INTERVIU Vasile Dîncu: România trebuie să aibă o voce puternică la Bruxelles, pentru că merităm acest rol prin populație, prin dinamica economică și socială și cred că aceste lucruri le putem realiza

Vasile Dîncu, candidat la alegerile europarlamentare pe lista Alianței PSD-PNL, a afirmat, într-un interviu, că România trebuie să aibă o voce puternică la Bruxelles, pentru că merită acest rol prin populație, prin dinamica economică și socială. Vasile Dîncu a subliniat rolul important pe care îl au cei 33 de europarlamentari români pentru ca țara noastră să își susțină și să își îndeplinească obiectivele în Uniunea Europeană.

Vezi interviul cu Vasile Dîncu:

Reporter: Bună ziua, am intrat pe ultima sută de metri, mai avem puțin până în ziua alegerilor. Suntem aici cu domnul Vasile Dîncu, senator PSD și candidat la Parlamentul European. O să încep direct, pentru că, așa cum am zis, nu mai avem timp. La ce rezultate se așteaptă PSD pentru București?

Vasile Dîncu: PSD întotdeauna se așteaptă la victorie. Ăsta este proiectul de fapt al fiecărui partid, al oricărui partid, indiferent de unde se află în sondaje sau pe scara, să spunem, în ierarhia procentelor pe care le obține la alegeri. Ne așteptăm să câștigăm Bucureștiul, toate sondajele arată o diferență destul de mică, chiar dacă Nicușor Dan, actualul primar, se află încă în frunte. Dar se vede o dinamică care pe ultima pe ultimele zile s-ar putea să se accentueze, pentru că au intrat cele două partide puternice din România.

A intrat Partidul Social Democrat, cu candidatul Gabriela Firea, a intrat și candidatul Partidului Național Liberal, care pe măsură ce crește, așa cum am văzut, ia din electoratul lui Nicușor Dan și ne așteptăm la o victorie a Gabrielei Firea.

Reporter: Pentru că ați menționat-o pe doamna Firea, unele sondaje o clasează pe locul doi, alte sondaje pe locul trei. Cum comentați aceste rezultate?

Vasile Dîncu: Din păcate, în campanie apar tot felul de sondaje, apar și sondaje care nu sunt asumate de institute serioase, care nu au un brand bun și care nu au ce pierde. Unele sondaje sunt sondaje doar pentru influențare. Gabriela Firea în majoritatea sondajelor serioase se află pe locul doi în acest moment, foarte aproape de primul loc. Asta înseamnă trei, patru procente. Cred că este o posibilitate de a fi o luptă strânsă. Duminică va fi o luptă de mobilizare. Probabil cine își mobilizează mai bine electoratul va câștiga aceste alegeri.

Noi avem un avantaj, atât Partidul Social Democrat, cât și Partidul Național Liberal. Avem partide de membri, ca să zicem așa. Și atunci acesta este dezavantajul primarului general din acest moment. Deci ne așteptăm să fie o luptă strânsă din care sigur că noi sperăm, cei care suntem susținătorii Gabrielei Firea, sperăm să câștige Gabriela Firea.

Reporter: Haideți să ne uităm un pic și la europarlamentare. Colegul dumneavoastră Mihai Tudose declara că un scor de 50% pentru Alianța PSD-PNL la europarlamentare este „realist, previzibil și fezabil”. Am încheiat citatul. Sunteți de aceeași părere?

Vasile Dîncu: Da, pot să iau pe rând, pe fiecare dintre cele trei afirmații. Cele trei forme de argument, să le spunem. Este previzibil, pentru că ne uităm în sondaje și vedem în acest moment că în toate sondajele avem un scor de peste sau aproape de 50% din opțiuni. Asta înseamnă jumătate dintre locurile fotoliile de europarlamentar. Deci este foarte previzibil, pentru că vedem în sondaje. În al doilea rând, dacă ne uităm și la scorul celor două partide și scorul individual, deși nu întotdeauna împreună obți același scor, scorul nostru este tot de jumătate, undeva la treizeci și ceva la sută are Partidul Social Democrat, douăzeci și ceva la sută Partidul Național Liberal, deci și suma este apropiată. Pe de altă parte, am văzut un lucru foarte interesant. Asta înseamnă o formă de maturizare a electoratului din România. Am văzut că oamenii tratează diferit europarlamentarele, din păcate. O să avem probabil și o prezență mai mică la europarlamentare, iar la locale va fi mai mare, pentru că poate și campania nu a fost îndeajuns de informativă, de explicită pentru asta, dar tratează diferit și înțeleg că este nevoie la Bruxelles de o poziție comună. E nevoie de o singură voce la Bruxelles.

Este cerința de fapt pe care ne-a adus-o tranziția politică. Vă aduceți aminte, în 1995, singurul element de consens într-o bătălie fantastică care era atunci când descopeream democrația, s-au adunat la Snagov, în iunie, marii lideri de la PSDR-ul de atunci, toate partidele, inclusiv Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat, Partidul Național Liberal de atunci și-au stabilit două obiective importante: NATO și Uniunea Europeană. Acestea s-au îndeplinit în acest moment, le-am realizat acestea în ultimii ani și acum cred că trebuie să trecem la nivelul următor. Nivelul următor cred că este acesta, al unei singure voci, al unei voințe politice puternice din partea României la Bruxelles și NATO, așa încât să nu mai fim o putere de mâna a doua în această regiune și să devenim o putere de mâna întâia, pentru că merităm acest rol prin populație, prin dinamica noastră economică, socială din ultima vreme și cred că aceste lucruri le putem realiza.

Deci, toate argumentele sunt pentru a obține minim jumătate din locurile din Parlamentul European pe care le are România. Adică din 33, măcar 17.

Reporter: Am înțeles. Rămânem la argumente. Premierul Marcel Ciolacu declarat la un moment dat că PSD este cel mai pro-european partid din România. Haideți să încercăm să argumentăm și acest statement.

Vasile Dîncu: Putem argumenta în două direcții, nu numai ideologic. Dacă vă uitați în programul partidului, din toate aceste perioade ultime în care a candidat la alegeri în ultimii, să zicem, din 2000 încoace, s-a manifestat ca un partid pro-european în care am avut aderență la statul social și la toate elementele statului social pe care l-a propus Europa, cel puțin în proiectul ei inițial.

După (tratatul de la) Maastricht, un pic Europa a devenit mai competitivă și s-a mai schimbat, dar statul social, apoi valorile toleranței, valorile construcției și solidarității între țările europene, le respectăm, coeziunea ca un scop foarte important și coeziunea socială internă, dar și coeziunea europeană. Apoi cultura europeană pe care o avem și noi, cu partidul am încercat să sprijinim, să servim această cultură. Deci astea ar fi argumentele ideologice.

Pe de altă parte, de ce spun și aici cred că s-a referit președintele partidului, este că Partidul Social Democrat, cu un guvern monocolor în acea perioadă, este guvernul Năstase, din care am făcut parte și eu, a încheiat negocierile cu Uniunea Europeană. Nu toate dosarele au fost încheiate atunci, dar tot în acel mandat de guvern al lui Adrian Năstase, al Partidului Social Democrat, când s-a născut de fapt noul Partid Social Democrat din acea perioadă, am reușit integrarea României în NATO și acesta este un argument foarte important.

Pe mandatele Partidului Social Democrat s-au realizat foarte multe lucruri care țin de reformele europene, pentru că drumul nostru european a fost foarte complicat. De abia acum s-a încheiat. Am scăpat de MCV, de exemplu, încă n-am reușit cea cu spațiul Schengen, deci finalizarea spațiului Schengen, dar prin realizările noastre ne-am manifestat continuu ca un partid pro-european și am mers mai departe pe acest lucru. Suntem membri în Internaționala Socialistă, suntem recunoscuți de europeni ca un partid pro-european foarte important.

Putem gândi și dintr-o perspectivă a unei auto-asumări, dar noi ne asumăm mesajul european și ne asumăm toate valorile europene. O spunem de fiecare dată și am arătat-o în practică, acestea sunt argumentele. Avem multe argumente dacă ar fi să ne uităm la toate dimensiunile vieții politice.

Suntem singurul partid din România care și-a asumat o normă privind egalitatea de gen. Încă nu suntem la paritate, dar avem o normă pentru prezența femeilor pe liste la alegeri, pe locuri eligibile și alte lucruri care țin până la urmă de toleranță și de dimensiuni importante. Valorile comune pe care le avem noi, europenii, le respectăm întru totul.

Reporter: Să ne întoarcem în România. PSD susține că prin măsurile impuse de guvernare a ridicat nivelul de trai în România, se apropie de media europeană. Care sunt indicatorii pe care îi luați în considerare când spuneți asta?

Vasile Dîncu: Aici sunt foarte mulți indicatori. Un indicator care este cel mai important și care ne bucură că putem să-l realizăm și l-am realizat acum este faptul că din perspectiva PIB-ului pe cap de locuitor, raportat la puterea de cumpărare, că asta este cel mai important, prezintă o comparație. Suntem în fața unor țări cum este Ungaria.

Pe noi ne bucură acest lucru, iar Croația, care este o țară importantă, Grecia cu șapte, 7%, acum ne apropiem de Polonia. Suntem foarte aproape de a depăși și Polonia din acest punct de vedere. Acesta este un criteriu foarte important. Este criteriul pe care ne bazăm și care este luat în comparație internațională. Acum sigur că mai sunt și alte criterii despre care putem vorbi în ultima perioadă, dacă nu eram membri. Noi am făcut o proiecție pentru campania electorală, niște cifre, dar nu vreau să vă zic cifre aici. Ce s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi fost? Am fi fost membri în Uniunea Europeană acum 17 ani, când am intrat cu totul și am făcut un traseu paralel. Așa ar fi fost pe locul 59 aici.

La acest punct de care vorbisem acum suntem pe locul 21, apoi suntem aproape de media europeană și din perspectiva faptului că vom introduce salariul minim european, în acest moment salariul minim la noi este 3.300, va trebui să ajungem la 3.700. În mod normal, cred că limita este luna noiembrie în care ne-am asumat. Premierul Ciolacu și-a asumat acest lucru. Vom ajunge probabil împreună cu sindicatele și cu patronatele la o discuție, dar ce aș mai putea să spun? Toate acestea au crescut salariul mediu net, de exemplu, când eram la vicepremier, acum 7 ani sau 8 ani, era mai mic de două ori mi se pare. Și acum a crescut mai mult decât s-a dublat, aproape de trei ori. Deci avem foarte multe criterii care ne arată că România în Uniunea Europeană a făcut o progresie extraordinară, nu mai vorbesc și legat de creșterea pensiilor, încă nu este așa cum ar trebui.

Nu ne permitem încă să avem o pensie chiar la nivel european, dar creșterile au fost foarte mari. Ne apropiem foarte mult dacă vom respecta disciplina financiară, disciplina bugetară, dacă vom introduce în continuare foarte mulți bani, mai ales din banii europeni, în dezvoltare, în investiții. Vreau să spun că noi am adus în investiții, din bani europeni, în ultimii 10 ani, peste 300 de miliarde de lei. Asta este o sumă foarte mare pentru investiții, care au crescut și nivelul de locuri de muncă. Deci este clar că România, cu toate nemulțumirile care sunt firești în acest moment, pentru că au trecut trei crize succesive peste noi, România este pe un drum european și pe un drum foarte bun. Sigur, trebuie să nu stricăm noi asta și trebuie să aibă reprezentare la Bruxelles, după părerea mea, o voce puternică.

Sper că, după ce vom ajunge la Bruxelles, toți parlamentarii care vor ajunge acolo, indiferent de partid, indiferent dacă sunt în coaliția asta pe care am făcut-o noi sau nu, vom reuși ca să avem câteva priorități mari pe care să ne ducem cu toții, ceea ce înseamnă nevoile României în viitor.

Reporter: Pentru că ați menționat salariul minim și sindicatele, haideți să rămânem un pic pe subiectul acesta, să ne uităm un pic la introducerea salariului minim european și discuțiile cu sindicatele. Unde s-a ajuns, cum puteți negocia cu ei?

Vasile Dîncu: Sigur că este o problemă în primul rând de bani. Trebuie să reușim să producem acești bani. Salariul minim european după criteriile 50% din mi se pare salariul mediu brut minim, 50% care înseamnă un nivel de trai decent, ar însemna 3.700, deci o creștere destul de importantă. O să o facem asta din noiembrie.

Problema nu sunt sindicatele, sindicatele cu siguranță că vor fi de acord, sper, sindicatele să fie alături de noi, să convingem și patronatele în ceea ce privește acest lucru și să sperăm că acest lucru se va face fără să impunem până la urmă taxe noi sau să nu devină asta o povară în ceea ce privește angajatorii, pentru că încă la noi, din păcate, avem o taxare a muncii mai mare decât ar fi ușor de suportat în România și eu sper că în noiembrie, dacă bine țin minte, sper să nu greșesc, dar asta este. Eu nu sunt membru în guvern și s-ar putea să nu știu bine termenele. Oricum, în acest an noi vom stabili, vom ajunge, vom respecta acest criteriu al salariului minim european, pentru că salariul minim european a fost definit ca o un element esențial al statului social.

Oamenii, în primul rând, dincolo de faptul că Europa trebuie să se dezvolte multiplu, trebuie să facem o schimbare majoră în Europa cu funcția de apărare să fie nouă, probabil un comisiar pentru apărare. Buget pentru apărare din 2021. Au primul buget al Europei pentru  apărare. Noi încercăm și România va susține. Noi, parlamentarii români, vom susține ca să nu se piardă din fondurile de coeziune, pentru că, noi, cei din est, din estul Europei mai ales, avem nevoie încă de fonduri de coeziune, pentru ca să ne apropiem de acest nivel funcțional pentru Europa, așa cum spuneați și dumneavoastră.

Reporter: O să ne oprim un pic pe cifre. În timpul guvernării PSD, datoria publică a României a ajuns undeva la peste 840.000 de miliarde de lei, dacă zic bine, pentru februarie 2024, așa depășind 52,5% din PIB-ul României, un nivel record. Ce planuri are partidul în privința acesteia?

Vasile Dîncu: Acum, întrebarea dumneavoastră spunea că în timpul guvernării PSD a ajuns asta. Acuma nu este o guvernare PSD, ca să fim foarte exacți, o guvernare de coaliție PSD-PNL, în care în momentul ăsta președintele PSD este premier. Haideți să ne uităm la dinamica datoriei din ultimii ani. În ultimul guvern al PSD-ului pur, Guvernul Dăncilă din 2019, datoria, dacă nu mă înșel, însemna atunci 35 virgulă câtva la sută din PIB, deci era la 35,5, au venit crizele, a venit pandemia, de exemplu, și în pandemie am avut Guvernul Orban și Guvernul Cîțu, care poate și obiectiv…

Aici, nu vreau să fiu eu mai deștept decât finanțiștii, au luat mai multe împrumuturi și a crescut continuu acest nivel, să spunem al împrumuturilor pe care le-am făcut și sigur că asta înseamnă și un deficit, dar aș vrea să spun acum a ajuns într-adevăr la 52% din PIB, este undeva în jur de 8.000 de euro pe fiecare cap de locuitor, deci pentru fiecare locuitor în acest moment, la acesta este o spirală până la urmă a acestor împrumuturi, pentru că ceea ce este grav este că în fiecare lună am văzut și cifre pe anul trecut, că acuma nu prea sunt cifre pre-2024, pe 2023 sunt în jur de 27% din cheltuielile statului dintr-o lună sunt pentru dobânzi, deci pe măsură ce iei multe împrumuturi, vin dobânzi scadente și atunci începi să plătești foarte, foarte mult.

Deci guvernul Ciolacu, în acest moment, o treime din cheltuielile pe care le are le are cu ceea ce s-a luat împrumut înaintea lui. O treime din cheltuielile pe o lună sunt din acești bani. Deci până la urmă e o vină colectivă asta, dar să ne uităm un pic la această situație, noi avem unul din cele mai scăzute grade de îndatorare. Dacă ne uităm așa din Europa, să vă dau câteva exemple de anul trecut, din 2023. Italia, Grecia parcă are 160% din PIB, Italia 146. Știu că Franța are 110 sau 111% din PIB, deci nu nivelul acesta este foarte mare al nostru, este mediu, este sub media Europei, 80% din PIB. Media tuturor țărilor de îndatorare este 80% din PIB. Nu asta este problema, ci posibilitatea de a produce acești bani.

Sunt unii economiști care spun că, de fapt, împrumuturile, când te împrumuți foarte mult titluri de stat, de exemplu, sau și împrumuturi din afară, nu asta este marea problemă. Problema este să ai capacitatea de a produce valoare continuu și să dai împrumuturile înapoi fără să ai o problemă, fără ca asta să atingă în celelalte cheltuieli ale statului. Problema noastră este să ne creștem capacitatea de a plăti împrumuturile pe care le-am luat de-a lungul timpului. Aceasta este cea mai mare problemă, după părerea mea, și să facem cât mai multe investiții și să aducem investiții străine și să investim de exemplu din PNRR și din exercițiul financiar normal pe care îl avem în ceea ce privește fondurile europene. Deci noi am luat în ultimii ani, am rămas cu 62 de miliarde față de 29 cât am dat în Uniunea Europeană.

Am primit 90 și ceva de miliarde de euro, asta înseamnă un plus de 60 și ceva de miliarde. Se vede acest plus. Problema este că trebuie să investim mai mult, pentru că investițiile produc după aceea valoare și vom putea să plătim. Nu suntem la un nivel de alarmă în ceea ce privește nivelul de îndatorare raportat la PIB. Ne-am stabilit noi așa, un fel de etică politică, să zicem, așa, la guvernele din ultimii ani să nu depășim 50% și ne-am jucat în jurul acestei cifre. Dar ultimul guvern PSD, pentru că de asta a lăsat, mi se pare la 38% din PIB, nivelul acesta de îndatorare.

Reporter: Ne întoarcem un pic la Schengen, oful nostru. Există un orizont de timp și ce pot face europarlamentarii PSD în acest sens?

Vasile Dîncu: Europarlamentari vor trebui să lupte, să luptăm cu toții pentru ca să schimbăm această atitudine față de România.

Ce putem face? În primul rând, va trebui să vedem în ce măsură, în viitoarele semestre europene, Ungaria și cei care vin după Ungaria vor putea să ne sprijine, pentru ca să finalizăm, să zicem, discuțiile legate de Pactul pentru migrație. Săptămâna trecută mi se pare că în Consiliul European s-au stabilit câteva lucruri importante pentru asta, inclusiv posibilitatea de a da înapoi migranții din teritoriile europene, din țările europene spre zona pe unde au trecut, pe zona pe unde au venit, o chestiune destul de controversată. Nu s-au terminat însă toate discuțiile legate de migrație și azil. Mie îmi este frică de următorul lucru: unul din lucrurile care s-au stabilit în săptămâna trecută la Consiliul European a fost și posibilitatea ca o țară să stabilească pe bază de argumente. Sigur, de la argumente se găsesc că reintroduce control la graniță pentru 2 ani, în termen de 2 ani sau doi plus unu, adică încă un an în plus cu prelungire. Asta ar însemna că Schengenul dispare. Dacă se întâmplă acest lucru, noi vom încerca să ne luptăm să nu se întâmple asta, dar sunt tot mai multe țări îngrijorate de migrație. Să sperăm că îngrijorarea asta este una mai multă electorală, pentru că anul acesta este un an de alegeri și știm că migranții, săracii, sunt cei mai buni țapi ispășitori pentru ce nu funcționează într-o țară și România este chiar nedreptățită din acest punct de vedere. Dar să sperăm că Schengenul, așa cum va fi el în viitor, ne va cuprinde și pe noi. Toată lumea este convinsă.

Dar mai este o metodă, va trebui să ne luptăm și una din bătăliile pentru viitoarea Europă este următoare: menținem acest vot unanim și dreptul de veto în toate problemele sau nu-l mai menținem.

Sunt foarte multe țări și în discuțiile pe care le avem noi în COSAC, în conferința președinților comisiilor de afaceri europene din parlamentele naționale, discutăm tot mai mult, se discută sigur peste tot, dacă nu cumva va trebui să eliminăm acest drept de veto în viitor pentru unele chestiuni, să păstrăm dreptul de veto numai în chestiuni mai importante. Dar pentru asta ar trebui să lucrăm la tratate, să se reia discuția despre tratate și nimeni nu are chef să deschidă această cutie a pandorei. Deci, din punctul ăsta de vedere, noi, din păcate, suntem niște victime colaterale, dar noi va trebui să facem în continuare propagandă pentru România, să ne luptăm să facem presiune și după aceea să rezolvăm toată problema migrației, pentru că sigur n-o să putem rezolva într-un an sau doi. Ceea ce au făcut parlamentarii în trecut, parlamentarii români din Parlamentul European nu a fost rău. Este una din temele pentru care au luptat. Au avut câteva rezoluții ale Parlamentului, patru știu eu, nu știu dacă n-au fost mai multe rezoluții ale Parlamentului pentru primirea României în Schengen total, a României și Bulgariei. Din păcate, lucrul acesta nu a fost dus până la capăt de Comisia Europeană, de Consiliul European, pentru că în mecanismul acesta de co-decizie, din păcate, Parlamentul nu are drept de inițiativă legislativă, chiar dacă forța Parlamentului European a crescut mult în ultima perioadă și în mecanismul de co-decizie poate condiționa o serie de lucruri. Noi o să ne luptăm acolo, în Parlamentul European, cât o să putem, pentru ca lucrul acesta să se întâmple cât mai repede, pentru că avem rezoluții și declarații din partea celor mai importante țări, a tuturor, singura Austria, sigur ca un proxy al Rusiei, poate că nu neapărat pentru asta, dar face această opinie separată, încercând să-și rezolve problema migrației pe spatele României și Bulgariei.

Reporter: Rămânem în diaspora și, dacă ne uităm la alegerile care urmează, la ce rezultate se așteaptă PSD în diaspora?

Vasile Dîncu: Noi am schimbat foarte mult politica partidului în ceea ce privește relația cu diaspora. A existat un fel de descurajare înainte, diaspora nu a votat cu noi și atunci ni s-a părut că nu avem ce face. Mai mult, am încercat, am făcut un minister al diasporei, l-am înființat la un moment dat un minister cu ministru delegat, n-a funcționat foarte bine. Poate că n-am știut să comunicăm cu cei care au plecat. Ei ne-au identificat pe noi, cei de la PSD, cu statul, poate mai mult pentru că s-au simțit lezați. Foarte mulți au plecat supărați pe statul român, dar cu siguranță că noi n-am reușit să comunicăm destul de bine.

Ceea ce am făcut în ultimii ani, în ultimii 3-4 ani, prin secretatul de stat pentru românii de pretutindeni, a fost însă altceva. A mărit bugetul de câteva ori. Știu că la un moment dat a primit secretarul nostru de stat, care se ocupă de diaspora, un buget de 17 ori mai mare. În primul an am făcut programe în care au avut acces toate organizațiile românilor din afară. Am sprijinit școala, biserica. Știu că activitatea pe care a făcut-o secretarul nostru de stat, care este și el pe lista noastră de europarlamentari pe loc eligibil, Gheorghe Cârciu, el însuși locuitor în străinătate, a reușit să facă foarte multe programe și sperăm că ne-am optimizat această comunicare cu diaspora. Va fi foarte complicat să se schimbe atitudinea total, pentru că diaspora, în general, s-a plasat în opoziție cu cei care se află la guvernare. Asta a fost atitudinea până acum.

Noi sperăm însă într-un fifty-fifty măcar, însă sperăm că am început să-i convingem pe românii din diaspora că avem o atitudine corectă față de ei și că încercăm și prin proiectul nostru european de acum, noua noastră echipă, încercăm să fim luptători pentru drepturile lor. Ceea ce am obținut deja în Spania urmează peste o lună sau două. Marcel Ciolacu s-a înțeles cu premierul Spaniei să vină în România. Vom semna pentru dublă cetățenie cu Spania. Un lucru important. De asemenea, recunoașterea religiei ortodoxe ca una din religiile oficiale în Spania. Este de asemenea un ajutor foarte important, pentru că primesc ajutoarele de la stat. Deci încercăm să facem o reformă și să ne luptăm pentru drepturile celor care au plecat în străinătate și să îi sprijinim. Nu o să avem neapărat un feedback imediat, probabil, dar sunt sigur că pe termen mediu sau pe termen lung vom câștiga această bătălie cu atitudinea diasporei față de Partidul Social Democrat.

Reporter: Ați menționat undeva în luna martie că aveți un plan politic de a reuni electoratele PSD, PNL și a face o coaliție pentru prezidențiale. Mai este valabil planul?

Vasile Dîncu: Să sperăm că și realitatea va merge conform planului nostru. Planul a rămas. Avem un proiect pe care l-am gândit împreună cu Partidul Național Liberal pe termen lung, un plan de reconstrucție a României, deci de a crea stabilitate în acest moment, de a avea o aceeași atitudine față de dezvoltare, față de nivelul de investiții și față de indicatorii sociali, pentru că nu funcționează foarte mult acum ideologiile, atât de mult la criză. Trebuie să reacționezi cu măsuri, cu soluții și trebuie să ai viziune de viitor. Noi am încercat să facem împreună o viziune pentru următorii 5 ani măcar pentru România.

Am lucrat împreună cu colegii mei liberali, am lucrat la programul de guvernare, nu am avut niciun fel de contradicții, mai apar în presă. Sigur că fiecare vrea să se distingă pentru electoratul lui, dar noi n-am avut niciun fel de contradicție în ceea ce privește indicatorii pe care ni i-am propus pentru următorii 5 ani. Indicatori sociali, indicatorii economici, proiectele mari legate de infrastructură, proiectele legate de reforma administrației, poate reforma Constituției. Astea sunt niște ținte importante acum. Care au fost metodele prin care vrem să atingem aceste ținte? Una era să avem candidatură comună la europarlamentare, să încercăm să vedem, să avem o singură voce la europarlamentare. Unii au spus că am făcut o chestiune ca să-i sprijim pe liberali prin comasarea alegerilor. Într-adevăr, a fost o chestiune care a fost gândită în principal pentru ca să facem și un pic de economie, adică să nu avem chiar șase rânduri sau cât erau de alegeri, dar pe de altă parte, sigur că ne interesa consolidarea unui partener pentru viitor, partenerul nostru liberal. Acum sigur că sunt discuții, diferite, școli de gândire legate de candidatul comun. Noi am zis că vorbim după 10 iunie despre asta, vedem rezultatele și ne uităm la planul nostru. Cât din planul nostru s-a realizat, e adevărat. O să-mi spuneți sigur, dacă ați fi un jurnalist incisiv, mi-ați spune că n-a funcționat la București, că așa mă întreabă orice jurnalist. N-a funcționat la București asta. Bucureștiul este capitala României, este mai complicat. Electoratele erau un pic prea antagonizate, le-am antagonizat noi de-a lungul timpului, tot timpul s-a bătut PSD-ul cu PNL-ul și am văzut că nu putem să aducem un candidat, poate și adus prea târziu, nu reușim să-l ducem la un scor care să ni-l facă foarte competitiv. În acel moment am revenit la această, dar asta nu înseamnă că nu putem merge mai departe. Putem să avem un candidat comun. Chiar dacă nu putem să avem, nu vom reuși să avem candidat comun, asta nu înseamnă că planul nostru dispare. Mai sunt alegerile generale, după aceea trebuie făcut un guvern. Într-un fel aș putea să spun așa: suntem condamnați să lucrăm împreună. Eu am fost printre cei care am fost în tabăra celor care am vorbit cu colegii mei. Am vorbit pentru ca să intrăm la guvernare, deși erau colegi care spuneau dreapta a eșuat cu guvernul lor, e criză, îi lăsăm să rezolve singuri și la primăvară câștigăm alegerile fluierând.

România ce face? Adică preluăm o țară în dezastru și atunci am insistat să mergem mai departe și chiar dacă avem oameni mai luptători, așa fiecare din partide, chiar dacă liberalii au așa, din când în când puseuri de „prin noi în șine” și se gândesc poate că ar putea mai mult singuri, eu așa spun și o să vadă toți, suntem de fapt condamnați să lucrăm împreună pentru România, dacă suntem serioși. Dacă vrem să avem numai interese egoiste în care să încercăm noi să ne maximizăm scorul de partid prin conflicte interne, atunci o să ne dăm seama că o să pierdem cu toții din aceasta. Dar eu cred că e posibil în continuare să mergem pe acest proiect.

Reporter: O să rămânem la această idee, pentru că ați spus la un moment dat că domnul Marcel Ciolacu este condamnat să candideze la prezidențiale. Mai este valabil acest gând?

Vasile Dîncu: Am spus următorul lucru de fapt, am spus că Partidul Social Democrat este condamnat să aibă candidat la alegerile prezidențiale din mai multe motive. Un motiv intern este acela că am câștigat toate alegerile de-a lungul timpului, dar nu întotdeauna am avut, am ajuns la guvernare. Deci așa am câștigat alegerile generale întotdeauna, pentru că am avut soluție imorală când ne-au plecat partide din coaliție și s-au dus la ceilalți. Am pierdut în ultimii 20 de ani prezidențialele și după două decenii credem că este, avem dreptul, ca și cel mai mare partid din România, cel care a câștigat a fost pe primul loc, n-a câștigat alegerile, înseamnă 50%, dar am fost mereu pe primul loc. Credem că este necesar și ne dorim să avem președintele nostru, că este susținut de o mare coaliție, dar să fie un președinte al nostru, de regulă candidat este președintele partidului.

Acum sigur că contează hotărârea comună. Marcel Ciolacu ne spune întotdeauna nu vorbim acum despre despre alegerile prezidențiale, pentru că vom hotărî împreună cine ne reprezintă și să nu bulversăm acum această colaborare pe care o avem cu Partidul Național Liberal și această coaliție. Nu bulversăm cu o discuție parazitară despre această temă, vine vremea ei. După 10 iunie vom vedea, dar Partidul Social Democrat evident că va avea candidat și de regulă a fost președintele partidului. Acum, președintele partidului este cel care decide cu privire la sine, vom vedea, putem găsi și nu știu dacă există alte soluții, dar noi nu am discutat niciodată despre altă soluție decât asta.

Reporter: Trebuie să insist un pic pe ideea asta, pentru că de partea cealaltă, liderul PNL, Nicolae Ciucă, spunea că această coaliție va funcționa chiar și cu doi candidați la prezidențiale.

Vasile Dîncu: Este o idee și practic și eu am spus un pic acest lucru și înainte, deși nu mă așteptam să spun eu însumi acest lucru. Dar ca să fiu sincer, este foarte greu să se întâmple asta, asta pentru că o campanie a PSD împotriva PNL și invers ar strica foarte mult relațiile și așa între două partide care s-au unit cu greu. M-am simțit de multe ori jignit atunci când i-am auzit pe prietenii mei liberali, că am foarte mulți prieteni, spunând că au făcut o coaliție cu PSD-ul de conveniență, că au făcut una obligați de consecințele crizei, că este împotriva naturii. Acest lucru în politică, să faci coaliție nu este împotriva naturii. Înseamnă că ai un simț al istoriei, că înțelegi că trebuie, la un moment dat, chiar dacă ai tu alte emoții, să vezi care este nevoia socială, care este nevoia din momentul acela, să înțelegi contextul politic și trebuie să faci de multe ori coaliții care nu ți-ar fi convenit în mod normal. Nu cred că ar fi foarte simplu, după ce ne-am luptat în campanie, să facem un guvern comun. Deși spuneam și înainte, cred că suntem oarecum condamnați să lucrăm împreună pentru România. Asta îmi rămâne, această idee și zic că nu este imposibil asta, deși ar fi foarte greu, asta este. Ar fi destul de dificil.

Reporter: Probabil ne apropiem de finalul discuției noastre, dar nu închei până nu vă întreb care sunt obiectivele PSD pentru alegerile locale și europarlamentare, că mai aveam puțin până pe 9 iunie și e important să subliniem acum, la final.

Vasile Dîncu: Sigur că, la alegerile locale, vrem să ne maximizăm numărul de primari, consilieri pe care îi avem în acest moment. Sper să obținem cu vreo 15-20% mai mulți primari. Sper ca cele 20 de consilii județene pe care le avem în acest moment, câștigate la alegerile locale, să se transforme undeva în 23-25. Datele ne arată acest lucru, să avem mai mulți consilieri, să avem mai multe municipii, reședințe de județ câștigate. Deci noi sperăm aici într-un plus și sper că îl vom obține. Astea sunt obiectivele, să spunem, pragmatice, pentru alegerile locale. Aici nu avem mai multe obiective, să spunem, mai filozofice sau de filozofie politică.

Aici pur și simplu vrem să terminăm infrastructura. Ați văzut, ministrul transporturilor a descentralizat operaționalizarea a ceea ce înseamnă proiecte de centuri, autostrăzi, drumuri județene, drumuri, drumul european, adică a încercat să dea autorităților locale posibilitatea să lucreze, să-și facă licitațiile, să nu mai întârziem, pentru că suntem în urmă, rămași cu infrastructura. Ăsta este un obiectiv, descentralizare. Încercăm și sperăm că după alegerile din decembrie vom reuși și noi să terminăm cu reforma statului și să facem o reformă și o descentralizare reală. În România, puterile locale trebuie să constituie, înseamnă forța localităților și trăim în acest moment o super centralizare. Am încercat noi să mai descentralizăm, dar de fiecare dată parcă lucrurile se întorc înapoi. Deci trebuie să descentralizăm ca să facem un stat mai suplu, de exemplu.

Va trebui să scoatem și funcționarii din stat, să dăm altă dimensiune, să zicem, prin digitalizare, să nu mai fie nevoie chiar de 1.000.200 și ceva de funcționari ai statului. Vedem că cei mai mulți dintre aceștia, culmea, sunt angajați la autoritățile centrale, nu la autoritățile locale. Deci va trebui să facem o reformă serioasă și asta nu o putem face decât dacă avem câștigat cât mai mult și cred că vom obține acestea.

Am spus despre obiectivul pragmatic în ceea ce privește alegerile locale, dar în Europa ne interesează câteva lucruri care sunt importante, după părerea mea, și acestea sunt obiectivele noastre cele mai importante. În primul rând, România să devină un stat activ din punct de vedere diplomatic. Noi, parlamentarii europeni, putem să fim un suport pentru asta, care își spune părerea, care își spune cuvântul și care se luptă pentru ceea ce crede, nu să ne comportăm ca o putere de mâna a doua, așa cum din păcate am făcut multă vreme și asta ne-a dus la tot felul de pierderi pe care le-am avut pe plan internațional. Asta este un lucru foarte important. Apoi trebuie să ne apărăm ceea ce avem noi și sunt câteva lucruri care țin de Europa inechitară, ca să zic așa, și va trebui să refacem aceste lucruri. În primul rând, iau câteva exemple. Da, ce înseamnă echitate în Europa, înseamnă se devenim egali cu ceilalți. Am vorbit de Schengen, este clar acest exemplu, dar avem, de exemplu, chestiunea agriculturii, așa cum s-a negociat în timp prin Politica Agricolă Comună. Un hectar la APIA este plătit pentru un țăran român, cu 200 și ceva de euro. Același sectar în Olanda sau în Franța este plătit mai bine. Ar trebui să egalizăm aceste lucruri. Bursele, trebuie să ne luptăm. Bursele Erasmus, de exemplu, sunt vreo 500 euro. Un copil sărac care pleacă la o universitate din vest pentru șase luni cu o bursă Erasmus nu poate trăi cu banii ăștia. Va trebui să ne uităm acolo, la Bruxelles, ca să plătim diferențiat sau în funcție de nivelul de trai. Sunt câteva posibilități de a mai primi niște bani sociali pe lângă bursă, dar sunt prea puțini.

E chestiunea dublului standard. Noi am început în România prin 2019-2020, s-au făcut anchete, deși la început n-a vrut să participe România, ca să vedem același produs care este produs pentru Germania sau pentru România, care are calitate diferită. E un scandal ăsta și noi va trebui să rezolvăm acest lucru.

E migrația creierelor. Noi constatăm că suntem blocați pentru o migrație iluzorie a unor arabi sau africani care cică trec prin România, deși România nu e în Balcani. Acolo, în schimb, nimeni nu dă nicio compensație pentru că am pierdut 6 milioane de oameni sau 5 milioane și ceva care lucrează și produc în altă parte. Sigur că este liberă circulație și oamenii sunt liberi să meargă unde își doresc. Nu putem să blocăm acest lucru, dar țările europene care câștigă din asta vor trebui ca prin pactul ăsta de migrație să aibă și o parte pozitivă pentru noi, să primim compensații. Adică măcar burse, bani pentru ca să ne completăm ce pierdem aici pentru facultăți, pentru cercetare, să lucrăm împreună în consorții. Adică sunt câteva lucruri care sunt importante pentru România.

Evident, noi trebuie să ne luptăm ca românii din diaspora să fie tratați egal, pentru că, din păcate, dumping-ul social încă există și în Europa și nu este ascuns. Uneori există și legislativ. Să fie plătiți ca și muncitorii europeni din țările respective.

Și sunt multe alte obiective care până la urmă țin de nevoia ca România să devină un actor important al Europei, pentru că m-am convins.

Mai este chestiunea care ține de un zid de apărare pe care trebuie să îl construim noi pentru Europa. Aici cum ne lăudam noi în istorie că a făcut Ștefan cel Mare sau alții. Acuma nu mai este o glumă, noi suntem pe flancul estic și aici prin noua funcție de apărare pe care și-o creează Europa, noi aici suntem un pion foarte important și va trebui să facem investiții în apărare, să aducem investiții europene. Aici putem să ne refacem industria de apărare, pentru că este nevoie acum în Europa. Noi am avut o industrie de apărare destul de bună înainte de 89, după aceea s-a degradat o parte. Acum putem să refacem industria de apărare. Am fost la târgul pe care îl avem noi, Black Sea Defence în București și am văzut că România a făcut contracte foarte multe. S-au făcut înțelegeri, memorandumuri în care să producem aici armament și alte lucruri care țin până la urmă de industria de apărare.

Deci avem o grămadă de obiective pentru europarlamentare și pentru după europarlamentare. Adică noi, Europa e într-o perioadă de schimbare, cu siguranță trebuie să schimbe esențial funcționarea instituțiilor, sunt multe lucruri care vor fi schimbate. Noi aici trebuie să fim un participant activ, suntem o forță, suntem 33 de parlamentari, suntem o delegație mare acolo, contăm la vot, contăm și pentru alegerea… Va fi o bătălie pentru alegerea președintelui comisiei, deci va fi o bătălie importantă, trebuie să ne valorificăm atuurile noastre și asta este speranța mea, că vom reuși în viitorul mandat să punem România pe șine, în sensul că să fie un subiect egal, nu să așteptăm mereu ca alții să ne dea drepturile și până la urmă chiar să nu se întâmple asta.

Partidul Social Democrat – Alianta PSD-PNL CMF 41240002