INTERVIU Remus Ștefureac, directorul INSCOP, despre rezultatele recensământului: Îmbătrânirea populației va crește concurența pe acest segment electoral masiv. Nu cred că un singur partid va mai avea monopolul / Alocările bugetare vor favoriza vârstnicii și vor sacrifica interesele celorlalte categorii

Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, a declarat într-un interviu pentru G4Media.ro despre rezultatele recensământului că îmbătrânirea populației va crește concurența pe acest segment electoral masiv și nu mai exista un singur partid care să aibă monopolul asupra acestei categorii. De asemenea, alocările bugetare vor favoriza vârstnicii și vor sacrifica interesele celorlalte categorii ale populației, vom vorbi mai mult despre pensii și programe sociale și mai puțin despre programe educaționale.

Dacă îmbătrânirea populației este cel mai îngrijorător rezultat, există și semnale pozitive, cum este creșterea ponderii populației cu studii medii și superioare. Aceasta va duce pe termen lung și la conturarea unui profil educațional și valoric diferit al noilor vârstnici comparativ cu vârstnicii din ultimele două decenii.

Remus Ștefureac spune că vede o oportunitate și în scăderea numărului de credincioși ortodocși, în sensul în care am putea asista la „o sofisticare, la o îmbunătățire a modului în care Biserica își construiește și întreține relația cu credincioșii, inclusiv prin dezvoltarea puternică a misiunii sociale a Bisericii Ortodoxe Române”.

Interviul integral:

Reporter: Care este cea mai îngrijorătoare tendință din noile date? De ce?

Remus Ștefureac: De departe, cea mai îngrijorătoare tendință este cea a îmbătrânirii populației care se suprapune cu cea a scăderii populației în ansamblu. Îmbătrânirea accentuată este însă un risc sistemic, o amenințare care deja începe să pună presiuni uriașe asupra sistemelor publice. Dincolo de implicațiile asupra sistemelor de asigurări sociale, asupra sistemelor de pensii, vor fi multe alte consecințe sociale și economice pe care încă nici nu le anticipăm.

Reporter: Există vreun semnal pozitiv în rezultatele recensământului?

Remus Ștefureac: Există și semnale pozitive așa cum sunt cele legate de creșterea ponderii populației cu studii medii și superioare. Chiar dacă este o creștere firavă, ea merită însă consemnată deoarece atrage atenția asupra unei nevoi presante de mărire a ponderii populației cu studii superioare pentru a ne apropia de media europeană.

Reporter: Care e cel mai surprinzător rezultat?

Remus Ștefureac: Sincer, nu mă așteptam la o scădere a populației Bucureștiului, însă corelată cu creșterea populației județului Ilfov, ajungem la concluzia că din punct de vedere social, populația în ansamblu a acestei mari zone metropolitane nu prea a scăzut, ci a stagnat. Mă așteptam totuși ca populația regiunii București-Ilfov să crească ceva mai mult.

Reporter: Putem vorbi de polarizarea populației în jurul marilor centre universitare și economice, în paralel cu depopularea județelor neuniversitare?

Remus Ștefureac: Probabil că polarizare este un cuvânt prea puternic, însă începe să fie evidentă tendința de concentrare a populației înspre marile centre urbane care sunt zone mai atractive din punct de vedere al oportunităților economice, al calității serviciilor și bunurilor publice.

Reporter: Din punct de vedere politic, ce consecințe vedeți?

Remus Ștefureac: Îmbătrânirea populației suprapusă cu faptul că cei mai disciplinați votanți sunt persoanele vârstnice vor avantaja partidele care au o legătură tradițională cu acest segment electoral. În același timp însă, îmbătrânirea populației va crește concurența pe acest segment electoral masiv, pe măsură ce toate partidele vor aloca resurse pentru captarea votanților vârstnici. Pe termen ceva mai lung, nu cred că va mai fi un singur partid care va avea monopolul acestei categorii de alegători care vor avea și ei un profil educațional și valoric diferit comparativ cu vârstnicii din ultimele două decenii. Implicațile acestor transformări demografice se vor vedea în programele electorale, în politicile publice și în alocările bugetare care vor favoriza generațiile vârstnice și vor sacrifica interesele celorlalte categorii de populație. Există și perspectiva să vorbim tot mai mult despre pensii, programe sociale și tot mai puțin despre programe educaționale sau proiecte pentru stimularea generației tinere.

Reporter: Biserica ortodoxă a pierdut 2,5 milioane credincioși într-un deceniu, putem vorbi de consecințe pe termen mediu?

Remus Ștefureac: Toate confesiunile par să fi pierdut credincioși pe fondul scăderii populației. Impactul asupra credincioșilor de confesiune ortodoxă este evident mai mare din cauza procentului dominant în populația țării. Sunt de părere că, în orice domeniu, calitatea e mai importantă decât cantitatea, iar în această zonă cred că mai relevant este numărul de credincioși practicanți care se implică în activitățile bisericii, de orice natură ar fi ele. În plus eu văd aici și o oportunitate, în sensul în care, pe fondul scăderii numărului de credincioși, am putea asista, și vedem deja semne bune, la o sofisticare, la o îmbunătățire a modului în care Biserica își construiește și întreține relația cu credincioșii, inclusiv prin dezvoltarea puternică a misiunii sociale a Bisericii Ortodoxe Române.

Reporter: Ponderea populației de etnie maghiară a scăzut, există pericolul să nu mai poată fi reprezentată politic în Parlament de UDMR?

Remus Ștefureac: Nu cred că există acest pericol și, dacă el s-ar materializa cumva, statul român și majoritatea au datoria de a se asigura că cea mai importantă minoritate etnică din România este reprezentată corespunzător în Parlament. La câte drame am văzut în țările din jurul nostru în ultimele trei decenii din cauza conflictelor interetnice, este important ca înțelepciunea de care a dat dovadă România în gestionarea relației majoritate-minorități și în reprezentarea parlamentară a minorităților să rămână la fel ca și până acum, un model de bună practică pentru întreaga Europă.

Citește și

Rezultate recensământ: Populația României a scăzut cu 1,1 milioane. Scade ponderea etnicilor maghiari, crește ușor ponderea romilor / Procesul de îmbătrânire se accelerează / Crește nivelul de educație, scade analfabetismul / Ce județe au pierdut cei mai mulți locuitori

Recensământ: Numărul ateilor a crescut cu 175%, față de 2011 / S-au declarat atei 57.205 români, dintre care 68% sunt bărbați / 2,65 de milioane de români nu au vrut să-și declare religia

Recensământ: 61% dintre evreii din România au studii superioare, comparat cu 17% dintre români și 12% dintre unguri

GRAFIC Recensământ: Bistrița Năsăud, Suceava și Ilfov sunt singurele județe unde populația a crescut / În Ilfov creșterea populației este de 39% / Populația Municipiului București a scăzut de la 1,88 de milioane de locuitori în 2011, la 1,71 milioane în 2022

Recensământ: Biserica Ortodoxă a pierdut 2,3 milioane de credincioși într-un deceniu. A crescut ponderea penticostalilor. Aproape 1% din populație – atei

Recensământ: Numărul analfabeților a scăzut puternic / A crescut nivelul general de educație

Recensământ: Scade proporția cetățenilor maghiari în totalul populației, crește ponderea romilor