în viața lor, Aceștia sunt vectorii pe care Federația Rusă îi folosește, va continua să-i folosească, și desigur politicieni corupți, ceea ce este caracteristic Federației Ruse în raport cu Republica Moldova

În memoria mea politică, nu atât de mare, cam de fiecare dată mizează pe politicieni corupți, pentru că sunt obedienți, șantajabili, execută și sunt vulnerabili în tot ceea ce fac.

Antidotul este să ai instituții funcționale, viabile, care să intervină de fiecare dată când apare un pericol sau potențiali factori care pot destabiliza situația, să ai un sistem juridic viabil, o armată puternică, un sistem al afacerilor interne puternic, un sistem judecătoresc, un sistem politic în care să nu permiți unor partide politice să folosească bani murdari pentru a cumpăra voturi, să ai o comisie electorală funcțională, să ai un consiliu audiovizual care ar interveni de fiecare dată când ar vedea propagandă sau știri false.

Iată chiar astăzi am accesat un site de știri ca să văd că Serviciul de Informații și de Securitate a intervenit și a suspendat două site-uri care difuzau știri false despre Republica Moldova. Unul din ele are extensia.ru. Propagau știri false despre instituții, procese ș.a.m.d.. Iată, asta înseamnă instituții funcționale. Ai identificat, ai intervenit, ai aplicat legea și nu ai permis să se rostogolească în societate ca mai apoi să fie mult mai greu să poți corectezi.

G4Media: Ar trebui să iasă Republica Moldova din Comunitatea Statelor Independente?

Igor Grosu: Noi acum practic am sistat activitatea noastră în CSI, nu participăm nici la reuniunile președinților de parlamente, eu, nu participăm nici la reuniunile președinților de țări, prim miniștri ș.a.m.d. Ceea ce pot să vă spun este că noi facem o evaluare acum a tuturor tratatelor care au fost semnate de Moldova cu statele membre sau pe platforma CSI și ulterior vom lua o decizie. privind prezența noastră pe viitor în această organizație. Repet, participarea noastră este înghețată, nu se întâmplă nimic pe această dimensiune. Noi am spus foarte clar, atât timp cât are loc acest război nedrept împotriva vecinilor noștri ucraineni, prezența noastră acolo nu este corectă și nu o să fim acolo.

G4Media: Este suficient de rapid sprijinul pe care îl acordă România Republicii Moldova?

Igor Grosu: Eu vreau să vă spun fără a face complimente gratuite, noi suntem la un nivel de relații foarte bun în comparație cu ce a fost pe parcursul anilor. Avem proiecte în derulare, pe infrastructură, pe interconexiuni … Sigur, există birocrație la noi, există birocrație la dvs., vorba aia, noi politicienii venim și ne ducem, ei rămân omniprezenți. Dar depinde de noi, politicienii, de rapiditatea cu care intervenim și deblocăm sau facilităm anumite procese. Ajutorul vine și a venit de fiecare dată foarte prompt și vă aduc un exemplu.Recent, legat de electricitate, dacă nu intervenea România la primul bombardament când la modul practic a picat tot sistemul energetic al Republicii Moldova … faptul că energeticienii noștri, cei români au fost în contact permanent, într-un termen record am ridicat înapoi sistemul nostru și am dat electricitate în toată țara.

(…)

Este loc pentru mai bine, ca de fiecare dată, nu trebuie să intrăm în zona de confort, dar e un nivel de relații foarte bun. Din prisma relațiilor mele, atunci când am nevoie să contactez omologii mei o fac oricând, am răspuns, se intervine, se ajută și deblocăm acele bușoane care apar în anumite domenii.

G4Media: În afară de problema energetică stringentă, ce alte domenii considerați că sunt esențiale în ceea ce privește sprijinul oferit de România?

Igor Grosu: Energia ne doare cel mai mult. Infrastructură – și poate dvs sunteți mai critici aici la acest capitol, aveți mai mari așteptări la toate proiectele mari de infrastructură, dar eu am venit la București de la Chișinău cu mașina. Felicitările mele, este diferență, aveți drumuri mai bune ca la noi și este vizibil lucrul acesta imediat cum treci hotarul. Deci pe proiecte de infrastructură am avea nevoie de ajutorul dvs, pe tot ce înseamnă securitate cibernetică, aici la fel avem nevoie de ajutor. Surprinzător, plăcut surprins, am văzut datele preliminare privind atragerea investițiilor directe – 9 miliarde investiții directe în România, primiți felicitările noastre.

G4Media: Ne-a ajutat și războiul aici.

Igor Grosu: Nu contează, da, este război, dar este și o provocare să poți să folosești oportunitățile care apar și în astfel de situații. Nu pur și simplu stai și te plângi că e război, trebuie să acționezi repede. În discuțiile mele cu omologii mei rugămintea mea este ca investitorii români să treacă Prutul, pentru că acesta este cel mai important liant care leagă cele două maluri, dincolo de poduri de flori trebuie economic, financiar să legăm malurile.

Avem ce învăța unii de la alții. Poate noi să vă învățăm un pic pe industria vinurilor. Șocul anului 2005 a fost când Rusia a introdus embargou la tot vinul nostru, la un moment dat a zis că nu este bun, zeci și zeci de ani îl consumau dar iarăși politica a intervenit și au zis că nu este bun. Sigur că a fost un șoc pentru producția noastră, mulți au picat dar acum suntem stăpâni pe calitatea și pe prețul și pe piețele noastră. Este decizia noastră unde, cât, cu cât vindem.

G4Media: Cum vedeți legislația promovată de Kiev în ceea ce privește limbile minorităților naționale?

Igor Grosu: Eu nu am urmărit îndeaproape subiectul, știu că există o problemă privind recunoașterea limbii române pentru minoritatea română care locuiește în Ucraina, și la sud și la nord, în Bucovina. Este o temă de discuție, noi trebuie să insistăm civilizat, în cadrul tratativelor, în cadrul discuțiilor, pentru a ajuta conaționalii noștri din Ucraina să-și păstreze limba, tradițiile, să poate studia în limba română, așa cum fac ucrainenii în cazul Republicii Moldova, în cazul României. Este ceva care ține de dimensiunea valorilor europene, dreptul minorităților de a cunoaște limba statului în care locuiește dar și de a avea dreptul să-și păstreze, să-și propage cultura, tradițiile naționale.