INTERVIU Siegfried Mureșan: AUR și Șoșoceii vor să slăbească Uniunea Europeană / Dacă noi credem că nu suntem în conflict cu Federația Rusă, greșim, pentru că Federația e într-un conflict cu noi / Suntem în situația în care e necesar un buget mai mare al UE

Europarlamentarul Siegfried Mureșan (PPE) a declarat într-un interviu pentru G4Media că UE se pregătește de dezbateri interne legate de viitorul buget pe 7 ani, în care va o confruntare între cei care își doresc continuarea actualei filosofii bugetare și cei care vor mai multe condiționalități pentru fondurile europene. Mureșan a avertizat că Rusia este într-un conflict cu UE – nu unul armat, ci deocamdată cibernetic și propagandistic, și a spus că ”armele sunt ultimele care se văd într-un conflict”.

Citește mai jos interviul integral cu Siegfried Mureșan despre alegerea Ursulei von der Leyen pentru un nou mandat la șefia Comisiei Europene, despre ce fac AUR și Partidul SOS la Bruxelles și despre noile priorități ale UE.

Rep: Urmează votul decisiv din Parlamentul European pentru alegerea Ursulei von der Leyen ca președinte al Comisiei Europene. Realist, care sunt șansele ca ea să primească votul Parlamentului?
Siegfried Mureșan: Șansele președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a fi aleasă pe 18 iulie pentru un nou mandat fruntea Comisiei Europene sunt în acest moment foarte bune. A fost o președintă a Comisiei Europene care a ținut Europa unită în vremuri de crize, care a venit cu soluții ambițioase pentru depășirea pandemiei generate de coronavirus, pentru ajutorarea Ucrainei, sancțiuni împotriva Federație Ruse după invazia ilegală și ilegitimă a Ucrainei. S-a oferit sprijin cuprinzător Republicii Moldova, a oferit soluții bazate pe solidaritate. Bilanțul este unul pozitiv și un al doilea mandat este justificat. Ea a venit la începutul acestui an într-un mod transparent și deschis în cadrul familiei noastre politice, în Partidul Popular European, a spus că își dorește un al 2-lea mandat și că este dispusă să fie cantitatea noastră pentru un al 2-lea mandat.

Noi am ales-o într-un mod transparent, transparent și deschis la congresul Partidului Popular European, care a avut loc la București, printr-un vot democratic, drept candidata noastră pentru un al 2-lea mandat, fiindcă așa este corect să spui oamenilor înainte de alegeri ce voi face, ce vei face cu votul după alegeri? Noi practic am spus oamenilor dinaintea campaniei electorale că dacă Partidul Popular European va câștiga alegerile la nivel european, pe ea o vom susține pentru un al 2-lea mandat. Am câștigat alegerile, am rămas cel mai mare grup, Consiliul European a propus-o, va avea loc votul în Parlament.

Rep: Există semne de întrebare, le-am văzut și în presa europeană, legată de comportamentul unor partide politice care compun această coaliție largă. În cazul unui vot negativ, Partidul Popular European va merge tot cu Von der Leyen candidat sau e posibil să nominalizeze pe altcineva?

Siegfried Mureșan: Nu există un scenariu de lucru pentru cazul în care votul va fi unul negativ, fiindcă nu credem că va fi unul negativ. În cazul în care votul ar fi unul negativ, Consiliul European ar trebui să desemneze un nou cantitat, dar nu există un scenariu. Nu există un plan pentru acest scenariu, tocmai fiind că probabilitatea ca acest lucru să se întâmple este foarte mică. Partidul Popular European conduce în momentul de față o coaliție formată din principalele trei familii politice proeuropene la la nivel european, deci Partidul Popular European, Grupul Socialiștilor Europeni și grupul pro-european de centru Renew. Noi avem împreună 400 de mandate din cele 720 de mandate în Parlamentul European. Avem mai mult decât majoritatea absolută de 361 de voturi necesară alegerii președintei Comisiei Europene. Este o coaliție firească a celor trei forțe pro-europene, este așteptată, este anticipată, de altfel, eu am și anunțat această coaliție în timpul campaniei electorale, în mod public, transparent și firesc ca lucrurile să fie așa.

Există în Parlamentul European aproximativ 27-28% dintre europarlamentari, extremiști, populiști, eurosceptici. Aceștia sunt minoritari, sunt izolați, sunt marginalizați și lucru foarte importanți, sunt dezbinați, sunt grupați. Sunt mai multe grupuri politice, tot încearcă să înființeze noi grupuri politice, unele cresc ca număr, unele scad, oricum sunt minoritare, nu sunt parte a majorității. Structura de conducere va fi a Parlamentului și a tuturor instituțiilor europene va fi definită de aceste trei mari familii politice care sunt pro-europene. Sigur că între un socialist și mine vor fi întotdeauna diferențe de opinii. Însă la nivel european partidele proeuropene lucrează, cooperează, sunt unite de dorința de a găsi soluții proeuropene. Asta vom face și în următorii 5 ani și europarlamentari din alte grupuri politice care au convingeri pro-europene, de pildă, din grupul Verzilor, sunt bineveniți să voteze această comisie și cred că în plus față de voturile acestor trei grupuri vor veni și voturi din alte grupuri politice.

Un lucru e clar: nu negociem cu cei care vor să slăbească sau să distrugă Uniunea Europeană. Președinta Comisiei Europene însăși nu poartă un dialog cu ”grupul patrioților”, înființat de Victor Orban după ce s-a întors de la Moscova și Bejing. Acolo nu discutăm, fiindcă nu avem ce concesii să facem. Nu poți să te înțelegi între cineva care crede în Europa, cineva care nu crede, cineva care vrea să întărească Europa și cineva care vrea să slăbească Europa. Nu avem nimic în comun cu acești oameni, nu dorim sprijinul lor.

Rep: În schimb, au existat discuții cu grupul Conservatorilor Europeni, condus politic de Giorgia Meloni. Cât de adâncă va fi această colaborare între cele trei grupuri care o susțin Von der Leyen și grupul Meloni?
Siegfried Mureșan: Cea mai strânsă formă de colaborare va exista între aceste trei grupuri: Partid Popular European, Socialiștii Europeni și grupul Renew. Noi vom forma coaliția, noi vom susține Comisia Europeană, noi împărțim pozițiile de conducere și mai ales împărțim responsabilitatea guvernării. Cea mai mare resposabilitate o avem noi, PPE, drept câștigător al alegerilor. Suntem conștienți că pe noi oamenii ne vor sancționa dacă nu vom livra în următorii ani. Deci, aceste trei grupuri formează coaliția și legăturile cu alte forțe politice sunt mai slabe decât legăturile dintre aceste trei grupuri.

În ceea ce privește grupul conservatorilor, acela nu este o forță politică unitară. Familia politică a conservatorilor la nivel european este condusă într-adevăr de Giorgia Meloni, președintă a conservatorilor europeni. La nivelul structurii de partide politice însă, grupul parlamentar nu este unit și cred că există posibilitatea ca o parte din membrii acelui grup să voteze președinta Comisiei Europene, fiindcă sunt oameni care au viziuni mai conservatoare, poate ușor naționaliste, dar nu un caracter anti-european accentuat. Aceia poate vor accepta să o voteze. Partide din acel grup care atacă Uniunea Europeană, care sunt eurosceptice, care atacă statul de drept, care atacă valori europene – ca fostul partid de guvernământ din Polonia – nu se regăsesc în ceea ce noi și președinta Von der Leyen propunem. Adică fostul guvern polonez a atacat statul de drept ca atare, a avut înghețat tot PNRR-ul și o mare parte din fondurile europene care se cuvin Poloniei. Și președinta Comisiei Europene a insistat pe condiționarea fondurilor europene de statul de drept. A fost introdusă în acest mandat al Parlamentului European și al Comisiei Europene. Acei oameni sigur nu o vor vota. Deci, pe scurt, cred că unii din grupul conservatorilor, cei mai rezonabili și mai moderați, o vor vota. Cei cu adevărat anti-europeni nu o vor vota. Însă nu am avut un dialog susținut cu acel grup, nu am făcut concesii pentru ca ei să o voteze. Nu vom altera niciodată caracterul pro-european al coaliției majoritare din Parlamentul European.

Rep: Apropo de această facțiune de politicieni extremiști, anti-europeni, cum e văzută Diana Șoșoacă în Parlamentul European?
Siegfried Mureșan: Nu este deloc văzută și sunt absolut convins că atât partidul doamnei Șoșoacă, cât și celălalt partid anti-european din România nu vor avea influență în Parlamentul European. Nu vor reuși să obțină nimic pentru România în Parlamentul European, deoarece au o atitudine nepotrivită, care îi va izola aici. Nu au arătat nici pe durata campaniei electorale disponibilitate de a învăța, de a progresa, de a se integra. Nu au avut niciun program, nu au avut idei, nu au avut soluții, au venit doar cu imagini din cărțile de istorie pe afișele electorale. Pentru a avea succes pentru România în Parlamentul European, Mihai Viteazu, Ștefan cel Mare, Mircea cel Bătrân sunt eroii noștri, îi cinstim, însă nu poți merge cu Ștefan cel Mare de mână la o negociere în Parlamentul European, nu te ajută.

Trebuie să mergi bine pregătit, credibil, bine echipat, vorbind limbi străine, cunoscând situația din țara ta, dar cunoscând situațiile în celelalte state membre ale Uniunii Europene, pentru a ști ce concesii trebuie să faci unui coleg din alt stat pentru a obține ceea ce e important pentru țara ta și trebuie să mergi pregătit să găsești soluții europene. Atitudinea europarlamentarilor AUR și a Șoșoceilor e de a merge în Parlamentul European, de a încerca să slăbească Uniunea Europeană și de a propune soluții care să fie rele pentru toate celelalte state. Această atitudine se va bucura imediat de respingerea peste 650 din cei 700 euro parlamentari. Colegii vor spune nu, mulțumesc. Deci ei sunt în grupuri mici sau sunt chiar neafiliat, fiindcă niciun grup nu-i dorește.

Sunt în grupuri irelevante, în grupuri de opoziție, în grupuri minoritare, probabil vor face gălăgie, vor încerca să fie nepoliticoși, în limita regulilor Parlamentului, care sunt destul de stricte, dar cu siguranță nu vor putea influența mersul legislației. Cu cât pierdem mai puțin timp cu ei, cred că cu atât mai bine pentru viața noastră de zi cu zi. Privirea trebuie să fie în altă parte.

Rep: Dar grupul lui Viktor Orban, că tot vorbim de anti-europeni, de suporteri Rusiei, care a depășit ca număr grupul Conservatorilor Europeni, cât de influent va fi? Câte comisii va conduce?
Siegfried Mureșan: Grupul anti-european extremist înființat de Victor Orban după ce s-a întors de la Moscova și Bejing va conduce zero comisii parlamentare și va deține zero poziții în structurile de conducere ale Parlamentului European. Și vă detaliez. În structurile de conducere ale Parlamentului European pozițiile se împart în funcție de ponderea familiilor politice. Însă nu vom permite niciodată accesul într-o funcție de conducere în Parlamentul European unor oameni care doresc să distrugă Uniunea Europeană, care doresc să slăbească Parlamentul European. De aceea sunt convins că pentru fiecare dintre acele funcții, familiile politice pro-europene se vor așeza la masă și vor ajunge la un acord pentru prezentarea unor candidați pro-europeni, astfel încât candidații anti-europeni să piardă alegerile pentru toate funcțiile. Atât de vicepreședinți de Parlament, cât și de chestori, de președinți de comisii parlamentare sau vicepreședinți de comisii parlamentare. Și sunt convins că acel grup nu va decid, deține nicio funcție de conducere în structura Parlamentului European.

Rep: Apropo de Viktor Orban, conduita lui din ultima perioadă, mai ales de când a preluat președinția rotativă a Consiliului UE, a scandalizat întreaga UE. Cu toate acestea, nu vedem nicio sancțiune politică sau de altă natură. Cum explicați această pasivitate a statelor membre și a instituțiilor comunitare?
Siegfried Mureșan: Dorința cea mai dorință a noastră, cea mai mare acum, este ca această președinție condusă de Viktor Orban să se termine cât mai rapid și să aterizăm siguri și liniștiți în viitoarea președinție care va începe la 1 ianuarie. Și când ceilalți îți doresc ca timpul tău să expire cât mai rapid, este cea mai clară expresie a marginalizării și a izolării tale. Nu mă aștept la confruntări, mă aștept să fie marginalizat, izolat și cred că toată lumea a înțeles între timp că Viktor Orban nu vorbește în numele Uniunii Europene, nu vorbește pentru Uniunea Europene și vorbește în ciuda Uniunii Europene. Și, din păcate pentru oamenii din Ungaria, Viktor Orban face rău și cetățenilor maghiari, fiindcă din cauza atacurilor guvernului condus de Viktor Orban la presa independentă din Ungaria, la instituțiile independente, la statul de drept, din cauza suspiciunilor privind frauda de fonduri europene din Ungaria, din toate aceste motive, Ungaria are astăzi blocate peste 20 de miliarde de euro fonduri europene. Și asta în timp ce România și toate celelalte state membre ale Uniunii Europene au acces deplin la fondurile europene care li se cuvin și banii vin. Ungaria nu are acces la o mare parte din fonduri, are blocate peste 20 de miliarde. Deci aceste măsuri anti-europene ale lui Viktor Orban, din păcate, fac Ungaria mai săracă și economia Ungariei mai slabă.

Rep: Care este portofoliul de comisar european care se întrevede pentru România în acest punct al negocierilor politice de la de la Bruxelles, care sunt opțiunile pe masă?
Siegfried Mureșan: Negocierile dintre statele membre și președinta Comisiei Europene vor avea un caracter oficial doar după alegerea ei de către Parlamentul European pe 18 iulie. Eventuale discuții care au existat între state membre și Comisia Europeană până acum au fost doar informale, președinta nefiind aleasă, neavând încă niciun mandat în acest sens. Deci, discuțiile serioase, oficiale, se vor purta după 18 iulie. Ce este important pentru fiecare stat membru este ca persoanele desemnate pentru acest pentru aceste poziții să fie credibile, competente.

Ne aducem cu toții aminte când în urmă cu 5 ani o doamnă prim-ministru al al Guvernului României a încercat să-și promoveze prietena comisar european. A eșuat, ea fiind respinsă de Parlamentul European chiar în prima etapă, în comisia juridică a Parlamentului European.

Deci e nevoie de credibilitate și avantaj competitiv în domeniul în care vizăm un portofoliu, noi, România, dar la fel și celelalte state. România a avut portofolii semnificative în ultimele trei Comisiei Europene agricultură, politică regională și transport. Cred că putem avea un portofoliu semnificativ și în următorii 5 ani. Dar, repet, momentul discuției concrete despre portofoliu acum și mai ales momentul certitudinilor încă nu a venit.

Rep: G4Media a scris în urmă cu 2 săptămâni despre o dezbatere din interiorul UE. Pe scurt, există o intenție ca viitoarele fonduri europene să fie condiționate de reforme, la fel cum se întâmplă în PNRR. Care este stadiul acestei discuții acum?

Siegfried Mureșan: Acesta este un subiect foarte important și consider că e bine și e important să-l discutăm și public. Eu sunt acum raportorul general al Parlamentului European pe întreg bugetul Uniunii Europene și am fost, în numele Parlamentului European, unul dintre cei trei raportori ai Parlamentului European pentru mecanismul european de redresare și reziliență, de 750 de miliarde de euro, din care sunt finanțate PNRR-urile tuturor statelor membre. Deci cunosc atât fondurile europene tradiționale, cât și acest nou mecanism european de redresare și reziliență.

Avem decisă până acum politica bugetară a Uniunii Europene până în anul 2027. O treime din bani merg către fermieri și dezvoltare rurală prin politica agricolă comună. O treime din bani merg în politica de coeziune, sunt fondurile structurale, bani pentru investiții pentru construcția de autostrăzi, reabilitarea de drumuri, anvelopări de blocuri, infrastructură canalizare, apă, electricitate lasate și orașe și o treime din bani merg în state din vecinătate a Uniunii Europene, în protecția frontierei externe, în proiecte de cercetare, inovare, burse pentru studenți ș.a.m.d.

Va trebui să decidem cum arată bugetul Uniunii Europene după anul 2027. Și eu susțin următorul lucru: prioritățile tradiționale ale Uniunii Europene, adică agricultura și politica de coeziune, și-au dovedit viabilitatea în timp, ele trebuie să rămână priorități. Politica de coeziune este principalul instrument de investiții pentru multe state membre ale Uniunii Europene. Politica de coeziune a evoluat în timp. E firesc să evolueze și acum, așa cum digitizarea și tranziția spre economie verde au devenit noi priorități și am finanțat cu precădere proiecte care duceau la sporea eficienței energetice sau la sporirea gradului de digitizare în ultimii ani. Așa e firesc ca această politică să evolueze și în viitor. Însă principiile care stau la baza acestei politici, solidaritatea între state membre, sprijin pentru regiunile cele mai puțin dezvoltate trebuie să rămână. Mecanismul European de redresare și reziliență a fost un mecanism unic înființat ca urmare a unei crize fără precedent, pandemia generată de coronavirus.

Noi, oamenii, eram în casă, întreprinderile erau închise, restaurantele, hotelurile erau închise, companiile aeriene nu zburau. A fost un blocaj economic și am lansat cel mai mare pachet de ajutor economic lansat vreodată pentru a ajuta imediat după pandemie, pentru a da încredere investitorilor că economia își va reveni, se va regăsea după pandemie, dar și pentru a îmbunătăți reziliența și a întări sistemele publice și economia pentru care niciodată în viitor să nu fim afectați, la fel cum au fost afectați de acea criză. Și vedem că din PNRR-urile statelor membre trebuie modernizate școli modernizate, spitale, ș.a.m.d. Tocmai pentru a ne asigura că acei bani sunt folosiți pentru modernizare, condiționalitatea a fost necesară și PNRR-ul nu este doar un bancomat, el este pentru toate statele membre un plan de investiții și de reforme. Statele implementează reforme și la schimb primesc bani pentru investiții.

Această filozofie a fost justificată, corectă, necesară pentru acest pachet de ajutor economic. Însă pentru bugetul tradițional al Uniunii Europene, cred că principiile pe care a fost construit până acum vor trebui să continue. Dar, repet, o modernizare, obiective noi pentru politica de coeziune sunt inevitabile.

De asemenea, va fi foarte important ca această politică de coriziune să nu fie centralizată. Rolul autorităților locale și regionale să fie semnificativ, fiindcă în multe domenii primarii, președinții de consilii județene cunosc cel mai bine nevoile, deci cu cât deciziile se iau mai aproape de oameni, cu atât mai bine. Cunoaștem cu toții că una dintre cauzele succesului Poloniei în absorbția de fonduri europene este descentralizarea. Regiuni puternice, cu competențe extinse. În ciuda faptului că Polonia a fost condusă de guvern eurosceptic câțiva ani de zile, datorită faptului că regiunile au fost conduse de președinți de regiuni pro-europeni serioși la nivelul regiunilor, în continuare lucrurile s-au dezvoltat.

Deci regiuni puternice, bugete puternice. Primarul Varșoviei are un buget de 4 spre 5 miliarde de euro pe an. Deci în ciuda guvernului eurosceptic din Polonia, orașul Varșovia s-a dezvoltat datorită unui primar pro-european. Deci descentralizare a trebuie să rămână. Caracterul de până acum al politicii de coeziune trebuie să rămână. Cred că aproape 20 de state membre ale Uniunii Europene care primesc fonduri semnificative din politica de coeziune vor susține aceste principii, Parlamentul European le va susține. Vor urma negocieri intense, nu vor fi ușoare. Negocierile nu au început.

Care sunt următorii pași în momentul de față? Sunt reflecții ale Comisiei Europene. Comisia Europeană va face o propunere în cursul anului 2025 privind bugetul Uniunii Europene post-2027, după care noi, Parlamentul European, împreună cu Consiliul, în care sunt grupate statele membre și cu Comisia Europeană, vom începe negocierile cu obiectivul ca toate lucrurile să fie decise până în anul 2027.

Procesul decizional nu a început, nici măcar discuțiile, deocamdată. Sunt reflecții la nivelul Comisiei Europene pe care le-ați identificat și le-ați prezentat public, dar suntem departe de luarea unor decizii.

Rep: România beneficiază în actualul exercițiu bugetar multi-anual al UE de fonduri europene ”clasice” de aproximativ 45 de miliarde de euro. Cum estimați evoluția fondurilor tradiționale clasice pentru România? În viitorul buget multianual vom vorbi de o sumă similară, o sumă mai mică, o sumă mai mare?

Siegfried Mureșan: Acum Uniunea Europeană are aceste două priorități tradiționale – agricultura și politica de coliziune. În ultimii ani au apărut și noi priorități. Protecția frontierei externe, de exemplu, am văzut valuri de refugiați și imigranți. Economie verde, digitizarea sunt noi priorități și acum, în ultimii 2 ani, politica de securitate și apărare sunt priorități.

Uniunea Europeană nu poate face mai multe cu bani mai puțini. Dacă dorim ca Uniunea Europeană să facă mai multe lucruri pentru noi, trebuie să-i punem la dispoziție și resursele necesare. Sigur că am înființat instituția procurorului-șef european, o decizie foarte bună. Avem Oficiul European de Luptă Antifraudă, avem Curtea Europeană de Conturi, avem instituții mai puternice decât oricând pentru a ne asigura că fondurile europene sunt bine cheltuite, că neregulile și frauda sunt anchetate, sunt soluționate și eventuale prejudicii să fie recuperate. Ce încerc să spun este ne asigurăm că fiecare euro este bine cheltuit, că folosim cât se poate de eficient, dar în ciuda dorinței noastre de eficientizare, e imposibil să faci mult mai mult cu mai puține fonduri.

Ca atare, e clar că toți cei care doresc ca Uniunea Europeană să facă mai multe, care doresc ca noi să fim mai siguri, să investim mai mult securitatea pri, să protejăm frontierele externe, să ne digitizăm, să ne modernizăm. Investim în cercetare, inovare pentru că avem ne relevanți pe scena globală, dorim să ajutăm Republica Moldova. Toți aceștia trebuie să se înțeleagă că avem nevoie de o creștere a bugetului Uniunii Europene.

Rep: Ce înseamnă acest această creștere, care sunt sursele de venit?

Siegfried Mureșan: Da, am negociat de două ori bugetul Uniunii Europene și știu că nu sunt ușor de obținut aceste creșteri. În momentul de față, Uniunea Europeană are câteva surse proprii de venit, de exemplu taxele vamale la frontiera externă a Uniunii Europene și după aceea, pe lângă aceste surse proprii de venit, bugetul Uniunii Europene este format din contribuții ale statelor membre. Cred că vom avea nevoie pe de o parte, de o creștere graduală a contribuției statelor membre, dar și de introducerea de surse proprii de venit ale Uniunii Europene, inclusiv pentru a asigura predictibilitate bugetului Uniunii Europene. El să nu mai fie format prin negocieri politice din șapte în 7 ani și să existe mai mare predictibilitate privind veniturile la bugetul Uniunii Europene și un mai mare automatism, adică practic să reducem fiscalitatea la nivelul statelor membre și o parte din taxe de impozite să fie colectate direct la nivel european.

Rep: De presupus că guvernele naționale nu vor fi de acord ușor cu acest lucru, pentru că în mod evident ar însemna să renunțe la o parte din veniturile bugetare.

Siegfried Mureșan: Presupunerea dumneavoastră este justificată și este corectă, în sensul în care guvernele preferă ca ele ca ele să colecteze taxe și impozite și să decidă ele politic când și cât pun la dispoziție Uniunii Europene. Însă ne aflăm într-o situație în care un buget mai mare al UE este necesar. Există o înțelegere comună, un acord privind nevoia de a crește bugetul, mai ales pentru securitate, apărare. Ca atare, cred că va exista acum disponibilitate mai mare la nivelul guvernelor pentru a găsi soluții. Ca întotdeauna, la nivel european, cred că soluția va fi o cale de mijloc. Probabil vom avea și surse adiționale proprii de venit la nivelul Uniunii Europene. Dar, exact cum ați spus, guvernele vor dori să păstreze și un anumit nivel al deciziei politice. Deci, o parte din bani vor veni și de la nivelul guvernelor.

În mod tradițional, Parlamentul European, care gândește în spirit european, dorește surse proprii de venit. Guvernele sunt cele care s-au opus, deci cred că vom avea creșteri moderate, în principal pentru securitate, apărare, de pildă. Cred că politica de coliziune și politica agricolă comună vor rămâne la nivelul la care sunt acum, repet, cu ajustări, amendamente, în sensul de a avea noi noi priorități. Și cred că trebuie să convingem mai ales oamenii din satele contributoare nete, țările bogate care plătesc mai mult în bugetul Uniunii Europene, că banii lor sunt bine folosiți, sunt folosiți eficient. Aceasta este o așteptare legitima contribuabilului german, olandez, suedez, danez.

Rep: Care sunt alte mari teme de dezbatere în interiorul Uniunii Europene, marile schimbări pe care le așteptați?
Siegfried Mureșan: În primul rând, cred că oamenii așteaptă să fie protejați. Dar ce face Uniunea Europeană pentru a proteja mai bine oamenii? Cred că va fi una din principalele teme în următorii ani. Cum ne protejăm de atacuri cibernetice? Cum ne protejăm de dezinformare, știri false, propagandă? Cum protejăm bine de propagandă? Cum protejăm bine frontiera externă a Uniunii Europene, cum investim mai mult în securitate, în apărare. Și aici e clar că Uniunea Europeană va trebui să aloce mai mulți bani de la nivel european, să facem achiziții comună la nivel european, să comandăm cantități cât mai mari, la un preț pe unitate cât mai mic, să punem echipamentele noi, moderne, comandate, la dispoziția statelor membre care au nevoie atunci când au nevoie, sporind și interoperabilitate, a forțelor armate ale statelor membre ale Uniunii Europene. Cred că toate aceste lucruri trebuie să fie și responsabilitatea viitorului comisar european pentru apărare.

El, evident, nu va comanda o armată comună europeană, care nici nu va exista, dar obligația lui va fi să se asigure că armatele statelor membre sunt suficient de bine înzestrate pentru a putea face față pericolelor și mai ales pentru a descuraja eventuale atacuri la adresa noastră. Trebuie să ne dezobișnuim cu ideea că pericol și atac înseamnă doar un conflict militar. Armele sunt ultimele care se văd într-un conflict. Federația Rusă este într-un conflict cu noi. Dacă noi credem că nu suntem în conflict cu Federația Rusă, greșim. Federația Rusă este într-un conflict cu noi. Nu armat, nu militar, dar evident cibernetic, propagandistic. Și e clar că noi trebuie să ne apărăm, să ne echipăm pentru a face față acestor lucruri.

Cea de-a doua temă majoră va fi, evident, economia. Puterea de cumpărare a oamenilor va rămâne o temă. Puterea de cumpărare a oamenilor se erodează când este inflație mare, când în vremuri de criză. Singura modalitate pentru ca puterea de cumpărare a oamenilor să crească în viitor este ca economia să fie puternică, competitivă, bazată pe cercetare, inovare, să producem bunuri noi, cerute global. Și pentru asta trebuie să investim, cum am spus, în cercetare, în inovare, să îmbunățim eficiența energetică să, fiind competitivi, să ne digitizăm. Cred că acest bloc tematic va fi, de asemenea, foarte important.

Cu toții vrem tranziție spre economie verde. Orice primar cu care mă întâlnesc astăzi îmi spune mândru că are autobuze electrice comandate pe fonduri europene. Însă trebuie să realizăm această tranziție spre o economie verde împreună cu industria, nu împotriva ei, împreună cu fermierii, nu împotriva lor. Adică trebuie să realizăm această tranziție pe bază de investiții, pe bază de cercetare, inovare, mai mult decât pe baza stabilirii unor ținte poate nerealiste, care să genereze costuri pe care după aceea nici oamenii, nici întreprinderile să nu le poată suporta.

Deci, da unei tranziții verzi. Da, vrem reducerea poluării. Da, vrem îmbunătățiri eficienței energetic, căci cu cât ești mai eficient energetic, cu atât consumi mai puțină energie. Da, reducerii dependenței de Federația Rusă, cât mai repede. Dar bazat pe cercetare, inovare mai mult decât pe mai mult decât pe o abordare ideologică.

Și politica de extindere cred că va fi una dintre politicile importante în următorii ani. Uniunea Europeană înțelege că putem fi siguri doar dacă statele din vecinătatea noastră sunt sigure și că a investi în statele din vecinătatea noastră e un lucru bun și pentru noi. Cu cât Republica Moldova e mai puternică, mai modernizată, mai reformată, cu atât mai bine și pentru Uniunea Europeană. Mă aștept ca politica de extindere să fie o prioritate în următorii ani și agenda președintei Von der Leyen e una ambițioasă în acest sens.

În mai puțin de doi ani cu Republica Moldova și Ucraina am reușit să acordăm statutul de stat candidat, să decidem începerea negocierilor. În cazul României a durat aproape 5 ani, deci e clară dorința Uniunii Europene de apropia aceste state cât mai rapid.