Interzicerea limbii corsicane stârneşte proteste pe insula franceză / Conform Constituției, franceza este singura limbă permisă în exercitarea funcţiilor publice  / Limba e apropiată de italiană şi are aproximativ 150.000 de vorbitori nativi

Un tribunal din Bastia a stârnit indignare după ce a interzis folosirea limbii corsicane în parlamentul local al insulei ce aparţine Franţei, în condiţiile în care Corsica are o relaţie tensionată cu guvernul central de la Paris, mişcările naţionaliste cerând de mai multe decenii mai multă autonomie sau chiar independenţă absolută, relatează News.ro, care citează The Guardian.

Tribunalul din Corsica a invocat Constituţia Franţei în decizia sa de joi, potrivit căreia franceza este singura limbă permisă în exercitarea funcţiilor publice.

Limba corsicană, care este apropiată de italiana standard şi are aproximativ 150.000 de vorbitori nativi, este considerată de organizaţia culturală a ONU, UNESCO, în pericol de dispariţie.

Verdictul de joi a stabilit că obiceiul parlamentului local corsican de a permite folosirea limbii corsicane în cadrul dezbaterilor este neconstituţional şi, prin urmare, interzis.

Dincolo de problema limbii, instanţa a declarat că normele locale care stabilesc efectiv „existenţa unui popor corsican” reprezintă, de asemenea, o încălcare a Constituţiei.

Hotărârea vine în urma unui proces intentat de prefectul Corsicii – cel mai înalt reprezentant al guvernului central pe insulă –  în contextul în care administraţia lui Emmanuel Macron discută cu politicienii locali despre acordarea unei mai mari autonomii insulei din Mediterana.

Principalii politicieni pro-autonomie au atacat imediat verdictul. „Această decizie echivalează cu privarea parlamentarilor corsicani de dreptul de a vorbi în limba lor în timpul dezbaterilor”, au declarat preşedintele Consiliului Executiv al insulei, Gilles Simeoni, şi preşedintele Adunării Corsicane, Marie-Antoinette Maupertuis. „Acceptarea acestei stări de lucruri este de neconceput pentru noi”, au declarat aceştia într-o declaraţie comună, anunţând că fac recurs împotriva verdictului. Limba corsicană trebuie să primească un statut oficial alături de limba franceză pentru ca aceasta să supravieţuiască şi să se dezvolte, au spus ei.

Partidul pro-independenţă Core in Fronte a scris pe Twitter, în limba corsicană, că este un verdict „ruşinos”.

Şeful Partidului Naţiunii Corsicane, Jean-Christophe Angelini, a declarat pe Twitter că decizia „sună ca o insultă” pentru corsicani şi este „o nedreptate şi o ruşine”.

Preşedintele Macron a declarat luna trecută că nu are „niciun tabu” cu privire la reformarea statutului Corsicii, care este o insulă iubită de turişti, dar a insistat că ea trebuie să rămână parte a Franţei. Noile negocieri între Paris şi liderii corsicani par să fi fost deblocate de eliberarea condiţionată a doi bărbaţi condamnaţi pentru participarea la asasinarea în 1998 a prefectului insulei, Claude Érignac, cel mai înalt oficial francez asasinat vreodată.