INTERVIU Ramona Jurubiță, coordonatorul Coaliției pentru Dezvoltarea României: OUG 114 ar trebui abrogată, nu modificată / România a pierdut investiții în cercetare, auto și construcții din cauza lipsei de încredere / Discursul anti-capital străin e fals și ne deturnează de la adevăratele probleme

OUG 114 ar trebui abrogată și nu modificată pentru că nu e suficient timp pentru rezolvarea tuturor problemelor pe care le-a produs, a spus pentru G4Media.ro Ramona Jurubiță, coordonatorul Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR), cea mai puternică inițiativă a mediului de afaceri, care reunește cele mai mari organizații ale investitorilor români și străini. Ramona Jurubiță, care este Country Managing Partner KPMG România, dezaprobă și discursul anti-capital străin și anunță că mulți investitori străini și-au pierdut încrederea în politicile guvernamentale: ”Această guvernare prin OUG-uri nu face decât să acționeze în sens invers, iar perdanți suntem toți la finalul zilei”.

Coordonatoarea Coaliției pentru Dezvoltarea României anunță în interviul pentru G4Media.ro că România a pierdut deja câteva investiții în domenii precum industria auto, construcțiile și cercetare-dezvoltare din cauza lipsei încrederii: ”Aceste investiții au fost redirecționate către țările vecine din cauza lipsei de încredere, dar și pentru că autoritățile române nu sunt suficient de proactive, de dornice pentru a atrage acest capital străin”.

Ramona Jurubiță spune că bugetul pe 2019 ridică mari semne de întrebare, iar mediul de afaceri se așteaptă la noi tăieri ale alocărilor pentru investiții publice: ”Pe fondul unei încrederi la limite de avarie, erodată, e foarte greu de crezut că avem un buget sustenabil”.

Cele mai importante declarații ale Ramonei Jurubiță:

• Coaliția pentru Dezvoltarea României își menține poziția: OUG 114 ar trebui abrogată
• În loc să pierdem timp valoros – competențele tehnice ale oamenilor din task-force-urile Coaliției pentru Dezvoltarea României și care muncesc pro bono – și să folosim acest capital de expertiză în analizarea și adoptarea măsurilor din care ambele părți ar câștiga, stăm să cârpim și să facem lucrurile reactiv, nu proactiv.
• Am inițiat consultări publice cu partidele politice și ne-am întâlnit cu majoritatea, mai puțin cu PSD, care nu a răspuns, adică exact partidul-cheie.
• Această guvernare prin OUG-uri nu face decât să acționeze în sens invers, iar perdanți suntem toți la finalul zilei.
• Investițiile străine directe în România sunt pe un trend descendent. Aceasta are ca explicație lipsa de încredere. Aceste investiții au fost redirecționate către țările vecine din cauza lipsei de încredere, dar și pentru că autoritățile române nu sunt suficient de proactive, de dornice pentru a atrage acest capital străin.
• Această retorică pe care o auzim împotriva capitalului străin, investițiilor străine este falsă și ne deturnează de la adevăratele probleme pe care le avem
• Avem semne mari de întrebare legate de sustenabilitate funcționării FSDI
• Pe fondul unei încrederi la limite de avarie, erodată, e foarte greu de crezut că avem un buget sustenabil

Carte de vizită Ramona Jurubiță: Cu o experiență de 20 ani în fiscalitate, Ramona Jurubiță a terminat Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori din cadrul Academiei de Studii Economice București, precum și Facultatea de Drept, la Universitatea Româno-Americană. Este membră a ACCA (Association of Chartered Certified Accountants), a Camerei Consultanților Fiscali din România, CECCAR și a Asociației Naționale a Evaluatorilor din România (ANEVAR) și a urmat o serie de programe profesionale, oferite de organizații precum London Business School şi Harvard Business School.

Interviul integral:

Rep: Ați participat la protestul pentru autostrăzi?
Ramona Jurubiță: Bineînțeles că am participat în nume personal la acest protest, cred că esența lui e importantă în contextul vremurilor pe care le trăim. Infrastructura e o componentă importantă a creșterii economice, a creșterii calității vieții și a reținerii oamenilor de bună valoare în câmpul muncii.

Rep: Coaliția pentru Dezvoltarea României a vorbit în mod repetat despre lipsa infrastructurii și ritmul neadecvat al lucrărilor. Care sunt cauzele principale?
Ramona Jurubiță: Sunt multiple cauze ale încetinirii ritmului, s-a tot vorbit despre calitatea surselor de finanțare. Am vorbit despre absorbția scăzută a fondurilor europene din cauza incapacității de a putea valida dosarele. Dar cred că cel mai important e să ne concentrăm pe viitor și pe modalitățile de a da drumul la aceste investiții – nu doar rutiere, ci și în calea ferată și infrastructură portuară.

Creșterea cu un punct procentual a cheltuielilor cu investițiilor aduce imediat un punct procentual de creștere economică. Ca să nu reluăm și discuția despre calitatea vieții: România e pe locul 28 din 28 în UE în privința calitatea infrastructurii rutiere potrivit studiilor, și poziția aceasta e direct corelată cu rata accidentelor fatale pe autostrăzi.

Rep: Premierul Dăncilă a declara la Craiova că există piedici exterioare în procesul de realizare a investițiilor în infrastructură și dădea ca exemplu contestațiile în instanță. Vrea cineva să ne facă rău?
Ramona Jurubiță: Noi, Coaliția pentru Dezvoltarea României, reprezentăm companii care se reflectă în 50% din PIB, acționăm într-un cadru al statului de drept, și e normal într-un stat de drept ca, dacă există derapaje de la prevederile legale, să existe aceste contestații dacă sunt în linie cu prevederile legale. Într-un stat care funcționează normal, dacă aceste contestații sunt lipsite de sens. ar trebui să se rezolve și proiectele să se deblocheze.

Eu nu văd un impediment major. E absolut normal, și în dreptul fiscal dacă sunt controlată și am o amendă impusă pe nedrept, o pot contesta. Într-un stat care funcționează, dacă am dreptate și instanța funcționează independent, voi avea câștig de cauză.

Rep: Atunci de vină e calitatea scăzută a administrației care realizează proiectele, caietele de sarcini?
Ramona Jurubiță: Experiența ultimilor ani ne demonstrează că lipsa de investiții se traduce și în scăderea calității funcționarului public, și aici cred că mai degrabă e lipsa de pregătire și calitatea celor care gestionează domeniul infrastructurii.

Nu înseamnă că ai 1-2-3 responsabili, ci o problemă structurală, de sistem.

Rep: La trei luni după adoptarea OUG 114/2018, au fost multe anunțuri din guvern și coaliția de guvernare că e posibilă o modificare, după consultări cu mediul de afaceri. Când ați discutat ultima oară pe această temă cu premierul sau miniștrii?
Ramona Jurubiță: Mesajul nostru legat de aprobarea OUG: a fost făcută fără consultare, fără studii de impact, peste noapte, în luna decembrie. Am avut o poziție publică în care trăgeam un semnal de alarmă și insistam pentru a stopa aprobarea OUG, ca să avem timp pentru studii de impact. Nu este vorba de amenințare, ci sunt semnale de alarmă trase, pentru că OUG modifică legislația în sectoare-cheie.

Coaliția pentru Dezvoltarea României își menține poziția: OUG ar trebui abrogată și ar trebui să avem un timp corespunzător în care să reluăm toate punctele pentru a vedea formula corectă cu care putem merge înainte.

Dacă nu există posibilitatea abrogării – pentru că mesajele date de autorități au fost destul de clare, vorbesc de eventuale modificări, ei bine, același lucru îl puteam face și în decembrie. Dar e puțin prea optimist să credem că putem fi în măsură să abordăm toate modificările esențiale până la finalul lunii martie, așa cum a fost anunțat de Ministerul Finanțelor.

Istoria ne arată ce s-a întâmplat cu cota defalcată pentru TVA: am avut nenumărate poziții, întâlniri, pentru ca după doi ani de discuții legislația să fie modificată ca urmare a procedurii de infringement inițiate de Comisia Europeană.

În loc să pierdem timp valoros – competențele tehnice ale oamenilor din task-force-urile Coaliției pentru Dezvoltarea României și care muncesc pro bono – și să folosim acest capital de expertiză în analizarea și adoptarea măsurilor din care ambele părți ar câștiga, stăm să cârpim și să facem lucrurile reactiv, nu proactiv.

E un lucru care nu ne mulțumește nici pe noi, pentru că am vrea să ne concentrăm și să ne uităm spre viitor.

Rep: Revin: ați avut întâlniri cu miniștrii, cu premierul, în ultimele săptămâni?
Ramona Jurubiță: De la începutul anului, mesajele noastre nu au primit un răspuns pozitiv de la guvern. În cele din urmă am inițiat consultări publice cu partidele politice și ne-am întâlnit cu majoritatea, mai puțin cu PSD, care nu a răspuns, adică exact partidul-cheie.

Am avut vineri o întâlnire cu la Ministerul Finanțelor, am transmis mesajul nostru, am avut o scrisoare în care am punctat impactul la nivel macroeconomic pe baza analizelor făcute de BNR și de asociațiile sectoriale. I-am transmis ministrului îngrijorările noastre, am discutat în sensul în care i-am prezentat poziția noastră, dar nu am avut o discuție detaliată pe ce ar trebuie modificat sau nu în OUG. A fost o discuție de principiu, am punctat că e important ca modificările să fie făcute cu studii riguroase și am menționat că nu e un lucru de făcut în câteva zile sau săptămâni. Am reiterat nevoia de a proroga OUG pentru a sta la masa dialogului.

Rep: Aveți vreun răspuns de la guvern, va exista o modificare?
Ramona Jurubiță: E doar feedback-ul din presă, mai mult decât atât nu avem, din păcate.

Rep: Săptămâna trecută a fost prima modificare a OUG 114, indirectă: e vorba despre abrogarea mutării controalelor ex-ante la licitațiile din fonduri europene. Știați despre modificare, v-a anunțat cineva că va avea loc?
Ramona Jurubiță: Nu, nu știam. Ce spuneți nu face decât să adâncească și mai mult lipsa încrederii. Fără încredere nu ai cum să obții creștere economică. Această guvernare prin OUG-uri nu face decât să acționeze în sens invers, iar perdanți suntem toți la finalul zilei.

Rep: Cum se traduce mai exact în mediul economic lipsa de încredere?
Ramona Jurubiță: Această lipsă de încredere se traduce într-o prudență excesivă – prudența există deja, de când experimentăm guvernarea prin OUG. Se traduce printr-o temperare, scădere sau amânare a investițiilor. Avem o analiză: investițiile străine directe în România sunt pe un trend descendent, se vor situa probabil la circa 5 miliarde euro. Aceasta are ca explicație lipsa de încredere.

Potențiali investitori, când se uită la destinațiile de investiții în regiune, am exemple – prin prisma companiei pe care o conduc – văd că România nu mai e atractivă.

Rep: Ne puteți da exemple de companii care au preferat alte destinații de investiții?
Ramona Jurubiță: Nu, din păcate

Rep: Dar exemple de domenii în care potențialii investitori au ales alte țări?
Ramona Jurubiță: Da, sunt domenii precum construcții, industria automotive, facilități de cercetare-dezvoltare-inovare, care sunt o gură de oxigen pentru România. Aceste investiții au fost redirecționate către țările vecine din cauza lipsei de încredere, dar și pentru că autoritățile române nu sunt suficient de proactive, de dornice pentru a atrage acest capital străin.

Cred că această retorică pe care o auzim în ultima perioadă împotriva capitalului străin, investițiilor străine este falsă și ne deturnează de la adevăratele probleme pe care le avem. Dacă ne uităm la reprezentanții Camerei de Comerț și Industrie a României, președintele Consiliului Național al IMM-urilor, RBLS – cea mai mare organizație a antreprenorilor români – toți merg în aceeași direcție: avem nevoie de capital străin și capital românesc.

Dacă ne uităm la stocul investițiilor străine pe ultimii 30 de ani, avem 75 miliarde de euro, dar suntem pe ultimele locuri în Europa. Există o competiție și aici în atragerea capitalului străin: în SUA, Hong Kong, Olanda – nimeni nu are un discurs anti-capital străin.

Rep: Cum vă explicați acest discurs anti-capital străin?
Ramona Jurubiță: Cred că este o evitare a realității. E mai ușor să schimbi perspectiva. China, de exemplu, a crescut de 10 ori în ultimii 30 de ani cu o pondere uriașă a capitalului străin.

Rep: Un alt proiect controversat este Fondul Suveran de Investiții și Dezvoltare (FSDI). Care e poziția dvs? Care e impactul FSDI asupra economiei?
Ramona Jurubiță: Cred că economia are nevoie de investiții, indiferent de sursa capitalului. FSDI ar trebui să aibă efecte benefice atât timp cât respectă principiile de transparență și principiile guvernanței corporative. Dar noi avem semne mari de întrebare legate de sustenabilitate funcționării Fondului, care ar trebui să atragă finanțare externă având practic drept colateral dividendele din companiile de stat și acțiunile lor. Or, dividendele au fost deja atrase la buget, iar contribuția în acțiuni se face o singură dată. De aceea există un mare semn de întrebare privind sustenabilitatea pe termen lung.

Avem semne de întrebare legate de transparență și guvernanța FSDI, în măsura în care nu avem obiectivitate și o privire clară privind modalitatea în care se decid investițiile în economie.

Rep: Noi la G4Media.ro am scris enorm despre capacitatea statului de a fi un jucător în economie, vedem zeci de exemple negative. Cum evaluați dvs. capacitatea statului român de a deveni un jucător și mai puternic în economie?
Ramona Jurubiță: Eu cred în capacitatea statului român. Dar există o distanță între a vrea și a putea, aici trebuie lucrat. Cred că statul poate învăța în timp să perfecționeze această capacitate de a investi în economie. Nu trebuie să ne grăbim, să experimentăm și să dăm greș, trebuie folosit ce este la îndemână – investițiile. Investițiile străine produc valoare adăugată în timp. Consumul, pe de altă parte – dacă ne uităm la deficitul balanței comerciale – ne face să ne simțim bine pe termen sucrt, dar pe termen lung trebuie să plătim.

Rep: Revenind la OUG 114, mulți analiști, dar și conducerea BNR au spus că are ca efect limitarea independenței BNR. Sunteți de acord cu această afirmație?
Ramona Jurubiță: Am spus-o cu toții: independența băncii centrale e o necesitate, face parte din criteriile de convergență pentru aderarea la zona euro. Banca Națională trebuie să fie independentă.

Va fi un an cu foarte multe încercări, deținem deja președinția rotativă a Consiliului UE. Trebuie să demonstrăm încredere față de valorile europene și nu ar trebui să existe un derapaj de la aceste valori în privința noului leadership al BNR.

Cred că e important ca independența să fie pe primul plan, și toate acțiunile să conveargă spre acest obiectiv.

Rep: Cum arată bugetul pe 2019, e un buget al investițiilor sau unul al consumului?
Ramona Jurubiță: M-aș uita la revizuirile de prognoză de creștere. Atât FMI, cât și Comisia Europeană au revizuit în jos prognoza în jos și există o discrepanță între prognoza de 5,5% a Comisiei de Prognoză și 3,8%, cât a revizuit Comisia Europeană. Și Consiliul Fiscal consideră că aceste estimări de 5,5% pe care a fost construit bugetul sunt nerealiste, mai ales că în 2018 am avut o creștere de 4 – 4,5%. Și pe fondul unei încrederi la limite de avarie, erodată, e foarte greu de crezut că avem un buget sustenabil.

Cum avem cheltuieli în creștere față de anul precedent, și care sunt fixe, nu e greu de ghicit de une se vor tăia cheltuielile: din investiții, din sursa noastră de creștere. Am mai trăit acest film. Cu riscul de a mă repeta, spun că trebuie să ne concentrăm, să lăsăm deoparte aceste discursuri polarizate și să ne concentrăm pe lucrurile pe care le avem la îndemână: investițiile.

Rep: Având în vedere că e puțin probabilă o reformă a administrației în doi ani electorali, cât de probabilă e o posibilă creștere de taxe și impozite, sau impozite noi?
Ramona Jurubiță: E un resort, pe lângă tăierea investițiilor publice, resortul legat de creșterea taxelor e ultimul la îndemână, cum a făcut OUG 114. Nu ne dorim acest lucru, vrem stabilitate și predictibilitate, dar e greu de crezut că le vom avea în contextul acestui buget, așa cum e construit.

Rep: Ați avut indicii în discuțiile cu miniștrii că e posibilă o creștere de taxe și impozite?
Ramona Jurubiță: În decembrie 2018, înainte de apariția OUG 114, am avut întâlniri cu Ministerul Finanțelor și am întrebat dacă urmează măriri de taxe. Răspunsul a fost negativ, dar peste week-end a apărut OUG 114. Cred că v-am răspuns la întrebare. Nu avem indicii, dar asta nu înseamnă că nu se va întâmpla.

CDR este formată din Camera de Comerţ Americană în România (AmCham), Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private mici şi mijlocii din România (CNIPMMR), Confederaţia Patronală Concordia (Concordia), Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceză în România (CCIFER), Camera de Comerţ şi Industrie Română-Germană (AHK), Romanian Business Leaders (RBL).

Foto: Ramona Jurubiță (Agerpres / Rodica Boancă)