INTERVIU Nicu Popescu, ministrul moldovean de Externe: ”Orice șubrezire a apropierii noastre de UE ar însemna un colaps economic imediat / Am câteva idei despre locul în care se află Plahotniuc, dar prefer să nu speculez”

Nicu Popescu (36 de ani), noul ministru de Externe al Republicii Moldova, spune într-un interviu pentru G4Media.ro că a venit la București pentru a discuta ”politica de de-izolare” provocată de fosta guvernare. Popescu anunță că România e principalul partener extern al Moldovei pe numeroase dosare și spune că justiția e prioritatea principală a noului guvern. Diplomatul spune că pericolul federalizării Republicii Moldova nu există, dată fiind opoziția a 80% din populație, dar și discuțiile pe care le-a avut cu președintele pro-rus Igor Dodon.

Întrebat dacă știe unde se află în acest moment Vlad Plahotniuc, liderul informal al fostului guvern, Nicu Popescu a spus că are indicii, dar preferă să nu speculeze.

CV Nicu Popescu:
Lector universitar la Sciences Po (Institutului de Studii Politice din Paris/Institut d’études politiques de Paris)
Directorul Programului Europa extinsă al think-tank-ului Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR)
Analist superior în cadrul Institutului UE pentru Studii de Securitate
Consilier al Prim-ministrului Vlad Filat pe politică externă și integrare europeană

Principalele declarații:

• Azi vom discuta politica de de-izolare, de deblocare a relațiilor externe cu alte state ca să depășim situația de izolare în care s-a aflat fosta guvernare de la Chișinău
• Pentru Republica Moldova prioritatea numărul 1 e justiția în ansamblul său – sistemul judecătoresc
• România e principalul nostru partener extern pe mai multe dosare
• Republica Moldova poate avea doar un vector de politică externă: vectorul european
• Orice șubrezire, încetinire a apropierii noastre de Europa ar însemna un colaps economic imediat al Republicii Moldova
• Interesul Republicii Moldova să aibă relații stabile, pragmatice economice cu Rusia. Există potențial de export, cetățenii moldoveni care muncesc în Rusia, deci ne dorim o relație normală cu Federația Rusă
• Peste 80% din cetățeni nu își doresc federalizarea. Există această constrângere foarte puternică asupra marjei de manevră a tuturor partidelor politice, impusă de opinia publică care e foarte anti-federalizare.
• Dodon a spus foarte clar că nu dorește revizuirea niciunui acord internațional din care Republica Moldova face parte, inclusiv acordul de asociere, nu își dorește federalizarea

Interviul integral:

Rep: Cu cine veți avea discuții la București?
Nicu Popescu: Mâine vine și premierul Maia Sandu la București, azi am un program separat, întâlniri cu omologul meu, ministrul Meleșcanu, voi avea și câteva întrevederi la Camera Deputaților. Mâine, împreună cu premierul Maia Sandu, ne vom vedea cu președintele Iohannis și cu premierul Viorica Dăncilă.

Rep: Dar ce subiecte concrete aveți pe agenda discuțiilor cu oficialii romani?
Nicu Popescu: Avem cu România o relație privilegiată, avem o istorie comună, o limbă comună. Pe lângă reiterarea acestor relații, e important să lucrăm pe mai multe dosare practice, atât bilateral, cât și pe relația UE – Republica Moldova. În plan bilateral, avem un interes comun de a accelera construcția gazoductului Ungheni – Chișinău, care e legat deja la sistemul de gazoducte din România, un proiect întârziat. Esențial e acum să-l accelerăm, în măsura posibiliului.

În plus avem mai multe proiecte bilaterale și pe agenda europeană și e important să obținem deblocarea asistenței UE. Anul trecut, din cauza evoluțiilor politice de la Chișinău, din cauza tendințelor nesănătoase din politica din Republica Moldova, țara s-a trezit izolată de UE, care a suspendat asistența, SUA au înghețat mai multe proiecte. Iar azi vom discuta politica de de-izolare, de deblocare a relațiilor externe cu alte state ca să depășim situația de izolare în care s-a aflat fosta guvernare de la Chișinău.

Rep: Președintele Iohannis a transmis deschiderea ca România, pe baza solicitărilor concrete ale Republicii Moldova, să acorde asistență dedicată pentru consolidarea instituțiilor din domenii prioritare. În afară de justiție, ce domenii aveți în vedere?
Nicu Popescu: În această etapă, justiția e un domeniu foarte larg, pentru Republica Moldova prioritatea numărul 1 e justiția în ansamblul său – sistemul judecătoresc, Ministerul Justiției, poliția, procuratura, mai multe șantiere pe care sper să le reușim în viitorul apropiat, inclusiv cu sprijinul României.

Evident, avem și o istorie de cooperare și un interes comun de cooperare pe domeniile educației și culturii, există mai multe proiecte concrete pe care le vom discuta. Și, evident, relațiile în domeniul energiei, care țin de interesul RM de a-și diversifica sursele de energie.

Rep: Iurie Reniță, președintele Comisiei pentru politica externă din Parlament, a spus că există o invitație făcută de Maia Sandu către Laura Codruța Kovesi pentru a deveni procuror general al Republicii Moldova. E adevărat?
Nicu Popescu: Există această discuție la Chișinău între partidele din Parlament care asigură majoritatea parlamentară, care sprijină acest guvern. Discuțiile sunt deci în altă instituție de stat, în Parlament.

Rep: Care trebuie să fie statutul României în relația cu Republica Moldova?
Nicu Popescu: România e principalul nostru partener extern pe mai multe dosare. De exemplu, România e cel mai mare partener comercial al Republicii Moldova. De istorie și cultură am discutat deja. România are un rol de o importanță crucială pentru dezvoltarea viitoare a Republicii Moldova, pentru integrarea europeană și mizăm pe spriijinul pe care ni-l poate oferi Bucureștiul. Dar, evident, când va fi posibil, avem și noi interesul să sprijinim Bucureștiul în multele dosare de politică externă pe care avem interese comune.

Rep: Rusia e elefantul din cameră când vine vorba de coaliția de guvernare de la Chișinău. Cum explicați votul în favoarea Rusiei dat de Andrei Năstase, co-lider al alianței de guvernare?
Nicu Popescu: Am mai spus-o la Chișinău, o spun și la București: parlamentarii sunt cei care conferă un mandat de guvernare cabinetului de miniștri și nu invers. Or, votul de la Strasbourg de la APCE a fost decizia individuală a reprezentanților parlamentului. Executivul de la Chișinăău nu a făcut și nici nu poate face recomandări parlamentarilor într-o chestiune ce ține de politica externă parlamentară într-o instituție internațională în care sunt reprezentați parlamentarii, nu guvernele.

Rep: Andrei Năstase e unul din liderii coaliției, votul a alimentat temerile că Rusia are un cuvânt de spus în politica Moldovei. Sunteți confortabil cu cedarea către Partidul Socialist pro-rus a instituțiilor-cheie din domeniul securității, precum Ministerul Apărării și serviciul secret? Nu cumva ele vor fi conduse indirect de la Moscova?
Nicu Popescu: Numirile în aceste funcții s-au făcut deja cu acordul Parlamentului, or PSRM nu are o majoritate în Parlament. Numirile la ministerul Apărării și SIS s-au făcut cu acordul parlamentarilor din blocul ACUM, reieșind faptul că Parlamentul a avut încredere în persoanele numite.

Referitor la relațiile cu Federația Rusă: 68% din exproturile Republicii Moldova s-au îndreptat spre UE, anul trecut. În 2018, exporturile spre UE au crescut cu 17%. Anul trecut, doar 8% au fost spre Federația Rusă. E ușor să-ți dai seama că Republica Moldova poate avea doar un vector de politică externă: vectorul european. Geografia și istoria Republicii Moldova înseamnă că noi suntem deja ferm ancorați în spațiul euroepean, ne dorim să aderăm la UE.

Dar nicio forță politică de la Chișinău, indiferent de preferințele politice declarate în campaniile electorale, nu poate izola, întoarce sau deraia aceste legături foarte profunde, inclusiv comerciale, ale Republicii Moldova cu spațiul european, pentru simplul motiv că orice șubrezire, încetinire a apropierii noastre de Europa ar însemna un colaps economic imediat al Republicii Moldova. Vreau să reiterez faptul că Republicii Moldova are mii de legături care o ancorează ireversibil în spațiul european.

În același timp, e interesul Republicii Moldova să aibă relații stabile, pragmatice economice cu Rusia. Există potențial de export, cetățenii moldoveni care muncesc în Rusia, deci ne dorim o relație normală cu Federația Rusă.

Rep: Sunt multe voci – printre ele și România – care cer garanții că noua coaliție nu va federaliza Republica Moldova. Ce garanții puteți să le dați în acest sens?
Nicu Popescu: Discuția referitoare la federalizare e foarte teoretică. Jumătate din majoritatea guvernamentală e categoric împotriva federalizării Republicii Moldova. Chiar și PSRM și președintele Dodon au spus că nu își doresc revizuirea acordurilor și înțelegerilor anterioare la care Republica Moldova e parte, prin urmare nu doresc revizuirea Acordului de asociere cu UE, ei nu își doresc și nu vor cere revenirea la discuțiile privind federalizarea.

Un alt lucru care mă face să fiu destul de calm în privința acestor riscuri ale federalizării e faptul că societatea, opinia publică din Republica Moldova este foarte foarte negativă față de această idee. Peste 80% din cetățeni nu își doresc federalizarea. Din acest punct de vedere, indiferent de preferințele politice ale mele, ale doamnei premier, ale domnului președinte, există această constrângere foarte puternică asupra marjei de manvevră a tuturor partidelor politice, impusă de opinia publică care e foarte anti-federalizare.

Rep: Veți continua programul de eliberare de plăcuțe neutre de înmatriculare pentru autovehiculele din regiunea transnistreană?
Nicu Popescu: Abordarea relației cu regiunea transnitreană ține de crearea unor mici punți de dialog, facilitarea vieții cetățenilor Republicii Moldova care în evenimentele din 1992 s-au trezit în această regiune care, deocamdată, nu recunoaște autoritățile de la Chișinău. Interesul nostru este să simplificăm viața cetățenilor noștri.

De aceea există mai multe procese de facilitare a recunoașterii diplomelor, de facilitare a circulației lor în afara regiunii cu plăcuțe neutre, deci e în interesul Republicii Moldova să aibă o politică de deschidere față de concetățenii noștri. În plus, vă aduc aminte că marea majoritate a celor care locuiesc în regiunea transnistreană au și pașaportul Republicii Moldova și sunt cetățenii noștri cu acte în regulă.

Rep: Atât în campanie, cât și după instalarea guvernului, liderii ACUM au promis tragerea la răspundere a lui Vlad Plahotniuc. Sunteți ministrul de Externe, aveți idee unde se află Plahotniuc?

Nicu Popescu: Am câteva idei, dar nu am informații ferme referitoare la locul în care se află și prefer să nu speculez.

Rep: Dar exită vreo acuzație oficială, formală, împotriva lui Plahotniuc?
Nicu Popescu: La etapa actuală, nu, dar instituțiile abilitate studiază această situație. Acum câteva zile, Autoritatea pentru integritate s-a autosesizat în privința unor nereguli din declarația de avere a dlui Plahotniuc și prin urmare instituțiile abilitate studiază dosarul acestui deputat.

Rep: Cât de confortabil sunteți să lucrați cu un președinte pro-rus?
Nicu Popescu: Eu sunt de aproape 20 de ani în domeniul politicii externe, nu sunt diplomat de carieră, dar întotdeauna m-am ocupat doar de politica externă. Am lucrat aproape trei ani în guvernul de la Chișinău în urmă cu câțiva ani. Deci cunosc și partea administrativă, și cea academică. Am avut o discuție cu dl președinte Dodon în care am discutat prioritățile și viziunile noastre de politică externă.

Dodon a spus foarte clar că nu dorește revizuirea niciunui acord internațional din care Republica Moldova face parte, inclusiv acordul de asociere, nu își dorește federalizarea, or în aceste condiții avem această platformă care îmi permite mie să am și sprijinul politic și mandatul de acțiune de a merge înainte cu apropierea Republicii Moldova de Europa, cu depășirea acelei izolări internaționale cauzate de fosta guvernare.

Foto: Nicu Popescu (InquamPhotos / George Călin)