INTERVIU Mihai Tudose: Soluția pentru re-industrializarea UE este în Europa de Est, de Sud și în țările balcanice. Se poate dezvolta în regiunea noastră atelierul de care are nevoie UE

Mihai Tudose (PSD), europarlamentar și fost premier, spune că UE trebuie să își refacă lanțurile de producție industrială pentru a nu mai depinde de furnizori externi, așa cum s-a întâmplat în timpul pandemiei. Tudose spune că ”penuria de materiale de protecție elementare a fost traumatizantă” și mizează pe dezvoltarea industriei în statele din sudul și estul UE, dar în în țările balcanice în curs de aderare la UE.

El cere o amânare a planurilor Comisiei Europene de ”înverzire” a UE până la rezolvarea urgențelor industriale acutizate de pandemia de coronavirus.

Interviul integral cu Mihai Tudose:

Rep: În Europa sunt tot mai multe voci care cer re-industrializarea continentului pentru a reduce dependența de importurile unor produse sau servicii strategice, mai ales din Asia. Cum poate face însă UE acest lucru, dat fiind că producția în multe state membre e net mai scumpă decât în Asia?

Mihai Tudose: Pandemia a fost un șoc care a trezit lumea întreagă, în special Europa și America, la o realitate de care am fugit până acum. Criza asta ne-a arătat cât suntem de fragili, iar penuria de materiale de protecție elementare a fost traumatizantă. Și nu numai noi, românii, ci mari puteri economice s-au trezit fără cele mai banale măști și fără dezinfectant. Iar când de elemente ca astea depind viețile oamenilor și funcționarea economiei și societății, ești obligat să revizuiești niște lucruri.

Lanțurile de producție și de aprovizionare trebuie regândite și ajustate pentru a putea face față unor asemenea provocări. Să ne imaginăm ce ar putea însemna încă trei luni de izolare umană și blocaj economic în decurs de numai un an. Costul sanitar și economic al perpetuării actualului model economic de producție și comerț ar fi mult mai mare decât ceea ce implică relocalizarea în domenii de interes strategic.

Sigur că există o reticență a companiilor și o tendință firească de revenire la normal. Numai că normalitatea nu mai poate arăta ca până la coronavirus. Mă tem că urmează o recesiune care îi va convinge până și pe cei încă sceptici la ideea de relocalizare. Sigur că nu e ușor să ieși dintr-o zonă de confort și de profit mare și facil. Pentru asta Europa și America și-au predat producția manufacturieră Asiei, în ultimele două decenii. A mers cât a mers, dar acum începe să ne doară.

Concret, soluția este în Europa de Est, de Sud și în țările balcanice în curs de aderare la UE. Se poate dezvolta în regiunea noastră atelierul de care are nevoie UE. Avem tradiție industrială, avem forță de muncă ieftină și calificată și avem nevoie de un impuls de dezvoltare. Și s-ar întoarce și mulți din românii plecați din țară, pentru salarii decente acasă.

Există un preț, desigur, pentru companii: profitul nu va mai fi același, dar nici nu vor mai exista sincope de asemenea amploare. Nici prețul final nu va mai fi același, dar cred că mulți europeni ar prefera să dea un ban în plus pentru o calitate mai bună a produselor şi o siguranţă a aprovizionării. Industria auto occidentală e prezentă masiv în țările din est și uite că modelul producției de proximitate funcționează.

Vă dau un exemplu: acum 30 de ani, numai 20% din fabricanții de principii active din producția de medicamente se aflau în afara Europei. Acum, 80% din industria farmaceutică e în afara UE. E o zonă strategică, în care viețile oamenilor primează.

Deci soluția există: să fim noi, sau măcar şi noi, în Est, soluţia siguranţei economice pentru Europa.

Rep: Ce înseamnă mai precis mecanismul ReactEU și cum ar putea fi folosit în acest scop?
Mihai Tudose: ReactEU e răspunsul imediat și concret – dar, sincer, şi cu multă birocraţie internă şi mecanisme greoaie – al UE la criza cauzată de pandemie. Acest instrument trebuie să asigure bani în regim de urgență acolo unde e mai mare nevoie de lichidități: în regiunile și domeniile cele mai afectate. Pentru România e esențial că ReactEU înseamnă asistență pentru dezvoltare bazată pe principiile politicii de coeziune, așadar solidaritate în vederea reducerii decalajelor de dezvoltare. Adică e un remediu exact pentru ceea ce ne doare mai tare ca țară. E vorba de 55 miliarde de euro, fonduri suplimentare sau bani noi – deci ReactEU nu e în detrimentul altor programe de finanțare.

Urgența este să devină accesibil din septembrie, în condițiile în care Facilitatea pentru Redresare și Reziliență va deveni operațională în cel mai bun caz la începutul anului viitor. E important, totodată, să fie o flexibilitate maximă în accesare, pentru a asigura reacția rapidă și eficientă de sprijinire a IMM-urilor afectate, a turismului și a celor rămași fără loc de muncă, prin recalificare profesională. Comisia Europeană propune virarea către statele membre a 50% din bani cu titlu de prefinanțare, imediat după aprobarea programelor propuse.

Guvernul României „promite” programe de relansare economică de câteva luni. Riscăm, iar, să dăm vina pe alţii… Știți melodia: „Europa e rea şi nu ne dă”…

Rep: Facilitatea europeană pentru Redresare și Reziliență e negociată în aceste săptămâni de șefii de stat și guvern în Consiliul European. Dacă va ajunge în Parlamentul European într-o formă apropiată de propunerea Comisiei, aveți în vedere anumite schimbări care ar trebui impuse de eurodeputați?
Mihai Tudose: Forma propusă de Comisie pentru acest pachet masiv de stimul pentru redresarea economică ne avantajează, pentru că se bazează pe subvenții – 310 miliarde euro, față de fondul pentru eventuale împrumuturi – 250 miliarde euro. E ceea ce am cerut insistent, alături de colegii români, în Parlamentul European. Ce mă îngrijorează acum, pe lângă opoziția celor patru așa-ziși frugali, în fapt egoiștii Europei – Austria, Olanda, Danemarca și Suedia – sunt condiționalitățile pe care vor unii să le introducă.

De exemplu, finanțarea să fie legată de respectarea statului de drept – e de bun simț și susțin ideea. Nu creștem vreun mic Horthy din fonduri europene. Ar fi contrar proiectului european. Dar mi se pare complet nerealist să ne cramponăm acum de o ordine a priorităților acceptabilă înainte de pandemie, dar complet bulversată acum. Văd că pe unii-i doare acut trecerea de la cărbune la hidrogen. Foarte bine, dar dați-ne răgazul și condițiile necesare retehnologizării și tranziției economice și sociale. E absurd să ignorăm rolul de combustibil de tranziție al gazelor naturale sau al energiei nucleare, când sunt state și sute de mii de locuri de muncă dependente de ele în Europa. Să nu fetișizăm economia neutră climatic, că riscăm să ne împiedicăm pe drum.

De altfel, am interpelat, zilele acestea, Comisia pe această temă, pledând pentru un caracter realist și predictibil al strategiei de redresare. E un decalaj clar: unii visează pe bună dreptate trenuri cu hidrogen, când ale noastre circulă cu viteza de acum un secol. Trebuie avute în vedere aceste diferențe și riscul să devină o prăpastie de netrecut între Vestul și Estul UE. Şi evident fără „dublă măsură”: noi trebuie să închidem producția de energie pe cărbune, iar Germania tocmai construiește centrale electrice pe cărbune…

Am mai spus-o: mai putem trăi câțiva ani fără 5G și energie din hidrogen, pentru că prioritatea e ca fiecare european să aibă o minimă siguranță economico-energetică.

Rep: Comisia Europeană a pus în dezbatere noi propuneri pentru a proteja societățile strategice din UE în fața unor preluări de către investitori din state terțe. E cu adevărat nevoie de acest protecționism? Sunteți de acord cu propunerile Comisiei sau ar trebui modificate?
Mihai Tudose: Protecționismul economic există și în ultimii ani Europa l-a resimțit în mod dezavantajos. Țările emergente au impus bariere comerciale după criza din 2008. Criza actuală ne arată cât de vulnerabili suntem în UE în condițiile unei globalizări abordate diferit şi uneori greşit. Așa că protecționismul european este un răspuns normal, corect și, în sfera strategică, indispensabil.

Rep: Există vreo posibilitate ca Pachetul Mobilitate să fie respins sau votat cu amendamente majore în Parlamentul European?
Mihai Tudose: Încercăm o mobilizare de ultim moment, dar bătălia a fost pierdută, din păcate, în Consiliu, unde România n-a reușit să coaguleze o minoritate de blocaj. Votul în Parlamentul European va fi în sesiunea din iulie și încercăm să convingem cât mai mulți colegi să voteze împotriva acestui pachet protecționist – dar, de data asta, protecționist în interiorul Uniunii, ceea ce încalcă principii de bază, cum sunt libera circulație a persoanelor și bunurilor.

Am solicitat Guvernului să atace Pachetul legislativ pentru Mobilitate la Curtea Europeană de Justiție, pentru că încalcă normele de bază ale pieței interne. Altă soluție nu mai avem, după votul din iulie, pentru care suntem mobilizați toți europarlamentarii români, indiferent de grupul politic din care facem parte. E un lucru bun, avem suportul polonezilor și al colegilor din alte șapte țări, dar nu pare a fi suficient în perspectiva votului.

Rep: Ce ar trebui să facă România pentru a evita impactul major asupra industriei interne a transporturilor?
Mihai Tudose: E vorba de un impact dur asupra unui domeniu în care lucrează aproape 400.000 de români și care furnizează jumătate din excedentul comerțului extern cu servicii al României – 4,34 miliarde de euro aduși de transportatori, din 8,55 miliarde de euro excedent comercial cu servicii pe anul trecut, adică mai mult decât sectorul IT. Trebuie elaborat şi implementat un plan de urgență pentru sprijinirea firmelor românești pentru a rămâne pe piața europeană, fără a încălca noul cadru normativ. Până la o eventuală soluție favorabilă a Curții Europene de Justiție sau pentru a fi pregătiți pentru o soluție nefavorabilă.

Foto: G4Media.ro