Între invadarea Libanului și atacuri à la James Bond. Ce opțiuni are Israelul în confruntarea cu Hezbollah?

Intensificarea atacurilor aeriene împotriva țintelor Hezbollah din Liban, o invazie generală a teritoriului libanez sau o operațiune terestră limitată cu scopul de a crea o zonă tampon în nordul Israelului – acestea sunt câteva dintre opțiunile pe care statul evreu le are în conflictul cu organizația teroristă Hezbollah, cred expeții. Simultan, aceștia se așteaptă ca Israelul să își continue războiul secret împotriva grupării susținute de Iran, așa cum s-a întâmplat recent cu exploziile pagerelor și a dispozitivelor de tip walkie-talkie utilizate de membrii grupării teroriste din Liban, acțiuni atribuite serviciilor secrete israeliene.

Valuri de atacuri

Israelul a anunțat luni că și-a intensificat atacurile asupra țintelor Hezbollah din sudul Libanului – într-una dintre cele mai intense zile ale conflictului dintre cele două părți. Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au spus că au atins 1.300 de ținte și că raidurile sale aeriene au vizat în special Valea Bekaa, considerată o fortăreață Hezbollah, dar și o zonă din Beirut.

“Printre țintele lovite s-au numărat clădiri în care Hezbollah ascundea rachete, proiectile, lansatoare, UAV-uri și infrastructură teroristă suplimentară,” a declarat armata israeliană.

O sursă a grupării pro-iraniene a declarat pentru AFP că comandantul Hezbollah de pe frontul de sud al Libanului a fost vizat luni seară de un atac israelian la periferia de sud a Beirutului.

Ali Karaké, ținta raidului, este numărul trei în ierarhia Hezbollah, a adăugat sursa, fără a putea preciza soarta sa. Numărul doi, Ibrahim Aqil, a fost ucis vineri într-un atac israelian asupra suburbiilor sudice, iar numărul unu, Fouad Chokr, într-un raid similar asupra acestui bastion al Hezbollah, la 30 iulie.

Bombardamentele de luni au avut loc la câteva minute după ce IDF le-a cerut civililor libanezi din sudul Libanului să evacueze casele din apropierea zonelor în care Hezbollah a poziționat rachete.

IDF a spus că a trimis mesaje text și a efectuat apeluri telefonice către mii de civili libanezi, cerându-le să părăsească anumite zone din satele lor, care se aflau în apropierea depozitelor de arme Hezbollah și a pozițiilor de rachete din imobilele civile.

IDF a emis, de asemenea, un avertisment public pentru civilii libanezi din Valea Bekaa, unde Hezbollah are multe dintre facilitățile sale militare cheie, și a spus că va ataca depozitele de arme ale grupului terorist. Atacurile au început 30 de minute mai târziu.

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat luni, după ce a vizitat centrul de comandă al Forțelor Aeriene Israeliene, că politica Israelului este de a elimina orice amenințare înainte ca aceasta să se materializeze.

“Oricine încearcă să ne rănească, noi îl rănim și mai mult. Am promis că vom schimba echilibrul de putere în nord – asta este exact ceea ce facem,” a declarat Netanyahu.

Un oficial israelian al apărării a declarat pentru Axios că sute de rachete de croazieră au fost distruse și că Hezbollah va trebui să facă eforturi să răspundă deoarece multe dintre rachetele sale au fost eliminate în atacurile aeriene.

IDF a declarat că 150 de rachete au fost lansate din Liban după atacurile aeriene israeliene. Zeci de rachete au fost lansate spre zona Haifa și mai la sud în Israel. Sirenele au sunat în așezările israeliene din Cisiordania ocupată, la aproximativ 100 de kilometri sud de granița cu Libanul.

Bombardamentele israeliene de luni au avut loc la o zi după ce Hezbollah a lansat rachete cu rază medie de acțiune spre orașul Haifa, ca răspuns la o serie de atacuri mortale israeliene desfășurate săptămâna trecută. Israelul a anunțat că cel puțin 10 civili au fost răniți, dar majoritatea rachetelor au fost interceptate. Israelul a ripostat, ucigând cel puțin trei persoane în Liban, inclusiv un membru Hezbollah, și rănind pe alții, potrivit Ministerului libanez al Sănătății și Hezbollah.

Ministerul Sănătății din Liban a anunțat că cel puțin 492 de persoane au fost ucise și peste 1.600 au fost rănite în urma valului masiv de atacuri aeriene israeliene de luni în sudul Libanului. Printre cei uciși în atacuri se numără femei, copii și paramedici. Nu este clar câți dintre cei uciși au fost militanți Hezbollah.

Ministrul Sănătății de la Beirut a declarat, de asemenea, că există o deplasare masivă a civililor din sudul Libanului după atacurile aeriene israeliene. Potrivit BBC, mii de libanezi s-au refugiat spre nord spre Beirut pentru a scăpa de bombardament.

Misiunea ONU de menținere a păcii – Forța Interimară a Națiunilor Unite în Liban – și-a exprimat “îngrijorarea profundă” și a contactat atât Israelul, cât și Libanul pentru a le cere să descaladeze situația.

Prim-ministrul Libanului a spus că acțiunile Israelului echivalează cu “un război de exterminare,” în timp ce ministrul israelian al Apărării a afirmat că atacurile aeriene vor continua “până când ne vom atinge obiectivele – de a returna locuitorii din nord în siguranță la casele lor.”

De partea lor, Statele Unite au anunțat că vor trimite trupe suplimentare în Orientul Mijlociu pe fondul escaladării dintre Israel și Hezbollah în Liban.

Oficialii de la Pentagon nu au oferit detalii cu privire la numărul de forțe suplimentare care vor fi desfășurate sau la sarcinile care le vor fi atribuite. În prezent, SUA au aproximativ 40.000 de soldați în regiune.

Spre un război total?

Valurile de atacuri aeriene lansate luni de guvernul de la Ierusalim vin în contextul în care tensiunile dintre Israel și Hezbollah au atins un nivel ridicat, iar cele două tabere sunt foarte aproape de declanșarea unui război total. Bombardamentele de luni au fost de altfel cele mai ample și mai mortale lansate de IDF în Liban de la războiul din 2006 dintre Israel și gruparea teroristă pro-iraniană.

De la atacul brutal pe care Hamas l-a desfășurat în Israel la 7 octombrie, în care a ucis peste 1.200 de persoane, a rănit alte câteva mii și a luat circa 250 de ostatici, aproape jumătate dintre ei fiind încă ținuți prizonieri în enclavă, gruparea Hezbollah a lansat mii de rachete împotriva teritoriului israelian.

Statul evreu a reacționat cu tiruri de artilerie și cu atacuri țintite împotriva unor lideri ai mișcării teroriste. În plus, într-unul din cele mai surprinzătoare și spectaculoase atacuri lansate în ultimii ani, mai mulți membri ai grupării Hezbollah au fost uciși și alte mii răniți marțea trecută, după ce pagerele pe care le foloseau pentru a comunica au explodat.

Potrivit informațiilor, serviciul secret israelian Mossad a interceptat în urmă cu câteva luni lotul de pagere pe care Hezbollah l-a comandat din Taiwan și ar fi introdus explozibili în aparate. Detonarea s-a făcut simultan pe toate pagerele.

Potrivit unor surse, pagerele au fost apelate înainte de explozie pentru o perioadă de câteva secunde, pentru a crește șansele ca cel care a primit apelul să răspundă și să fie rănit cât mai puternic.

O sursă de securitate a confirmat că dispozitivele de comunicații ale agenților Hezbollah au explodat în mai multe zone din Liban, nu numai în Beirut, ci și în Bekaa și în sudul Libanului. Printre cei răniți se numără ambasadorul iranian la Beirut.

Videoclipurile distribuite pe rețelele de socializare au arătat câteva dintre explozii. Instituțiile de presă libaneze au raportat din spitale din toată țara, unde zeci de răniți au fost tratați pentru răni la nivelul feței, taliei și zonelor inghinale.

Un oficial Hezbollah a declarat pentru Reuters că detonarea pagerelor reprezintă “cea mai mare breșă de securitate” la care grupul a fost supus în aproape un an de război cu Israelul.

La nicio zi după atacul devastator împotriva militanților Hezbollah, gruparea teroristă libaneză a fost lovită din nou. Walkie-talkie-urile folosite de membrii miliției pro-iraniene au explodat miercuri în suburbiile sudice ale Beirutului, precum și în sudul și estul Libanului.

Cel puțin 20 de militanți au fost uciși și alți 450 răniți în al doilea val de atacuri, pentru care Israelul a fost arătat din nou cu degetul. Așa cum se întâmplă în urma unor astfel de incidente, guvernul de la Ierusalim nu a făcut niciun comentariu.

Potrivit unor surse citate de Axios, walkie-talki-urile au fost interceptate în prealabil de serviciile de informații israeliene și apoi livrate Hezbollah ca parte a sistemului de comunicații de urgență al miliției, care ar fi trebuit să fie folosit în timpul unui război cu Israelul.

Experții citați de Axios au afirmat că al doilea val de atacuri clandestine este o altă breșă gravă de securitate în rândurile Hezbollah și crește presiunea asupra grupării militante libaneze.

De asemenea, atacul dăunează și mai mult sistemului militar de comandă și control al Hezbollah.

Două surse au spus că scopul Israelului în cel de-al doilea val de atacuri a fost să crească paranoia și teama în rândurile militanților Hezbollah, în încercarea de a presa conducerea grupării teroriste să-și schimbe politica în ceea ce privește conflictul cu Israelul.

“Scopul a fost să convingă Hezbollah că este în interesul său să se deconecteze de Hamas și să ajungă la un acord separat pentru încheierea luptei cu Israelul, indiferent de încetarea sau nu a focului în Gaza,” a spus sursa.

Un nou conflict?

Revenind la temerile declanșării unui război mai general în regiune, o analiză The Telegraph a scris că chiar înainte de explozia dispozitivelor de comunicații ale Hezbollah de săptămâna trecută, conflictul părea să se pregătească la granița dintre Israel și Liban.

Premierul Netanyahu a promis la începutul săptămânii trecute că va returna 60.000 de evacuați israelieni în nordul țării. Aceștia au fost nevoiți să-și părăsească locuințele după atacurile constante pe care Hezbollah le-a lansat împotriva regiunii în contextul atacului Hamas din 7 octombrie.

De altfel, cabinetul de securitate israelian și-a actualizat obiectivele oficiale de război pentru a include întoarcerea refugiaților israelieni în părți din nordul Israelului.

După exploziile dispozitivelor de comunicații ale Hezbollah, Yoav Gallant, ministrul israelian al Apărării, a anunțat și el “o nouă fază” a conflictului, în timp ce generalul-maior Ori Gordin, șeful comandamentului nordic al Israelului, a declarat că el și trupele sale sunt “hotărâți să schimbe realitatea securității cât mai curând posibil”.

Hezbollah a legat constant atacurile sale cu rachete de încetarea focului în Gaza, unde israelienii încearcă să elimine gruparea Hamas.

“Deci, în teorie, există o soluție diplomatică: opriți războiul din Gaza și problema va dispărea,” a scris The Telegraph, precizând că aceasta este în mod clar soluția pe care o preferă aliații cheie ai Israelului, inclusiv Statele Unite și Marea Britanie. Ei au cerut în mod public și privat reținere și au avertizat împotriva deraiării discuțiilor de pace.

“Dar retorica lui Netanyahu și a lui Gallant, atacurile cu pagere, escaladarea atacurilor aeriene, redistribuirea trupelor din Gaza spre nord și conversațiile The Telegraph cu ofițerii IDF activi și pensionați sugerează că o acțiune israeliană în Liban este o chestiune de când (va avea loc) și nu dacă ea se va produce.”

În lumina atacurilor israeliene de luni, care ar fi opțiunile pe care le au la dispoziție premierul Bibi Netanyahu și cabinetul său de securitate?

Opțiunile Israelului

Experții cred că israelienii au în acest moment trei opțiuni importante în conflictul cu Hezbollah:

* lovituri aeriene masive

* o invazie pe scara largă a Libanului, în stilul celei care a avut loc în Fâșia Gaza

* o incursiune terestră limitată pentru a crea o zonă tampon în sudul Libanului

Potrivit analiștilor, varianta bombardamentelor aeriene este, desigur, cea mai sigură. Ministrul Gallant ar fi susținut această opțiune deoarece ea nu presupune desfășurarea de trupe la sol, evită riscul unui coșmar la sol pentru trupele israeliene și nu ar necesita angajarea forțelor terestre în timp ce efortul principal din Gaza (și, din ce în ce mai mult, Cisiordania) este încă în desfășurare.

În comparație cu prima invazie a Libanului de către Israel în 1982, sau chiar ultima, care a avut loc în 2006, tehnologia bombardamentelor aeriene a făcut un salt uriaș, iar aviația israeliană este dotată cu aparatură modernă, de ultimă generație.

Vineri dimineață, Israelul a declarat că loviturile sale au distrus 100 de lansatoare de rachete Hezbollah, în timp ce bombardamentele de luni au lovit peste 1.300 de ținte Hezbollah.

Dar, susțin experții care citează războiul de 11 luni din Gaza, chiar și atacurile aeriene moderne și continue nu pot câștiga singure un război.

În cele din urmă, infanteria este cea care trebuie să fie desfășurată pentru a ataca unitățile inamice care au supraviețuit atacurilor aeriene și pentru a cuceri și menține terenul cucerit.

“Nu există niciun scenariu în care să putem aduce cetățenii înapoi în orașele de-a lungul graniței, dacă Hezbollah se află la graniță,” a declarat generalul de brigadă Amir Avivi, fost comandant adjunct al Diviziei Gaza și fondator al Forumului de Apărare și Securitate din Israel.

“Aceasta înseamnă că, dacă Hezbollah nu se retrage de bunăvoie, conform rezoluției 1701 a Consiliului de Securitate al ONU, Israelul nu are altă opțiune decât să facă o incursiune la sol,” a afirmat oficialul de la Ierusalim.

Un adversar de temut

Experții citați de The Telegraph au afirmat însă că orice invazie terestră este plină de riscuri și umbrită de amintirea unor aventuri sângeroase anterioare și, în cele din urmă, fără succes, ale armatei israeliene la nord de graniță.

În peisajul semi-deșertic din Gaza, Hamas a construit o rețea de tuneluri în pământ și nisip. În schimb, tunelurile Hezbollah sunt săpate în stânca solidă a văilor de munte impunătoare, a declarat maiorul Moshiko Giat, un membru al forțelor speciale ale IDF care a luptat în ultima incursiune a Israelului în Liban, cea din 2006.

“Infrastructura din Liban este destul de solidă și foarte, foarte greu de pătruns. Și aceasta a fost una dintre dilemele noastre, cum vom ataca practic toată această infrastructură care a fost construită din 1982 până în 2006,” a spus el.

Hezbollah, a adăugat Giat, este cu mult peste Hamas atât ca număr de membri, cât și din punct de vedere militar.

Reamintim că Hezbollah, care este un partid politic musulman șiit și un grup militant cu sediul în Liban, unde extinsul său aparat de securitate, organizația politică și rețeaua de servicii sociale i-au promovat reputația de “stat în stat,” a fost creat de Gărzile Revoluționare din Iran în 1982, la mijlocul războiului civil din 1975-90 din Liban. Crearea organizației a făcut parte din efortul Iranului de a-și exporta revoluția islamică din 1979 în regiune și de a lupta împotriva forțelor israeliene după invazia lor în Liban în 1982.

Hezbollah este condus de Sayyed Hassan Nasrallah, care a preluat funcția de secretar general în 1992, după ce Israelul l-a asasinat pe cofondatorul și fostul lider al grupului, Abbas Al-Musawi.

Departamentul de Stat al SUA estimează că Hezbollah are zeci de mii de membri și alți susținători în întreaga lume. Împărtășind ideologia islamistă șiită a Teheranului, Hezbollah a recrutat musulmani șiiți libanezi.

De la crearea sa, grupul a evoluat de la o facțiune obscură la o forță puternic armată, cu o influență majoră asupra statului libanez. Hezbollah controlează o mare parte din zonele cu majoritate șiită din Liban, inclusiv părți din Beirut, sudul Libanului și regiunea de est a Văii Bekaa.

Hezbollah se opune Israelului și puterilor occidentale care operează în Orientul Mijlociu și funcționează ca un aliat al Iranului, cel mai mare sponsor al său.

Statele Unite, unele guverne occidentale și o serie de alte țări aliate ale americanilor din Golf, inclusiv Arabia Saudită, au desemnat Hezbollah o organizație teroristă. Uniunea Europeană clasifică aripa militară a lui Hezbollah drept grup terorist, dar nu și aripa sa politică.

Hezbollah și-a demonstrat progresele militare în 2006, în timpul unui război de cinci săptămâni cu Israelul, care a izbucnit după ce militanți islamiști au intrat pe terititoriul statului evreu, răpind doi soldați și ucigând alți câțiva. În cursul conflictului care a urmat, Hezbollah a tras mii de rachete în Israel.

Puterea militară a Hezbollah a crescut după ce s-a implicat în războiul civil din Siria, un alt aliat al Iranului în regiune, pentru a-l ajuta pe președintele Bashar al-Assad să lupte cu rebelii musulmani în mare parte suniți.

Hezbollah beneficiază de un arsenal important de arme, inclusiv rachete de precizie și drone, și spune că poate lovi tot teritoriul Israelului. În 2021, liderul Hezbollah, Sayyed Hassan Nasrallah, a declarat că grupul are 100.000 de luptători.

Iranul oferă cea mai mare parte a pregătirii, armelor și finanțării lui Hezbollah, trimițând grupului sute de milioane de dolari în fiecare an, potrivit Departamentului de Stat. Hezbollah primește un nivel mai mic de sprijin din partea regimului lui Bashar al-Assad din Siria, precum și finanțare din partea unor companii legale, a grupurilor criminale internaționale și a diasporei libaneze.

Experții susțin că influența Hezbollah la Beirut este susținută de arsenalul său sofisticat și de sprijinul multor șiiți libanezi care spun că grupul apără Libanul de Israel. De partea lor, partidele libaneze care se opun Hezbollah afirmă că gruparea a subminat statul și au acuzat mișcarea că a târât unilateral Libanul în conflicte armate.

În prezent, Hezbollah are miniștri în guvern și parlamentari în legislativul de la Beirut.

De-a lungul ultimelor decenii, mișcarea a fost arătată cu degetul pentru mai multe atentate care au vizat cu precădere interese americane, israeliene și occidentale.

Observatorii independenți cred că Hezbollah poate desfășura între 20.000 și 40.000 de luptători.

De asemenea, experții cred gruparea teroristă a adunat un arsenal de până la 150.000 de rachete și proiectile, multe dintre ele proiecte iraniene avansate capabile să ajungă adânc în Israel.

În plus, gruparea a extins masiv câmpurile minate, locurile de unde poate organiza ambuscade și sistemele de tuneluri.

“Ei acționează ca o armată și îi vom trata ca pe o armată,” a spus Giat. “Au urmat antrenament, inclusiv în Iran, și au multă experiență de luptă, mai mult decât au avut în 2006, pentru că au luptat în războiul civil din Siria de partea regimului Assad. Nu ne vom întâlni cu o miliție, ne vom întâlni cu o forță adecvată,” a afirmat maiorul.

În fața Hezbollah se află Divizia 98 a IDF, o unitate de elită de parașutiști și comando, precum și brigăzile blindate 179 și 769, care au fost deja dislocate la graniță și așteaptă ordinele lui Netanyahu. Ce opțiuni mai are însă premierul israelian?

# O invazie pe scară largă, așa cum s-a întâmplat în Fâșia Gaza.

O astfel de operațiune va presupune lupte pentru fiecare casă și tunel, vizând distrugerea totală a grupării Hezbollah și a enormului său arsenal de rachete. Această variantă ar răspunde solicitărilor israelienilor care ar dori să securizeze o dată pentru totdeauna granița de nord.

Misiunea nu este însă deloc ușoară. IDF nu a reușit încă să distrugă Hamas, un inamic mult mai puțin formidabil decât Hezbollah, după 11 luni de război pe teritoriul mult mai mic al enclavei Gaza.

Experții cred că încercarea Israelului de a face același lucru cu Hezbollah ar însemna repetarea marșului sângeros din 1982 asupra Beirutului. Pierderile militare ar fi mari, cele civile probabil și mai mari, iar răbdarea aliaților cheie precum Statele Unite va fi pusă la grea încercare.

Războiul care a început pe 7 octombrie anul trecut este deja cel mai lung din istoria Israelului. Guvernul lui Netanyahu trebuie să ia în considerare cât de mult mai poate susține economia acest conflict și cât va mai rezista el la presiunea internă și internațională. Mai ales că o invazie a Libanului care presupune lupte pentru fiecare bucată de pământ și care va pricinui pierderi grele va intensifica aceste presiuni.

Este ceea ce crede și David Frank, profesor emerit de retorică și comunicare politică de la University of Oregon (SUA), care a spus pentru G4Media.ro comentând pe marginea atacurilor israeliene împotriva dispozitivelor de comunicare ale Hezbollah de săptămâna trecută: “Israelul trimite un mesaj prin atacurile sale asupra Hezbollah și anume că dorește o escaladare a violenței. Mesajul către Iran și aliații săi este că ar trebui să renunțe la răspunsurile sale mai măsurate luate după moartea comandantului Hezbollah Fuad Shukr la 30 iulie, după asasinarea liderului Hamas Ismail Haniyeh la 31 iulie și alte provocări pentru a evita perspectivele unei război mai larg. În timp ce Israelul duce războaie pe mai multe fronturi, cei care cred că Israelul merită să existe acum trebuie să se teamă de distrugerea lui. Dacă acesta este viitorul Israelului, responsabilitatea va aparține lui Benjamin Netanyahu, care și-a pus bunăstarea politică și personală peste cea a Israelului și a Orientului Mijlociu. Violența militară este aproape întotdeauna contraproductivă.”

# O invazie limitată pentru crearea unei zone tampon.

O incursiune mai limitată pentru a stabili o zonă tampon în sudul Libanului ar fi ea însăși o operațiune majoră.

Ar fi nevoie de mai multe divizii, sau aproximativ 30.000 de soldați, pentru a curăța sudul Libanului, a spus Assaf Orion, un general de brigadă în retragere și fost șef al diviziei de strategie pentru Statul Major al IDF.

Aceasta ar scădea la una sau două divizii – între 10.000 și 20.000 de soldați – pentru a ocupa și a menține zona după aceea, a adăugat el.

De asemenea, nu este clar cât de mare ar fi acea zonă tampon. Maiorul Giat a spus că a înțeles că obiectivul oricărei ofensive terestre ar fi curățarea și menținerea unei zone tampon de 10 până la 20 de kilometri adâncime.

Generalul de brigadă Avivi a declarat că scopul va fi “distrugerea lor (Hezbollah) în sudul Libanului și împingerea lor la nord de râul Litani.”

Acesta este doar un ghid aproximativ, cred experții: Litani se află la circa 30 de kilometri de graniță, la gura sa, dar mai în interior se află la puțin mai mult de 1.6 kilometri de granița cu Înălțimile Golan, ocupate de Israel.

Generalul de brigadă Avivi a insistat că o astfel de operațiune ar fi mai mult decât gestionabilă. “Libanul nu este la fel de dens populat ca Gaza, iar orașele și satele din sudul Libanului sunt destul de goale. Acest lucru nu va fi la fel de complicat precum ceea ce am văzut în Gaza. Cred că (operațiunea) poate dura câteva săptămâni pentru că va fi foarte, foarte intensă. Și, de asemenea, va exista o presiune uriașă în interiorul Libanului pentru ca Hezbollah să se oprească, pentru că, evident, Libanul va plăti un preț mare aici. Aș presupune că războiul nu va dura mult.”

Incursiunile similare anterioare nu sunt însă un avantaj pentru Israel. De exemplu, războiul din 2006, declanșat după ce Hezbollah a răpit doi soldați israelieni la graniță, a durat 34 de zile și a costat viețile a 121 de soldați israelieni, aproximativ 250 de luptători Hezbollah și aproximativ 1.200 de civili.

După ce conflictul s-a încheiat, o anchetă publică a concluzionat că Hezbollah a rezistat cu succes unei forțe superioare; că Israelul a intrat în război fără nicio strategie clară; și că ofensiva de la sol a venit târziu, nu a fost finalizată și nu și-a atins obiectivele.

O altă variantă?

Maiorul Giat a declarat că nu este îngrijorat că, de data aceasta, Israelul va repeta aceleași greșeli.

Israelienii și-au învățat lecțiile, soldații s-au antrenat din greu pentru operațiune și se va pune un accent mai mare decât în 2006 pe viteză, agresivitate și pe identificarea precisă și apoi urmărirea țintelor. “Știm ce facem,” a spus el.

Experții cred că, dacă operațiunile infanteriei israeliene se vor desfășura conform planurilor, nu este clar cum va fi rezolvat sau prevenit barajul masiv de rachete așteptat din partea Hezbollah. Un alt atac masiv de rachete și drone ar putea fi așteptat, de asemenea, de la aliații grupului din Siria și Iran.

În plus, susține The Telegraph, există o dihotomie ciudată în retorica israeliană și, eventual, în gândirea oficialilor de la Ierusalim. Pe de o parte, încrederea neclintită în superioritatea IDF pe câmpul de luptă. Pe de altă parte, recunoașterea faptului că aceasta este o problemă mult mai serioasă și mai dificilă decât ar sugera o asemenea bravada.

Concluzia este că, din punct de vedere israelian, niciuna dintre opțiunile de invazie nu este bună și, de aceea, este preferabilă o calmare a retoricii și o reținere din partea ambelor tabere. Căci, așa cum ne-a declarat profesorul Eugene Rogan de la University of Oxford (Marea Britanie): “Mă tem că acest lucru (atacurile Israelului contra Hezbollah) crește foarte mult riscurile unei escalade care s-ar dovedi devastatoare pentru o regiune deja devastată.”

În acest context, unii comentatori cred că, indiferent daca tensiunile și violențele actuale se vor intensifica sau nu, este de așteptat ca israelienii să-și continue războiul secret pe care îl poartă împotriva Hezbollah. Așa cum a fost demonstrat de atacurile supriză de săptămâna trecută împotriva pagerelor și dispozitivelor walkie-talkie ale militanților islamiști.

“Atacul israelian va avea o lovitură psihologică pe termen lung pentru Hezbollah, deoarece organizația va simți că a fost penetrată și a suferit o înfrângere în ochii regiunii,” a afirmat atunci Seth J. Frantzman de Foundation for Defense of Democracies, comentând loviturile mortale ale Israelului, demne de filmele de acțiune cu James Bond, și care au provocat surpriză și teamă în Iran, Siria sau Liban. “Acest lucru poate face ca grupul să atace, dar dacă atacă, poate să facă acest lucru în grabă și să facă greșeli.”

Surse: BBC, Axios, CNN, The Telegraph, AFP, cfr.org, state.gov