INTERVIU | PSD are cel puțin două locuri în PE pe care nu le merită, obținute prin blocarea votului în diaspora

DW: Domnule Milata, în urma unor calcule, pe care le-ați făcut după alegerile europarlamentare din 26 mai, a reieșit un număr impresionant de votanți, cetățeni români din străinătate, care nu au putut să-și exercite un drept democratic, fundamental, dreptul la vot. Am asistat în duminica votului și a referendumului la un blocaj sistematic la ambasade, consulate și alte localuri de vot. Cum vă explicați acest număr uriaș de sute de mii de oameni care nu au reușit să voteze? Pe ce se bazează calculele dumneavoastră?

Paul Milata: În primul rând m-am bazat numai pe statisticile oficiale, acolo unde există, și în al doilea rând m-am bazat pe estimările care sunt folosite în România și în străinătate pentru calcularea numărului de votanți. Numărul total de voturi din diaspora, așa cum a fost raportat final de BEC, a fost de 375.212. Numărul persoanelor care nu au putut să voteze în străinătate și pe care eu l-am calculat este de minim 726.000.

Este un număr uriaș, cum spuneam…

Da, este un număr foarte mare, dar și numărul persoanelor cu cetățenie română în diaspora este foarte mare și este estimat între 3 și 5 milioane de persoane. Și prezența la vot la alegerile europarlamentare din 2019 a fost relativ mare pentru România – 49,02%. Într-adevăr, numerele sunt mari.

Cât de exacte, cât de corecte sunt datele puse la dispoziție de BEC, atunci când ne referim la numărul cetățenilor români din străinătate?

Eu observ bazele de date din România de 19 ani în privința aceasta. Nu cred că există o bază de date în România pe care să ne putem baza. Asta include bineînțeles și calitatea datelor de la BEC. Cu alte cuvinte, la ora actuală în România nu există niciun fel de informație la autoritățile statului despre numărul real al persoanelor cu cetățenie română din străinătate.

Să încercăm să deslușim pas cu pas aceste cifre. Din calculele dvs. reiese că cel puțin 700 de mii de români din străinătate nu au reușit să voteze. Numărul maxim este chiar dublu, 1,4 milioane. Câte mandate în Parlamentul European ar însemna aceste numere?

România are 32 de locuri în PE. Numărul de persoane din diaspora care au fost împiedicate să voteze ar fi putut să definească 2 până la 4 locuri.

2-4 locuri pentru forțele pro-europene din opoziție sau pentru partidul guvernamental PSD?

Din rezultatele pe care le avem până la ora actuală e foarte clar că marea majoritate a persoanelor care au votat în diaspora au votat pentru alte partide decât PSD-ALDE. Prin urmare, putem spune că împiedicarea votului în diaspora a avut rezultatul foarte concret că 2 până la 4 mandate în PE s-au distribuit altfel decât și-ar fi dorit persoanele din diaspora.

Conform rezultatelor finale,  Alianța2020 USR-PLUS are un scor cvasi-egal cu cel obținut de PSD, cu 0,1% mai puțin decât acesta. Putem afirma că fără blocajul din diaspora, formațiunea condusă de Dacian Cioloș și Dan Barna ar fi ocupat locul doi la europarlamentare? Că Alianței2020 i-au fost furate, practic, aceste locuri?

Ce putem spune cu siguranță este că PSD are 2 locuri în PE pe care nu le merită. Putem specula că PSD ar putea avea chiar 4 locuri pe care nu le merită, dintr-un total de 8. De asemenea, putem specula că USR-PLUS ar fi primit acele voturi din diaspora. Ceea ce mai putem spune cu un grad destul de ridicat de exactitate este că din cele 8 locuri obținute de PSD la europarlamentare, 2 sunt rezultatul modului în care a decurs scrutinul din 26 mai în diaspora.

Ce ar trebui să urmeze acum? Există deja voci care solicită depunerea unei plângeri penale, președintele Iohannis cere cu insistență demiterea ministrului de externe și celui de interne…

În primul rând trebuie menționat că un partid care nu este în stare să administreze un tur de scrutin, foarte probabil nu este în stare să administreze o țară. Reacțiile la modul în care au decurs alegerile în diaspora pot fi, într-adevăr, de natură legală, pentru că dreptul la vot este un drept fundamental. Pot fi, însă, și reacții de cu totul altă natură, de exemplu de natură etică. La ora actuală m-aș aștepta, totuși, ca mai multe persoane din PSD să se distanțeze de acest partid. Opțiunea depunerii unei plângeri penale de către USR-PLUS sau de către orice alt partid există, însă, din punctul meu de vedere, foarte multe, prea multe probleme din România se rezolvă în instanță. Trebuie să recunoaștem faptul că dacă orice problemă poate fi rezolvată numai în instanță, atunci România nu are un aparat de stat funcțional.

Cum vedeți, de acum încolo, evoluția politică din România?

Sunt optimist datorită evenimentelor din ultimii ani, dar trebuie să menționez că România a pierdut îngrozitor de mult timp.

Vă prezentăm cifrele cele mai relevante din calculul efectuat de Dr. Paul Milata, autor germano-român din Berlin, investigator antifraudă (CFE), în baza unor date statistice și estimări:

Estimare cetățeni RO în diaspora (min.): 3 milioane

Dintre care cu drept de vot: 2,25 milioane

Voturi exprimate în diaspora: 375.212

Participare vot în diaspora: 16,7%

Participare per total cetățeni RO cu drept de vot: 49,02%

Diferența dintre participare per total – diaspora, în procente: 32,3%

Diferența dintre participare per total – diaspora: 726.750

Nr. cel mai mic de locuri pierdute în PE: 2,3

Pornind de la numărul voturilor exprimate în diaspora (375.212) reiese că, în urma datelor BEC, în străinătate ar trebui să trăiască 1.202.985 de români – un număr mult mai mic decât toate estimările cunoscute și acceptate până acum.

Foto: Sute de români stau la coadă la o secție de votare din Luxemburg