Intoxicarea cu plumb ar fi la originea a 30% din decesele cauzate de boli cardiovasculare

Consecințele intoxicației cu plumb asupra sănătății publice sunt subestimate în mod drastic, potrivit unui studiu publicat marți, 12 septembrie, care estimează că amploarea problemei este comparabilă cu cea a poluării aerului. Potrivit studiului, publicat în revista Lancet Planetary Health, poluarea cu plumb a fost responsabilă pentru 5,5 milioane de decese cauzate de boli cardiovasculare la nivel mondial în 2019. De asemenea, ea a afectat capacitățile cognitive ale copiilor cu vârsta sub cinci ani, în special în țările în curs de dezvoltare, transmite Le Figaro.

Pentru a ajunge la aceste concluzii, autorii, conduși de doi economiști de la Banca Mondială, au evaluat nivelul de otrăvire cu plumb în populația mai multor țări (183), folosind estimări bazate pe analize de sânge. Acestea fuseseră modelate în cadrul Global Burden of Disease, un uriaș program de cercetare care servește drept bază pentru numeroase studii. Apoi au comparat aceste date cu consecințele preconizate ale intoxicației cu plumb asupra sănătății. Intoxicația cu plumb este cauza multor boli, în special la copii, iar plumbul poate fi găsit în alimente, veselă, îngrășăminte etc.

Concluzia acestui studiu este că otrăvirea cu plumb, care este o problemă la fel de gravă ca și poluarea aerului, este responsabilă pentru 30% din decesele cauzate de boli cardiovasculare, un nivel de șase ori mai mare decât estimările actuale. Această cifră este „enormă”, potrivit unuia dintre autori, Bjorn Larsen, de la Banca Mondială. Rolul plumbului în bolile cardiovasculare este, prin urmare, mai mare decât cel al fumatului sau al colesterolului, a declarat el pentru AFP.

„Multe incertitudini”

Totuși, aceste rezultate au fost întâmpinate cu prudență de cercetători care consideră că anumite alegeri metodologice sunt discutabile. Lucrarea este „interesantă, dar supusă multor incertitudini”, a declarat pentru AFP Roy Harrison, expert în poluarea aerului la Universitatea din Birmingham. În special, el subliniază că este dificil de evaluat în mod fiabil gradul de otrăvire cu plumb a populației din țările în curs de dezvoltare. O altă îndoială se referă la gradul exact în care intoxicația cu plumb contribuie la bolile cardiovasculare. Cu toate acestea, rezultatele impresionante ale studiului depind în mare măsură de alegerea unui factor de risc ridicat, bazat pe un studiu realizat exclusiv în Statele Unite.

„Dacă se confirmă, (aceste rezultate) vor avea un impact major asupra sănătății publice. Dar, în forma actuală, ele constituie doar o ipoteză interesantă”, conchide Roy Harrison.