INTERVIU Nicu Popescu, ministrul moldovean de Externe: România a pompat gaz în timpul crizei energetice pentru menținerea presiunii / Moldova și Ucraina vor cere un audit european pentru noua hidrocentrală pe Nistru / Ce proiecte comune are cu România

România a ajutat Republica Moldova în timpul crizei gazelor din octombrie, a anunțat ministrul de Externe de la Chișinău, Nicu Popescu, într-un interviu pentru G4Media.ro. El a mai spus că guvernul moldovean caută soluții pentru a plăti rapid facture de 72 de milioane de euro către Gazprom. Aflt în vizită la București, Nicu Popescu a explicat ce proiecte comune sunt prinse în foaia de parcurs semnată împreună cu ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu.

Nicu Popescu a mai anunțat că Moldova a cerut Rusiei să își retragă forțele militare din Transnistria. În ceea ce privește relația cu Ucraina, ministrul Popescu a spus că a cerut Kievului să renunțe la recunoașterea așa-zisei limbi moldovenești. De asemenea, el a spus că Moldova și Ucraina vor cere Comisiei Europene să facă un audit independent al efectului de mediu și economic al hidrocentralei pe care Kievul vrea să o construiască pe Nistru.

• Interviul integral:

Rep: Este o vizită marcată de anunțul Gazprom, care a spus că va opri gazele dacă Moldova nu plătește factura de 72 de milioane de dolari. Cum ați ajuns în această situatie, la doar o lună de la semnarea contractului?
Nicu Popescu: Din ce înțeleg este vorba despre livrările de gaz, inclusiv în octombrie. Este o datorie a companiei Moldovagaz, monopolist pentru livrările de gaz, o companie controlată în mare parte de Gazprom. Este datoria companiei față de Gazprom, evident că afectează toată țara. Dar ridică noi semne de întrebare legate de modul în care Moldovagaz își gestionează obligația de a asigura cetățenii cu gaz, neîntrerupt. Apar întrebări de ce aceste probleme nu au fost semnalate mai devreme, nu au căutat soluții?
Pe linia Ministerului de Externe, am fost la Moscova pe 17 noiembrie și în absolut nici o întâlnire nu a fost semnalată această problemă. Pe partea politică, acum o săptămână, Moldova nu primise nici un semnal de alertă.

Rep: Cum veți ieși din această situație? E o sumă mare pentru bugetul Republicii Moldova.
Nicu Popescu: Se caută o soluție.

Rep: Vorbeați de problemele Moldovagaz, există o soluție pentru înlocuirea Moldovagaz?
Nicu Popescu: Moldova are angajamente internaționale pentru a liberaliza piața de gaz. În același timp se dorește o gestionare prudentă, pentru a nu fi periclitate livrările de gaze către populație. Există acest angajament de a întări securitatea energetică, pe de altă parte, de a ne asigura că nu există probleme cu livrările de gaz. În ultimele săptămâni, bunăoară, s-au făcut pași importanți pentru fortificarea securității energetice. Anterior a devenit operațională conducta Iași – Ungheni – Chișinău. În același timp păstrăm o relație contractuală corectă cu Gazprom.

Rep: Aveți informații că datoria invocată de Gazprom nu e reală, e o forțare a contractului?
Nicu Popescu: Nu am o analiză detaliată a acestei datorii. Guvernul caută soluții pentru ca livrările de gaze să continue.

Rep: Legat de aprovizionarea cu gaze a Republicii Moldova, de ce nu există transport de gaze din România prin conducta Iași – Ungheni – Chișinău?
Nicu Popescu: Conducta este foarte utilă pentu securitatea noastră energetică. Inclusiv în criza din octombrie, România a pompat anumite cantități de gaz prin această conductă în sistemul din Moldova pentru a asigura presiune suficientă. Conducta a fost deja utilizată pentru a ajuta Republica Moldova pentru a asigura livrarea de gaze spre casele cetățenilor.

Rep: Despre ce cantitate e vorba?
Nicu Popescu: Din câte știu eu, e vorba de 1,5 milioane metri cubi de gaz, pompate pentru a mări presiunea în sistemul de transport din Republica Moldova.

Rep: Au fost plătite aceste gaze?
Nicu Popescu: Nu, e un alt tip de înțelegere. Nu au fost achiziționate, ele au fost pompate în sistem pentru a menține presiunea. Nu a fost o achiziție, a fost efectiv un împrumut. Acest gaz aparține, pe fond, României.

Rep: Există discuții cu Bucureștiul pentru un contract de livrare de gaze din România?
Nicu Popescu: Există discuții pe un spectru larg de măsuri – interconectările de electricitate, dezvoltarea infrastructurii energetice. Nu se discută acum contracte concrete pentru că la această etapă Republica Moldova are un contract, pe de o parte. Pe de altă parte nici în România nu există volumele suplimentare pe termen lung necesare pentru Republica Moldova. Evident, Moldova a testat deja un sistem de achiziții de gaz în timpul crizei din octombrie, a făcut achiziții de la alți furnizori.

Rep: Legat de noul contract cu Gazprom, semnat în octombrie – sunt multe semne de întrebare la Chișinău legate de prețul gazului. Cum a ajuns Moldova să plătească atât de mult, după cum spun criticii de la Chișinău?
Nicu Popescu: Prețul internațional la gaze este la un nivel foarte ridicat. Majoritatea formulelor de preț din alte țări nu sunt publice, noi știm aproximativ care este acest preț și în alte state. Ținând cont de faptul că acest contract a fost semnat într-o perioadă de prețuri foarte mari, nu cred că aceste critici sunt justificate.

Rep: Deci nu îl vedeți ca pe un contract înrobitor pe termen mediu, care să afecteze pe 5 ani finanțele publice?
Nicu Popescu: Contractul e semnat pe baza unei formule de calcul, or prețul final va fi diferit în funcție de prețul gazelor. Azi înseamnă un preț, dar cu evoluția pe piețele internaționale de gaz poate scădea sau poate crește. O parte din prețul plătit de Republica Moldova depinde de prețul regional pe piața spot a gazelor.

Rep: Ați negociat cu România termenii unui nou acord – granturi nerambursabile și împrumuturi. Ce ați agreat la discuții?
Nicu Popescu: Nu am finalizat acum acordurile cu România, așteptăm un guvern cu puteri depline. Azi am semnat o foaie de parcurs care setează prioritățile proiectelor de cooperare: întărirea securității energetice, dezvoltarea infrastructurii rutiere, a celei feroviare, construcția și reparația de poduri și roaming pe decenii inainte. Sunt zeci de proiecte în practic toate domeniile – de la educație și cultură la infrastructură și telecomunicații prin care Republica Moldova și România vor continua această apropiere strategică. Ea se bazează pe comunitatea noastră de istorie, cultură și limbă, dar va adăuga o componentă foarte practică de interconectări de infrastructură care vor determina relația și integrarea noastră pe decenii.

Rep: Din ce fonduri vor fi realizate aceste proiecte?
Nicu Popescu: O bună parte din fonduri vor fi alocate de guvernul României, dar cu conectarea altor donatori: UE și instituțiile financiare internaționale. Deci se va face acest mix de finanțări pentru a dezvolta interconectarea. Speranța e să ne mișcăm cu viteză maximă pentru a arăta rezultate cetățenilor noștri.
De exemplu, un acord pentru roaming e nevoie de câteva luni, pentru construcția unui pod – câțiva ani.

Rep: În ce stadiu e discuția despre scăderea tarifelor la roaming?
Nicu Popescu: Noi l-am pregătit în mandatul guvernului Maia Sandu din 2019 și acum am reluat discuțiile și ne apropiem de identificarea unor parametri prin care cetățenii noștri care traversează frontiera să nu mai plătească aceste prețuri exorbitante la telefonie mobilă și internet mobil. Mai sunt detalii tehnice, speranța noastră e să îl finalizăm și să îl semnăm în prima jumătate a anului viitor.

Rep: Această foaie de parcurs a fost refuzată de precedentul guvern moldovean, ceea ce a dus la stoparea liniei de granturi
Nicu Popescu: Sunt lucruri parțial diferite. Acordul de granturi de 100 de milioane de euro expira la începutul anului, iar România a propus prelungirea, dar precedentul guvern a refuzat. Acum suntem în poziția de a prelungi acel acord.

Rep: Și ce sumă își dorește Republica Moldova pentru prelungirea acordului?
Nicu Popescu: Din acea linie de granturi nerambursabile s-au tras doar 32 de milioane de euro. Republica Moldova își dorește să dezvolte cât mai multă infrastructură comună cu România, depinde de România care sunt finanțările ce pot fi alocate. Moldova nu are decât o dorință clară de a dezvolta cât mai multe proiecte de interconectare cu România.

Rep: Când prognozați semnarea unui nou acord?
Nicu Popescu: Așteptăm ca noul guvern român să ne trimită noul proiect de acord cât mai curând, vorbim de una – două luni.

Rep: Ce se întâmplă cu împrumuturile rambursabile, ați discutat de un nou acord?
Nicu Popescu: Nu, astăzi nu am discutat despre noi împrumuturi.

Rep: În foaia de parcurs există și condiționalități legate de reforme?
Nicu Popescu: În această etapă nu discutăm de condiționalități. Acest cuvânt denotă o relație prin care parteneriatul e văzut prin prisma unor condiții. Or, ce simțim noi e un sprijin absolut necondiționat din partea României pentru guvernul nostru de la Chișinău, un sprijin și o deschidere maxime. Noi, de partea noastră, avem o dorință fermă și clară de a apropia Republica Moldova de UE și România și o facem în baza mandatului nostru politic care nu este determinat de condiționalități de ordin extern. Noi vrem să conectăm Moldova la UE și România să combatem corupția, să îmbunătățim mediul de afaceri nu pentru că am fi supuși unor condiționalități ci pentru că guvernul are un mandat explicit din partea cetățenilor pentru a realiza aceste lucruri.

Rep: Ați discutat în România despre moduri în care România poate ajuta cu expertiză în aceste reforme?
Nicu Popescu: Sigur, există dialog pe multe domenii – justiție, anticorupție, infrastrucutură, atragerea de investiții străine, relații externe. Important e să ne facem temele acasă.

Rep: Apropo de relația cu România. Republica Moldova a încheiat recent un contract cu o firmă indiană pentru linia de transport de energie electrică Vulcănești – Chișinău, eliminând din competiție o companie românească. Aveți o explicație pentru faptul că a fost preferată o firmă non-UE?
Nicu Popescu: A fost o licitație organizată de Banca Mondială și, la drept vorbind, nu e rolul meu să comentez licitațiile organizate de instituțiile financiare internaționale.

Rep: Dar a fost ridicată problema în discuțiile cu România?
Nicu Popescu: Ce discută guvernele noastre sunt măsurile prin care ne putem interconecta, inclusiv în ce privește rețelele electrice. Ce ține de licitații e un alt plan.

Rep: Când va fi o ședință comună de guvern?
Nicu Popescu: Am discutat și ne dorim cât de curând o ședință comună. Acum urmează să stabilim o dată exactă. Unul din subiectele principale pe agendă este implementarea foii comune de parcurs semnate cu ministrul Bogdan Aurescu. E important ca foaia de parcurs să devină realitate – elaborarea unui calendar comun.

Rep: Ați fost recent la Moscova. Moldova e acum prinsă între două blocuri puternice, Rusia și Occident. Care e obiectivul principal al guvernului Moldovei în relația cu Rusia?
Nicu Popescu: Noi suntem într-o regiune foarte complicată, cu un șir de știri foarte negative, crize active – militare, migraționale, politice. Republica Moldova e singurul stat din rândul Parteneriatului Estic care nu are crize la fel de acute și intense ca în alte state. Obiectivul nostru ca guvern e să continuăm această situație de calm relativ. Sigur, nu e un calm absolut – avem și criza pandemică, am avut criza gazelor, avem și trupele ruse pe teritoriul nostru, dar sunt mai puțin acute decât în alte state din vecinătate. Moldova își dorește să mențină un anumit nivel de calm în jurul procesului de reforme, inclusiv printr-un dialog calm, respectuos cu partenerii noștri din afara UE, precum Rusia. Încercăm să avem o politică ce apără cu fermitate interesele Republicii Moldova.
La Moscova am insistat clar și ferm pe promovarea intereselor Moldovei, necesitatea retragerii trupelor ruse, revenirea exporturilor moldovenești pe piața rusă – în special exporturile agricole.

Rep: Dar mai e o miză? Am văzut reorientarea exporturilor moldovene spre piața UE, cu rezultate bune.
Nicu Popescu: Da. Astăzi, aproximativ 65% din exporturile moldovene merge în UE. 27% merg direct în România și aproximativ 9% din comețul exterior e cu Federația Rusă, ceea ce arată o integrare sporită cu UE. Republica Moldova a fost cel mai mare beneficiar din toate țările Parteneriatului Estic, am reușit să reorientăm mare parte din economie.
În același timp există sectoare sensibile precum exporturile de mere, pere și alte produse agricole care sunt mai dependente de piețele estice pentru că în UE există o competiție prea mare. Piața de vin din Rusia este și ea o piață atractivă pentru producătorii de vinuri. Ei și-au diversificat piețele spre UE, China, Belarus, dar piața rusă rămâne atractivă.

Rep: Ați spus într-un interviu la Moscova că forțele rusești de menținere a păcii, o parte din trupele ruse, ar avea o bază legală de a rămâne în Transnistria. Afirmația a fost criticată de un institut românesc, Larics, care a spus că nu există această bază legală.
Nicu Popescu: Republica Moldova își dorește evident, ca pe teritoriul său să nu fie trupe străine. L-am spus deschis la Moscova, inclusiv în public. Aici nu pot exista semne de întrebare. În același timp în regiunea Transnistreană există forțele ruse de menținere a păcii în baza unui acord de încetare a focului semnat în 1992. Deci sugestia mea e ca analiștii să studieze această bază legală.

Rep: Deci spuneți că în baza acestui act semnat de Republica Moldova pot rămâne acele trupe. Și nu dorește Republica Moldova să deschidă o discuție aceste trupe ruse de menținere a păcii?
Nicu Popescu: Este absolut clar că Republica Moldova nu își dorește trupe străine pe teritoriul său. iar metoda de realziare a acestui obiectiv este dialogul, persuasiunea, nu acțiunea unilaterală.

Rep: Ucraina recunoaște limba moldovenească, ați ridicat acest subiect în discuțiile cu Kievul?
Nicu Popescu: Acest subiect face parte din dialogul nostru bilateral, noi proiectăm convingerea că limba noastră e limba română.

Rep: Și ați cerut Ucrainei să renunțe la această ficțiune?
Nicu Popescu: Noi discutăm cu partenerii noștri.

Rep: Ucraina construiește o mare hidrocentrală pe Nistru, există probe că va avea un mare impact de mediu și economic asupra Republicii Moldovei. Ați discutat această problemă?
Nicu Popescu: Este unul dintre subiectele foarte importante pe agenda bilaterală. Împreună cu partenerii noștri ucraineni ne dorim o analiză europeană asupra impactului de mediu din zonele aferente, care includ o bună parte din Republica Moldova, dar și regiunea Odesa din Ucraina. Împreună cu Ucraina vrem să găsim împreună soluții care să evite efetele negative și dramatice asupra populațiilor din Moldova și Ucraina care se alimentează din Nistru.

Rep: Ce înseamnă mai exact o analiză europeană?
Nicu Popescu: Vrem să pregătim o adresare comună din partea Republicii Moldova și Ucrainei prin care am invita Comisia Europeană să facă o evaluare a impactului de mediu și ulterior să lucrăm cu partenerii europeni pentru a minimiza riscurile de mediu. (Sursa foto: Inquam Photos / George Călin)