VIDEO INTERVIU Stephen Clark, coordonatorul campaniei PE pentru alegeri: Dezinformarea, extremismul și invazia rusă în Ucraina, amenințări la adresa democrației și forme de agresiune împotriva valorilor fundamentale ale UE

Dezinformarea, extremismul și invazia rusă în Ucraina reprezintă amenințări la adresa democrației și forme de agresiune împotriva valorilor fundamentale ale Uniunii Europene (UE), în contextul alegerilor europarlamentare din acest an, a declarat pentru G4Media.ro Stephen Clark, director al Birourilor de legătură cu Parlamentul European (PE) din toate statele membre.

Clark coordonează în acest an campania instituțională a PE pentru pregătirea alegerilor din iunie.

„Dacă o forță politică, un partid extremist sau orice altceva pune sub semnul întrebării aceste valori fundamentale, atunci cred că este legitim pentru noi să spunem «da, aceasta este o amenințare la adresa democrației și ne opunem acestui lucru». Prin urmare, sperăm că, în aceste alegeri, oamenii vor realiza acest lucru, lăsând la o parte toate aspectele care ne dezbină în ceea ce privește opiniile noastre politice. Ceea ce ne poate uni este ideea că avem nevoie de politicieni și de partide care să se alăture valorilor noastre fundamentale esențiale”, a afirmat Clark.

El a mai precizat că dezinformarea este „o problemă uriașă”, fiindcă ne subminează practic democrația”, dar „faptul că recunoaștem problema este primul pas” spre combaterea fenomenului.

„Există fact-checking-ul, dezmințirea, încercarea de a detecta din timp poveștile false care apar și toate ziarele le vor edita prin comunicare preventivă. Există educație mediatică și așa mai departe. Acestea sunt soluții pe termen lung. Este foarte important ca noi, în calitate de comunicatori oficiali, să fim la fel de buni în transmiterea mesajului nostru precum cei care încearcă să folosească mijloace răuvoitoare”, a spus Stephen Clark.

Directorul Birourilor de legătură ale PE a mai menționat că „încercăm să le explicăm oamenilor, pe cât de mult putem, ce face Parlamentul European și ce face Europa” pentru cetățenii săi, în contextul alegerilor din iunie.

„Nu dorim să o facem singuri, ci cu ajutorul unor rețele, al unor comunități de oameni care împărtășesc interesul de a promova democrația și de a implica oamenii în aceste alegeri”, a mai afirmat Clark.

El a subliniat faptul că se mai confruntă cu o „provocare uriașă”: TikTok.

„Ne pune probleme deosebite. Suntem interesați cu TikTokerii despre ceea ce  spun despre alegeri. Ne concentrăm cu adevărat asupra relațiilor noastre cu creatorii de conținut, cu influencerii. În orice caz, așa că încercăm să ținem pasul cu aceste evoluții (din mediul online), în ceea ce privește tonalitatea, starea de spirit, trendurile momentului când vine vorba de comunicarea digitală”, a explicat Stephen Clark.

Redăm mai jos interviul cu Stephen Clark despre campania instituțională a Parlamentului European, pentru pregătirea alegerilor europene din iunie:

Rep: Alegerile din iunie sunt cruciale pentru configurarea viitorului Uniunii Europene. Cum transmite Parlamentul European importanța acestor alegeri publicului și cum subliniază impactul participării cetățenilor?

Stephen Clark: „Organizăm o campanie de comunicare despre alegeri și ceea ce încercăm să realizăm în această campanie sunt, în principiu, două lucruri. În primul rând, să le explicăm oamenilor, pe cât de mult putem, ce face Parlamentul European și ce face Europa, să le povestim despre ce este vorba, astfel încât oamenii să știe că răspundem la întrebarea de bază: „ce înseamnă pentru mine?”. Aceasta este o parte foarte importantă. Cea de-a doua parte este de a atrage oamenii cu un mesaj despre participare, despre democrație și despre importanța acestui vot. Așadar, avem această campanie, pe care o planificăm și o realizăm înainte de fiecare alegeri europene, dar cred că, de-a lungul timpului, a devenit din ce în ce mai importantă și acesta este motivul pentru care mă aflu astăzi aici (în București – n.r.) și pentru care facem cu toții acest lucru. Este vorba de a construi această campanie. Este ceva ce nu dorim să facem singuri, ci cu ajutorul unor rețele, al unor comunități de oameni care împărtășesc interesul de a promova democrația și de a implica oamenii în aceste alegeri”.

Rep: Având în vedere natura dinamică a comunicării online, cum își adaptează Parlamentul European strategiile pentru a fi în pas cu tendințele rețelelor de socializare și pentru a asigura un angajament eficient față de electorat?

S.C.: „Ei bine, aceasta este întotdeauna o provocare uriașă, bineînțeles, și toți cei care lucrează în lumea comunicării se străduiesc în mod constant să identifice cele mai recente tendințe, să știe unde să se plaseze, inclusiv noi. Mă bucur să spun că, de ceva timp, avem o activitate destul de puternică și eficientă și în ceea ce privește comunicarea digitală. Ne-am concentrat destul de mult asupra acestui aspect și ne-am asigurat că avem oameni și o organizație care înțeleg necesitatea acestui lucru. În lumea politică, cred că toată lumea înțelege asta, inclusiv europarlamentarii, pentru că folosesc platformele de socializare. De mulți ani suntem implicați în comunicarea prin intermediul rețelelor de socializare. Bineînțeles că aceasta se schimbă tot timpul, de-a lungul timpului și chiar acum una dintre problemele cu care ne confruntăm: TikTok. Este o platformă foarte populară, în special în rândul persoanelor mai tinere la care vrem să ajungem.

Astfel, TikTok ne pune probleme deosebite și poate știți că instituțiile europene au decis în mod colectiv că, în acest moment, nu pot folosi platforma din cauza problemelor legate de confidențialitate, ceea ce înseamnă că nu este vorba doar de ceea ce facem noi, ci și de ceea ce fac alți oameni. Așadar, suntem foarte interesați să discutăm cu TikTokerii despre ceea ce  spun despre alegeri, iar acest lucru face parte dintr-un model mai larg. Comunicarea digitală înseamnă să participi la conversație, iar această conversație are loc parțial pe platformele noastre, dar mai ales în altă parte. Așadar, dezbaterea care are loc în altă parte este cea importantă (pentru noi – n.r.). Ne concentrăm cu adevărat asupra relațiilor noastre cu creatorii de conținut, cu influencerii. În orice caz, așa că încercăm să ținem pasul cu aceste evoluții, în ceea ce privește tonalitatea, starea de spirit, trendurile momentului când vine vorba de comunicarea digitală”.

Rep: Fake news și dezinformarea reprezintă amenințări serioase la adresa democrației și valorilor europene. Cum combateți fenomenul dezinformării în contextul alegerilor europene din acest an?

S.C.: „Ei bine, nu există un răspuns simplu la această întrebare. Adică, mă tem că nimeni nu a găsit încă răspunsul la dezinformare. Cred că primul și cel mai important lucru este să fim conștienți de problemă și cred că este un lucru pe care l-am realizat deja. Cred că toată lumea vorbește despre dezinformare și despre efectul pernicios al acesteia asupra democrației și despre modul în care aceasta ne subminează practic democrația. Dacă oamenii nu mai cred că pot avea încredere în informațiile pe care le primesc, atunci avem o problemă în ceea ce privește chiar și acordul asupra unui set de fapte de bază pe care să le putem discuta atunci când vine vorba de direcția politică.

Așadar, aceasta este o problemă uriașă, dar faptul că recunoaștem problema este primul pas pentru a o rezolva, pentru că apoi căutăm și încercăm să găsim remedii. Acum, există, de exemplu, verificarea faptelor (fact-checking – n.r.), există dezmințirea, există încercarea de a detecta din timp poveștile false care apar și toate ziarele le vor edita prin comunicare preventivă. Există educație mediatică și așa mai departe. Acestea sunt soluții pe termen lung, dar toate aceste lucruri sunt, de fapt, ca niște plasturi. Ele tratează o problemă care există.

De asemenea, cred că, pe termen lung, este foarte important ca noi, în calitate de comunicatori oficiali, să fim la fel de buni în transmiterea mesajului nostru precum cei care încearcă să folosească mijloace răuvoitoare. Iar acest lucru înseamnă că trebuie să avem o poveste foarte puternică de spus, să fim convingători, să fim pasionați, să ne implicăm atât în emoțiile oamenilor, cât și în rațiunea lor și să fim foarte solizi în modul în care ne prezentăm cazul. Și poate că este un lucru care nu a fost spus întotdeauna, dar este ceva cu care putem lucra. Până la urmă, așa cum se spune, nu întotdeauna «diavolul» este cel are cele mai bune «melodii», am putea avea și noi cele mai bune «melodii», asta ar fi foarte util”.

Rep: Putem observa o creștere fără precedent a partidelor de extremă dreapta în țările UE, în contextul alegerilor din acest an. Credeți că reprezintă o amenințare la adresa valorilor europene și cum veți combate acest val extremist?

S.C.: „Cred că trebuie să menționez ceva, un aspect foarte important al campaniei noastre este că este o campanie instituțională nepartizană. Așadar, nu suntem acolo pentru a lua poziții politice într-un spectru ideologic cu privire la diverse politici sau orice altceva. Acesta este un aspect important, dar la ceea ce putem lua o poziție – și luăm poziție – este în sprijinul valorilor fundamentale pe care le împărtășim ca europeni și la care am aderat cu toții, pentru că suntem în Uniunea Europeană. Deci acestea nu se pun în discuție, iar cea mai importantă dintre ele este democrația însăși.

Acum, dacă o forță politică, un partid extremist sau orice altceva pune sub semnul întrebării aceste valori fundamentale, atunci cred că este legitim pentru noi să spunem „da, aceasta este o amenințare la adresa democrației și ne opunem acestui lucru”. Prin urmare, sperăm că, în aceste alegeri, oamenii vor realiza acest lucru, lăsând la o parte toate aspectele care ne dezbină în ceea ce privește opiniile noastre politice. Ceea ce ne poate uni este ideea că avem nevoie de politicieni și de partide care să se alăture valorilor noastre fundamentale esențiale. Deci, da, ca să vă răspund la întrebare, există o amenințare la adresa democrației în lume în acest moment. Cred că mulți oameni își dau seama de acest lucru. O mulțime de oameni vorbesc deja despre acest lucru. Ei vorbesc despre invazia rusă în Ucraina, de exemplu, vorbesc despre fake news și dezinformare – așa cum tocmai am făcut și noi – și vorbesc despre extremism. Și toate acestea sunt forme diferite de agresiune împotriva ideii de democrație și a valorilor fundamentale. Părerea mea este că ar trebui să avem încredere în europeni atunci când votează să ia decizii sănătoase și să rămânem fideli modului nostru de viață și credinței în valorile noastre fundamentale. Întotdeauna vor exista minorități marginale și aș spune că Parlamentul European este un organism extrem de pluralist și am văzut asta în trecut. De asemenea, până acum am văzut întotdeauna cum curentul politic principal se menține, fie că este vorba de centru-stânga, centru-dreapta. Aceasta a fost o coaliție dominantă în cadrul Parlamentului European.

Să vedem ce se va întâmpla la alegerile viitoare. Întotdeauna este ca la orice alte alegeri în orice țară. Trebuie să vezi ce rezultat obții și apoi să vezi cum reacționezi la acest rezultat și cum te descurci cu el. Nu cred că până acum am asistat la o preluare a controlului de către un partid extremist al unuia dintre statele noastre membre sau ceva de genul acesta, dar avem multe motive să fim îngrijorați și să ne uităm la ceea ce se întâmplă în lumea politică. Acesta este, din nou, unul dintre motivele pentru care Parlamentul European, ca instituție, și-a mandatat departamentul de comunicare să facă din aceste alegeri un eveniment despre democrație și susținerea democrației”.