INTERVIU Siegfried Mureșan: Aderarea R. Moldova la UE „este un proces care va dura”, însă „chestiunea transnistreană nu ne împiedică să îi acordăm statutul de candidat” / Despre aprobarea PNRR-ului Poloniei: Comisia Europeană a fost „mai laxă” / „Sunt convins” că o moțiune împotriva CE „nu va fi semnată de nici un europarlamentar PPE”

Vicepreședintele Partidului Popular European (PPE), europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan, a declarat marți într-un interviu pentru G4Media.ro că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană „este un proces care va dura”, însă „chestiunea transnistreană nu ne împiedică să îi acordăm statutul de candidat” la aderarea la UE.

• La finalul lunii iunie, este preconizată o întrunire a Consiliului European în cadrul căruia este de așteptat ca liderii statelor membre UE să valideze statutul de țări candidate la aderare pentru Republica Moldova, Ucraina și Georgia.

„Aderarea nu este un lucru care să se întâmple acum, este un proces care va dura, suntem conștienți de acest lucru. Până la aderare mai sunt încă multe lucruri de făcut, atât în Republica Moldova, dar și la nivelul Uniunii Europene, inclusiv soluționarea chestiunii transnistrene.

Însă, situația transnistreană nu ne împiedică să acordăm Republicii Moldova statutul de candidat și să începem negocierile de aderare și nu ne împiedică să oferim Republicii Moldova multe beneficii concrete, chiar înainte de aderarea la Uniunea Europeană. Chestiunea transnistreană nu este un argument pentru a ține Republica Moldova blocată. Procesul de soluționare a chestiunii transnistrene este un proces pe care trebuie să îl soluționăm în paralel cu negocierile de aderare”, a afirmat Siegfried Mureșan.

În privința deciziei Comisiei Europene de a aproba Planul Național de Redresare și Reziliență al Poloniei, în ciuda problemelor nerezolvate privind statul de drept, vicepreședintele PPE a spus că CE „a fost acum mai permisivă, a fost mai laxă și acest lucru i-a atras critici”.

Mureșan a amintit că Bruxellesul a aprobat PNRR-ul Poloniei în ideea că nici o plată nu va fi efectuată spre Varșovia până când neregulile din justiție nu vor fi corectate de guvernul polonez.

• Comisia Europeană (CE) a aprobat joia trecută Planul Național de Redresare și Reziliență al Poloniei, deși nu a îndeplinit cerințele UE privind statul de drept și independența justiției. Decizia a stârnit critici la adresa CE, atât la nivelul sferei politice, cât și în presă și societatea civilă.
• Mai mult, grupul politic european Renew Europe/ALDE a solicitat ca europarlamentarii să se pronunțe prin vot asupra unei moțiuni de cenzură împotriva Comisiei Europene.

„Comisia Europeană a aprobat planul Poloniei fără ca problemele din justiție în Polonia să fie îndreptate. Comisia a aprobat planul spunând că nici o plată până când lucrurile nu vor fi îndreptate. Deci, nu va curge nici un cent în Polonia până când lucrurile nu vor fi rezolvate, ceea ce este în sine un lucru bun, dar este mai puțin decât am cerut noi în Parlamentul European.

Săptămâna aceasta vom vota o nouă rezoluție a Parlamentului European în care ne vom exprima punctul de vedere ținând cont de pozițiile de până acum ale Parlamentului European și de decizia luată de Comisia Europeană săptămâna trecută. Poziția Parlamentului a fost foarte clară – neajunsurile în justiție trebuie îndreptate și ele nu sunt îndreptate în momentul de față”, a declarat liderul PPE.

De asemenea, referitor la o presupusă moțiune de cenzură împotriva Comisiei Europene, cerută de unii lideri ai grupului Renew/ALDE, în cazul în care CE va plăti bani din PNRR Varșoviei, Siegfried Mureșan a spus că nu crede că o eventuală moțiune va ajunge să fie depusă în Parlamentul European, fiindcă Polonia nu va primi fonduri europene înainte de a rezolva probleme privind statul de drept.

El a precizat că este „convins” că, în situația în care o eventuală moțiune de cenzură împotriva CE ar ajunge la vot în Parlamentul European, „ea nu va fi semnată de nici un europarlamentar al grupului PPE” (cel mai mare grup din Parlamentul European).

„Eu cred că Comisia Europeană nu va plăti bani din PNRR Poloniei înainte ca neajunsurile din justiție să fie corectate. Este o eventuală discuție despre o eventuală moțiune. Grupul Renew nu susține această moțiune de cenzură. Este o idee a ALDE, a partidului politic la nivel european, care are oarecum legătură cu Renew.

Dacă această moțiune anunțată de o parte din colegii ALDE va fi depusă, sunt convins că ea nu va fi semnată de nici un europarlamentar al grupului PPE. Dar repet, opinia mea este că această moțiune nu va ajunge să fie depusă, fiindcă sunt convins că Comisia Europeană nu va face plăți Poloniei înainte ca lucrurile din justiție să fie corectate”, afirmă Siegfried Mureșan.

Vă prezentăm mai jos interviul integral:

Rep: La sfârșitul lunii iunie este așteptat un Consiliu European prin care Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei să le fie validat statutul de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană. Care considerați că sunt punctele forte pentru Republica Moldova?

„În primul rând, Republica Moldova a dovedit de la începutul războiului din Ucraina că a acționat în profund spirit european. Republica Moldova este statul european care a primit mai mulți refugiați raportat la propria populație decât orice țară membră al Uniunii Europene. Aceste persoane din Ucraina care au avut nevoie de ajutor au fost primite cu brațele deschise în Republica Moldova, atât de către cetățeni, cât și de către autorități în profund spirit european. În al doilea rând, avem în Republica Moldova un guvern susținut o majoritate clară, transparentă, pro-europeană – Guvern pro-european, președinte pro-european, majoritate parlamentară pro-europeană – care au început, în sfârșit, să realizeze reformele de modernizare a Republicii Moldova, reforme necesare în vederea apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană. În al treilea rând, autoritățile de la Chișinău au depus la începutul lunii martie cererea de aderare la Uniunea Europeană, cerere care se bucură de sprijinul popular.

Atât la ultimele alegeri prezidențiale, cât și la ultimele alegeri parlamentare, oamenii au votat politicieni care doresc apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană, oameni care doresc instituții puternice independente la fel ca în Uniunea Europeană. Oamenii doresc un standard de viață european și în Republica Moldova, deci cererea de aderare se bucură de sprijin popular. Pe baza tuturor acestor motive, Republica Moldova merită încrederea Uniunii Europene și continuarea procesului de aderare la UE. Acest proces a început deja. Ca urmare a depunerii cererii de aderare, Consiliul Uniunii Europene a cerut Comisiei începerea pașilor procedurali. Comisia Europeană a trimis Republicii Moldova un chestionar cu mii de întrebări, chestionar menit să evalueze nivelul de pregătire al Republicii Moldova și autoritățile de la Chișinău au oferit Comisiei Europene toate răspunsurile necesare într-un timp record de doar câteva săptămâni. Procesul a început. Etapa esențială acum este acordarea statutului de țară candidată.

Noi am aprobat în Parlamentul European cu largă majoritate o rezoluție prin care cerem ca Republica Moldova să primească statutul de țară candidată, iar săptămâna trecută, în cadrul Congresului Partidului Popular European de la Rotterdam, am solicitat același lucru. Deci, începem să organizăm sprijinul politic – Parlamentul European este în favoare, întreaga familie politică a Partidului Popular European este în favoare. De exemplu, săptămâna trecută, președintele Partidului Creștin-Democrat din Germania, lider al opoziției, a spus public pentru prima dată la televiziunea publică germană că solicită acordarea imediată a statutului de țară candidată pentru Ucraina și Republica Moldova.

Deci, organizăm sprijinul, iar Uniunea Europeană trebuie să înțeleagă că nu putem trăi în siguranță în interiorul granițelor celor 27 de țări membre decât dacă suntem înconjurați în vecinătatea noastră imediată de țări care sunt sigure, care sunt stabile, țări care au o perspectivă europeană și Republica Moldova este pentru siguranța Uniunii Europene la fel de importantă ca Ucraina”.

Rep: Cum poate fi primită în UE o țară care are probleme precum Transnistria, având în vedere că UE nu a primit niciodată state care au avut astfel de probleme?

„Noi nu solicităm integrarea acum a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, ci solicităm acum acordarea statutului de stat candidat pentru Republica Moldova. Asta solicităm. Asta înseamnă că vor începe negocierile de aderare pe multe capitole, pe agricultură, pe economie, pe siguranță, pe afaceri interne, pe justiție. Acesta este un proces care va dura, dar exact cum președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a spus-o în plenul Parlamentului European în urmă cu trei săptămâni, acest proces este pentru cetățenii Republicii Moldova luminița de la capătul tunelului. Și cred că are dreptate.

Aderarea nu este un lucru care să se întâmple acum, este un proces care va dura, suntem conștienți de acest lucru. Însă, tocmai pentru că Republica Moldova își dorește să adere la Uniunea Europeană, răspunsul nostru nu poate fi decât următorul: «Da, sunteți bineveniți, aveți această perspectivă, iată statutul de țară candidat și ne apucăm de treabă». Până la aderare, aveți dreptate, mai sunt încă multe lucruri de făcut, atât în Republica Moldova, dar și la nivelul Uniunii Europene, inclusiv soluționarea chestiunii transnistrene, pe care, pe bună dreptate, ați menționat-o. Însă, situația transnistreană nu ne împiedică să acordăm Republicii Moldova statutul de candidat și să începem negocierile de aderare și nu ne împiedică să oferim Republicii Moldova multe beneficii concrete, chiar înainte de aderarea la Uniunea Europeană. Chestiunea transnistreană nu este un argument pentru a ține Republica Moldova blocată”.

Rep: Ce rezolvare vedeți pentru regiunea transnistreană?

„Nu aș specula în momentul de față. Procesul de soluționare a chestiunii transnistrene este un proces pe care trebuie să îl soluționăm în paralel cu negocierile de aderare și el trebuie soluționat conform voinței oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului, conform voinței autorităților de la Chișinău. Noi putem avea un sprijin de suport, atât din partea României, cât și din partea Uniunii Europene, însă soluțiile, așteptările trebuie să vină de la Chișinău, de la oamenii implicați la fața locului. Ar fi incorect că cineva din Uniunea Europeană sau de oriunde din afara Republicii Moldova să dicteze o anumită soluție. Rolul nostru va fi doar un rol de mediator și de sprijin”.

Rep: Să spunem că Republica Moldova va reuși să își rezolve problemele economice, problemele privind statul de drept, privind chestiunea transnistreană, dar cum ar putea Uniunea Europeană să se asigure că aceste reforme sunt ireversibile?

„În primul rând, procesul a început în Republica Moldova. Vedem o întărire a procuraturii, vedem o întărire a justiției și, după cum știm și din România, pasul esențial este întărirea acestor instituții. Ele să devină cu adevărat independente din punct de vedere politic. Justiția din Republica Moldova nu a fost independentă în ultimii ani, știm acest lucru. Justiția trebuie să devină independentă, conducerea trebuie să fie profesionistă. Vedem în acest moment în Republica Moldova procese corecte, obiective de selecție a procurorilor, a judecătorilor, inclusiv a conducerii instituțiilor în domeniul justiției, proceduri stabilite în conformitate cu standardele europene și internaționale în acest domeniu.

Deci, în primul rând, aceste procese trebuie întărite, trebuie ca ele să devină independente, puternice, să-și îndeplinească misiunea. După aceea, este evident că o majoritate atașată reformelor și echilibrului puterilor în stat este, de asemenea, un lucru important și aici efortul de convingere și de comunicare între cetățenii Republicii Moldova va trebui să fie mare din partea oamenilor politici de la Chișinău.

Dar aici și noi, din partea României și din partea Uniunii Europene, putem sprijini astfel încât oamenii să fie bine informați, să ia decizii politice, practic, electorale, la alegeri, în cunoștință de cauză și să nu sprijine oameni politici care afectează justiția, care afectează combaterea corupției, care nu doresc domnia legii și stat de drept în Republica Moldova. Deci, aici munca partidelor politice atașate justiției, atașate valorilor europene va fi importantă. Dar primul pas este întărirea acestor instituții, proces care a început cu sprijinul guvernului și cu sprijinul actualei majorități parlamentare. Partidul de guvernământ pro-european din Republica Moldova, care deține în prezent majoritatea politică în parlamentul de la Chișinău, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) este un partid atașat acestor reforme care cred că va întări instituțiile cu responsabilități în acest domeniu”.

Rep: Comisia Europeană a aprobat săptămâna trecută Planul Național de Redresare și Reziliență al Poloniei, în ciuda problemelor din justiție, ceea ce a declanșat reacții împărțite la nivelul sferei politice, presei și societății civile. Ulterior, grupul europarlamentar Renew Europe/ALDE a cerut ca europarlamentarii să se pronunțe prin vot asupra unei moțiuni de cenzură împotriva Comisiei Europene. În primul rând, care este poziția dumneavoastră privind aprobarea PNRR-ului Poloniei?

„Noi am solicitat în Parlamentul European prin câteva rezoluții pe care și eu le-am susținut, rezoluții care au fost votate cu o largă majoritate, am solicitat ca Comisia Europeană să nu aprobe planul Poloniei înainte ca problemele din justiție să fie soluționate. Aceasta este poziția Parlamentului European, am votat-o și eu și o susțin în continuare. Comisia Europeană a aprobat planul Poloniei fără ca problemele din justiție în Polonia să fie îndreptate. Comisia a aprobat planul spunând că nici o plată până când lucrurile nu vor fi îndreptate.

Deci, nu va curge nici un cent în Polonia până când lucrurile nu vor fi rezolvate, ceea ce este în sine un lucru bun, dar este mai puțin decât am cerut noi în Parlamentul European. Din păcate, noi, Parlamentul European, iar acest lucru trebuie spus, nu avem un rol oficial și formal în decizia de plată și de aprobare a planului. Noi am solicitat ca aprobările planului să fie făcute. La propunerea Comisiei Europene, de către Consiliul Uniunii Europene și de către Parlament. Aceasta a fost propunerea noastră, a Parlamentului, am spus: «Deciziile legate de bani trebuie să treacă prin Parlament». Așa este și la nivel național.

Nu poate exista un buget fără votul parlamentului, așa este și la nivel european cu bugetul Uniunii Europene. Noi, Parlamentul European votăm bugetul. Am spus că și pe banii din PNRR Parlamentul trebuie să voteze. Din păcate, Consiliul Uniunii Europene nu a vrut să dea Parlamentului drept de vot și, din păcate, Comisia Europeană a fost de partea Consiliului.

Când am negociat legislația europeană cu privire la facilitatea europeană de redresare și reziliență. Deci, noi nu avem un rol oficial în acest proces. Ne-am poziționat, totuși, printr-o rezoluție clară prin care am spus că dorim ca planul să nu fie aprobat decât după ce problemele din justiție sunt îndeplinite. Comisia acum a fost mai permisivă, a fost mai laxă și acest lucru i-a atras critici. Vă mai pot spune următorul lucru: Săptămâna aceasta vom vota o nouă rezoluție a Parlamentului European în care ne vom exprima punctul de vedere ținând cont de pozițiile de până acum ale Parlamentului European și de decizia luată de Comisia Europeană săptămâna trecută.

Poziția Parlamentului a fost foarte clară – neajunsurile în justiție trebuie îndreptate și ele nu sunt îndreptate în momentul de față. Evoluția favorabilă este că există un dialog între guvernul de la Varșovia și Comisie, dar încă problemele nu au fost îndreptate. Schimbările, periculoase pentru statul de drept, nu au fost corectate, legislație ce să corecteze neajunsurile nu a fost încă adoptată și lucrurile nu au fost implementate practic. Acea Cameră Disciplinară, practic o Secție Specială, dacă vreți, care să afecteze independența judecătorilor, nu a fost desființată. Judecătorii eliberați din sistem pe nedrept încă nu s-au întors la treabă. Deci, neajunsurile încă sunt mari și grave.

În ceea ce privește acea presupusă moțiune de cenzură depusă de grupul Renew la care faceți referire. În primul rând, grupul Renew nu susține această moțiune de cenzură. Este o idee a ALDE, a partidului politic la nivel european, care are oarecum legătură cu Renew. Dar lucrurile sunt separate. La noi, la Partidul Popular European, lucrurile sunt foarte clare și simple. Avem Partidul Popular European ca partid la nivel european și avem grupul europarlamentar al Partidului Popular European. Ne corelăm foarte bine între noi, iar de săptămâna trecută președintele grupului parlamentar al PPE este și președintele Parlamentului Popular European, Manfred Weber.

Deci noi când spunem un lucru există o coerență între partid și grupul parlamentar. La ALDE și Renew lucrurile sunt altfel. Există familia politică a Liberalilor și Democraților Europeni (ALDE), care a avut un vechi grup parlamentar în Parlamentul European. Acel grup parlamentar nu mai există. S-au alăturat europarlamentarii președintelui Macron, unii dintre ei ecologiști, mulți dintre ei foști socialiști, s-au alăturat acelui grup și a fost format unul nou care se numește Renew Europe, condus de un francez care, de altfel a fost timp de 15 ani membru în Partidul Socialist francez.

Grupul Renew din Parlamentul European nu susține această moțiune. Nu am văzut nici o declarație a președintelui grupului parlamentar Renew care susține această moțiune. Am văzut declarația de intenție a ALDE, a partidului de la nivel european, însă, de votat în Parlament, votează europarlamentarii Renew, unii din ei au legătură cu ALDE, alții nu. Deci, încă cred că în familia politică Renew/ALDE lucrurile trebuie lămurite”.

Rep: Dar considerați că există totuși o perspectivă privind o eventuală depunere a unei presupuse moțiuni de cenzură împotriva Comisiei Europene?

„În primul rând, trebuie să vedem dacă moțiunea există, care este justificarea. Chiar și cei de la ALDE, care au pus în discuție această moțiune au spus că vor depune moțiunea dacă Comisia Europeană plătește bani Poloniei înainte ca neajunsurile din justiția poloneză să fie corectate. Eu cred că Comisia Europeană nu va plăti bani din PNRR Poloniei înainte ca neajunsurile din justiție să fie corectate.

Comisia Europeană nu poate face acest lucru. Avem condiționarea fondurilor europene de statul de drept, inclusiv a fondurilor din PNRR. Avem toate poziționările clare și inclusiv așteptările din partea guvernului polonez comunicate public de președinta Comisiei Europene. Deci, nu cred că se vor întruni condițiile enunțate de ALDE la finalul săptămânii pentru depunerea unei moțiuni de cenzură”.

Rep: Care este atmosfera în Parlamentul European? Cum se poziționează grupurile europarlamentare în raport cu această presupusă moțiune?

„Nu s-a discutat, tocmai fiindcă nu știm mai multe despre ea. Este o eventuală discuție despre o eventuală moțiune. Noi avem obligația să livrăm. Reacția Parlamentului săptămâna aceasta de a adopta o rezoluție pentru a spune clar care este poziția Parlamentului European privind fondurile europene, Polonia, statul de drept și PNRR-ul Poloniei. Încă nu pot anticipa textul rezoluției, dar e clar că ține de poziționările Parlamentului European de până acum, va fi o poziție puternică pe care noi în Parlamentul European o vom avea în favoarea unei justiții independente, a statului de drept și a echilibrului puterilor în stat în Polonia”.

Rep: Având în vedere ca sunteți vicepreședinte proaspăt reales al PPE, care este poziția grupului legat de această eventuală moțiune?

„Dacă această moțiune anunțată de o parte din colegii ALDE va fi depusă, sunt convins că ea nu va fi semnată de nici un europarlamentar al grupului PPE. Dar repet, opinia mea este că această moțiune nu va ajunge să fie depusă, fiindcă sunt convins că Comisia Europeană nu va face plăți Poloniei înainte ca lucrurile din justiție să fie corectate.

Deci, ar fi bine ca guvernul din Polonia să lucreze în această direcție. Polonia a avut deja de pierdut datorită modificărilor la justiție operate de guvernul polonez. 22 și 27 de state membre au avut planurile de redresare și reziliență aprobate deja anul trecut de Comisia Europeană și Consiliul Uniunii Europene. Asta înseamnă că noi am primit pre-finanțarea deja înainte de finalul anului trecut. În cazul României, pre-finanțarea a fost 13% din aproximativ 30 de miliarde de euro, deci aproximativ 4 miliarde de euro, bani care sunt în conturile statului român și lucrările și investițiile pot începe.

Termenul legal pentru obținerea pre-finanțării a fost 31 decembrie 2021. Datorită problemelor din Polonia, Varșovia a pierdut deja pre-finanțarea. Polonia poate primi doar de două ori pe an tranșe în viitor, dacă îndeplinește toate condiționalitățile, inclusiv cele din justiție. S-a văzut foarte clar că Comisia și-a îndeplinit până acum rolul până acum în ultimele luni. Comisia nu a aprobat planul Poloniei anul trecut, astfel încât a pierdut pre-finanțarea.

Deci, Polonia deja a suferit pierderi semnificative și sper ca, în sfârșit, guvernul polonez să înțeleagă că Comisia Europeana nu va putea plăti decât dacă lucrurile în justiție vor fi îndreptate și sper ca guvernul polonez să înceapă să lucreze cu Comisia Europeană pe baza lucrurile pe care le-a agreat cu Comisia. Acordul dintre guvernul polonez și Comisie prezintă practic un calendar rezonabil de corectare a greșelilor făcute în justiția din Polonia. Așteptarea noastră în prezent este ca guvernul polonez să își îndeplinească angajamentele, să lucreze pe baza acestui acord, să legifereze și să implementeze ce a promis Comisiei Europene. Doar atunci Comisia Europeană va putea face plăți Poloniei din PNRR-ul polonez”.

Sursa foto: © European Union 2020 – Source : EP / Mathieu CUGNOT