INTERVIU Semnificația zilelor de 9 și 10 mai. Profesoara de istorie Nicoleta Zărnescu: Tinerii se regăsesc într-un discurs echilibrat. E necesar ca tocmai aceștia să fie mai implicați, să contrabalanseze tendințele ultranaționaliste

Nu mai puțin de șase evenimente s-au petrecut în istorie pe 9 și 10 mai, importante atât pentru istoria României, cât și la nivel internațional: de la Ziua Monarhiei, Independență și la proclamarea Regatului, până la constituirea Uniunii Europene la 5 ani de la terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Care sunt diferențele între cele șase evenimente? Sau cum poți explica pe înțelesul unui copil ce este Uniunea Europeană? Despre acestea am discutat într-un interviu cu profesoara de Istorie Nicoleta Zărnescu de la Colegiul Național „Ferdinand I” din Bacău.

Suprapunerile de date nu sunt coincidențe, faptele istorice de pe 9 și 10 mai contribuind, în contextul fiecăruia, la trasarea de noi orizonturi în politica externă a României și în relațiile de cooperare cu celelalte state, cum este în cazul aderării, în 2007, la Uniunea Europeană, potrivit explicațiilor profesoarei.

Întrebată de Edupedu.ro ce efecte majore a produs fiecare eveniment, Nicoleta Zărnescu a declarat că zilele de 9 și 10 mai sunt pentru România puncte de reper în epoca monarhiei. „Așa se formează o conștiință istorică, prin apelul la imagine și borne istorice de reper, așa se construiește mentalul colectiv identitar”, spune profesoara despre încărcătura Istorică a datelor de 9 și 10 mai din secolul XIX.

„Pe de altă parte, în contextul polarizării postbelice a polilor de putere Est-Vest, URSS a dorit să își adjudece o dată istorică, datorită sacrificiului enorm pe care armata sovietică l-a făcut pentru înfrângerea Axei. 9 Mai devine o zi reper în propaganda sovietică, în ultimii ani propaganda și mitizarea zilei 9 Mai ca Ziua Victoriei fiind pe agenda geopolitică rusească o evocare a invaziei rusești în Occident, pentru înfrângerea Germaniei”, atrage atenția Zărnescu, cu o experiență de predare de 33 de ani ca învățătoare și profesoară de istorie, dintre care 6 de director adjunct (2016-2022) la Colegiul Național „Ferdinand I” din Bacău. Interviul complet poate fi citit mai jos în articol.

• Profesoara a subliniat că „efectele majore [ale evenimentelor istorice n. red.] sunt, de fapt, proclamate, investite și reinvestite de conducători. Decidenții pot conferi unui eveniment ce a intrat în conțiința colectivă a unei comunități diferite sensuri, grefate pe propriile interese”.

Profesoara a vorbit și despre importanța apartenenței la Uniunea Europeană pentru România. Dacă ar trebui să o explice unui copil, i-ar spune că este o casă „mare, spațioasă, luminoasă, care a început construcția la 9 Mai 1950” și „în care trăiesc mai mulți membri din familia principală și familia extinsă, casa devenind tot mai mare”, bazându-se pe relații de respect, libertate și empatie și de a fi unul pentru celălalt atunci când apar situații de criză.

„Era necesar ca Europa să înlocuiască noțiunea de casă divizată/dezbinată și ruinată în cea de casă comună, casă în care vecinii sunt prieteni și fac eforturi pentru binele comun”, explică profesoara Nicoleta Zărnescu despre contextul din prima jumătate a secolului XX, marcat de două războaie mondiale, care a generat noua perspectivă.