INVESTIGAȚIE Războiul informațional în Moldova: agenții Kremlinului și ”modus operandi” / Harta detaliată a investițiilor rusești în presa din Chișinău

Moldova este de departe unul dintre cele mai vulnerabile state din spațiul fost sovietic la propaganda rusă, fapt semnalat frecvent în rapoartele internaționale ale Freedom House și alte centre de analiză care urmăresc acest fenomen.

Propaganda se face masiv în media tradiționale – televiziuni, ziare și site-uri web – și, mai nou, pe rețelele de socializare, cu precădere pe Telegram, o platformă de micro-blogging nemoderată proprietate a cetățeanului rus Pavel Durov.

În contextul crizei energetice internaționale declanșată în  toamna lui 2021, mijloacele de propagare a știrilor false și-au completat gama de narațiuni cu deconectarea în masă a consumatorilor casnici de la rețelele electrice și de gaze naturale; sistarea furnizării electricității de către Centrala Termoelectrică Moldovenească din Transnistria etc.

Până la criza energetică, principalele narațiuni ale propagandei rusești erau legate de teorii ale conspirației legate de pandemie, atacuri la adresa Occidentului, considerat decăzut și imoral, și promovarea imaginii Rusiei ca singură apărătoare a valorilor creștine.

Deși se prezintă ca o platformă fără cenzură și este înregistrată în Dubai, Emiratele Arabe Unite, Telegram este în ultima vreme rețeaua de socializare preferată a instituțiilor media controlate de Kremlin.

Pe 1 octombrie 2021, Proiectul EUvsDisinfo al Serviciului European de Acțiune Externă a UE a semnalat o creștere a prezenței instituțiilor media de stat din Rusia – Sputnik și Rusia Today – pe platforma lui Pavel Durov. Această mișcare s-a produs în contextul în care Facebook, WhatsApp, YouTube și Twitter au declarat război conturilor care propagau știri false.

Cooptarea Telegram în panoplia instituțiilor media rusești responsabile de propagandă a început în Republica Moldova mult mai devreme, în ajunul alegerilor locale din municipiul Chișinău din 20 noiembrie 2019.

Activizarea propagandei rusești pe social media, în opinia expertului WatchDog, Valeriu Pașa, s-a produs în această perioadă pentru a compensa pierderea de spațiu în media mainstream.

„Actualmente, media rusească în Republica Moldova este mult mai puțin influentă decât acum cinci-zece ani. Se încearcă mutarea acestui război informațional în mediul online”, a observat el.

Până în toamna lui 2019, contul celui mai mare ziar de limbă rusă din Republica Moldova  Komsomolskaia Pravda v Moldove (KP.MD), @KpMoldova, a avut o activitate sporadică, fără să distribuie conținuturile media publicate pe alte rețele de socializare.

Pe 7 octombrie 2019, Komsomolka, fără să declare până atunci o atenție specială pentru Telegram, a consemnat atingerea numărului de 100 de abonați (!) și și-a exprimat recunoștința pentru colaborare „veteranilor Telegramului moldovenesc” – @pmrmd, @pridnestrovec, @pandorapmr, @ResPublica, @Smirnov_Eyebrows, @frozenconflictmd, @auto_help_pmr. @romania_ru, @bananatomato, @moldovaelections.

După cum se observă din denumirile lor, majoritatea acestor canale acoperă evenimente din regiunea separatistă transnistreană. Kanalul Telegram al Kp.md, care a început să funcționeze ca agregator, subliniază că este pagină „neoficială” a publicației rusești.

Redactorul-șef al Komsomolskaia Pravda v Moldove, Serghei Ciurikov, personaj care apare pe site-ul Myrotvorets, a declarat reporterilor Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM) că publicația pe care o conduce nu are nimic în comun cu canalul de Telegram @KpMoldova.

„Ne-au solicitat fraciza și noi le-am oferit-o. Nu are cine să se ocupe de acest lucru, vorbind sincer”, a explicat el caracterul „neoficial” @KpMoldova.

Intrarea în scenă a politicienilor

În aceeași perioadă, și-au deschis canale de Telegram fostul șef al statului Igor Dodon, ideologul PSRM Bogdan Țîrdea, politologul afiliat Kremlinului Vladimir Bukarski ș.a. – toți membri ai clubului Izborsk, un grup de reflecție rusesc conservator.

Modelul Kp.md a fost urmat rapid și de alte instituții media rusești în Republica Moldova – Sputnik Moldova, Noi.md, Argumenty i Fakty etc., care și-au făcut și promovat intens conturi de Telegram.

Această tendință este explicată de Serghei Ciurikov drept reacție a politicii aplicate de Facebook față de media de stat rusești și oportunității pe care o oferă Telegram – „lipsa de cenzură”.

La sfârșitul anului 2019, într-o postare de bilanț, @KpMoldova și-a informat cu entuziasm cititorii că Platforma Telegram „a explodat pur și simplu de belșugul canalelor de autor și, drept urmare, instituțiile media tradiționale s-au năpustit asupra acestei vâltori de informație”.

Prin aceste cuvinte, Komsomolka a recunoscut practic faptul că instituțiile media tradiționale rusești au devenit trambuline pentru știrile false generate de site-uri obscure și de canalele de autor de Telegram.

De exemplu, în octombrie 2021, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova a constatat că publicația online Kp.md a devenit amplificator pentru o știre falsă lansată în contextul crizei gazelor de publicația ucraineană censor.net.

De partea cealaltă, Ciurikov susține că, imediat după publicarea comunicatului SIS,  știrea preluată de pe censor.net fost ștearsă.

Creuzetul știrilor false: cum funcționează dezinformarea

După spusele lui Valeriu Pașa, canalele de autor de Telegram funcționează ca un laborator în care sunt inventate știrile false printr-un mecanism precis.

„Este foarte simplu. Se lansează un fake pe un canal anonim de Telegram. Acesta este preluat de alte canale și este promovat prin distribuire sincronizată, inclusiv de cele ale instituțiilor media tradiționale. Informația falsă ajunge astfel în știri atât pe site-urile afiliate socialiștilor, cât și în mainstream”, a observat expertul.

Serghei Ciurikov a admis că reporterii publicației pe care o conduce folosesc canalele de autor de Telegram ca sursă de primă mână pentru scrierea știrilor doar că acest lucru se întâmplă din tendința de a publica primii „o informație” și din cauza goanei pentru audiență.

„Da, sunt de acord… Au fost cazuri în care noi am făcut trimiteri la canalele de Telegram și informațiile nu s-au confirmat. În astfel de situații, noi am șters aceste știri de pe site”, a afirmat el, subliniind că acest lucru se întâmplă din cauza că redacția nu are timp și nici capacitate pentru fact-checking.

Dezinformarea s-a activat vertiginos, inclusiv pe Telegram, în preajma alegerilor prezidențiale din 2020. Pe tot parcursul anului și până la cele două tururi ale scrutinelor prezidențiale din 1 și 15 noiembrie, propaganda rusă a acționat intens în favoarea liderului pro-rus al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, care a candidat împotriva rivalei sale pro-europene, Maia Sandu.

Cea mai intens promovată narațiune a fost că Maia Sandu este doar o „marionetă a Vestului” și o trădătoare, o femeie singură fără copii căreia nu îi pasă de Republica Moldova și poate pleca oricând de aici „rucsacul în spate”. Partidele pro-europene au fost prezentate drept formațiuni care vor aduce război și destabilizare în Moldova prin împingerea țării în structurile NATO.

Propaganda rusească a pedalat și pe știri false legate de închiderea școlilor, spitalelor și bisericilor de către rivala lui Dodon. „Conform datelor Ministerului Educației, în 2012 – 2015, au fost lichidate 119 școli.

Potrivit Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova, în 2009, numărul total de instituții a fost de 1.667 de unități, în 2015, adică la plecarea doamnei Sandu din funcție, a fost de 1.446. În doar trei ani, am obținut minus 221 de școli, licee, colegii și universități”, a spus deputatul socialist Bogdan Țîrdea pe canalul său de Telegram, citat de postul „Primul în Moldova”, patronat de ruși.

În realitate, numărul de școli s-a redus într-adevăr în Republica Moldova, numai că acesta reprezintă un proces care durează de peste 15 ani pe fundalul unei crize demografice, al înjumătățirii numărului de elevi și al unui exod masiv de populație.

Planuri și scenarii cu finanțare ale serviciilor speciale rusești

Sursa de finanțare a acestei mașinării de propagandă a fost dezvăluită în vara anului 2021 de cotidianul german „Bild”, care a publicat un document al SIS despre campania de influență rusească asupra alegerilor prezidențiale din Republica Moldova.

SIS nu a confirmat pentru reporterii CIJM autenticitatea documentului publicat de cotidianul german.

Conform documentului SIS, citat de Bild, Kremlinul a planificat în total 11,4 milioane de euro în campania electorală pentru a-l face din nou pe Igor Dodon președinte al Moldovei.

Pe lângă cele patru milioane de euro destinați „candidaților prietenoși”, cele 393.000 de euro pentru observatorii electorali străini, cele 500.000 de euro pentru „corectarea rezultatelor în secțiile de votare”, Moscova a stabilit 528.750 de euro pentru producerea și difuzarea „producției media” și funcționarea canalelor Telegram.

Pentru fiecare canal de Telegram, devizul de cheltuieli prevede un „director” – plătit cu 1.000 de euro lunar – și doi „jurnaliști” – fiecare cu câte 400 de euro pe lună.

Victimele dezinformării sunt țințite precis 

Pe lângă media și rețele sociale menționate mai sus, printre cele mai vocale guri de tun ale Moscovei la Chișinău, se numără postul de radio și website-ul Sputnik Moldova, posturile de televiziune Primul în Moldova (care retransmite Pervîi Kanal din Rusia), NTV și RTR Moldova ș.a.

Sputnik Moldova acoperă întregul teritoriu al Republicii Moldova, inclusiv regiunea găgăuză, locuită de o populație în majoritate filorusă, regiunea secesionistă transnistreană, de asemenea, controlată de Kremlin, precum și estul României și regiunea Odesa din Ucraina.

În opinia directorului executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei, canalele și publicul-țintă al Sputnik Moldova sunt alese pe baza unui strategii bine elaborate.

„Dacă ne uităm la sondajele legate de percepția oamenilor în ceea ce privește rolul Rusiei și al lui Putin, remarcăm că în România și Republica Moldova există foarte multă lume care, fiind victima propagandei rusești, gândește în spiritul pe care și-l dorește Kremlinul”, a precizat Macovei.

Deși emite pe teritoriul a trei state, Sputnik Moldova nu deține o licență pentru activitatea sa acordată de autoritățile de la Chișinău.

Regulatorul pieței audio-video din Republica Moldova, Consiliul Audiovizualului (CA), a comunicat reporterilor CIJM că Agenția Internațională de Presă și Radio Sputnik nu au deținut și nici nu dețin vreo licență care ar legitima o activitate în domeniul media pe teritoriul Republicii Moldova.

Cu toate acestea, autoritățile moldovenești nu au aplicat sancțiuni Radio Sputnik din cauza că acesta „nu este obiect al Codului serviciilor media audiovizuale”.

În schimb, produsele media ale Radio Sputnik sunt transmise de două stații: „Hit FM” și „Radio Alla”.

Licența „Hit FM” este deținută de „Radio Hit” SRL, în timp ce licența „Radio Alla” – de „Radio Top” SRL. Ambele societăți sunt conduse de Dan Lozovan și Tatiana Gumenii.

Dan Lozovan figurează într-un raport al Stratcom – Centrul de excelență al comunicațiilor strategice NATO – ca proprietar de media, parte a mașinăriei de propagandă rusă în Moldova.

Situația în care funcționează Sputnik Moldova este cunoscută la Consiliul Audiovizualului încă din 13 august 2019.

Fosta membră a Consiliului, Olga Guguțui, a semnalat că Sputnik Moldova poate fi recepționat pe o frecvență care aparține Hit FM pe o rază de aproximativ 70 de kilometri pe teritoriul României.

De cealaltă partea, Tatiana Gumenii a declarat reporterilor CIJM că Radio Alla și Hit FM difuzează știrile Sputnik Moldova „perfect legal”.

„Radio Alla procură o parte de emisiuni de la Radio Sputnik – buletinele de știri și emisiunile de divertisment. Acestea sunt difuzate zilnic între orele 8:00 și 12:00 și 17:00 și 20:00, dacă nu mă înșel”, a menționat ea, precizând că în cazul Hit FM există aceeași colaborare cu Sputnik Moldova, „doar că parțial”.

În schimb, directorul executiv al Asociației Presei Independente (API), Petru Macovei, nu este de acord cu această practică.

„Sputnik Moldova face un produs autohton de slabă calitate și propagandistic 100%. Mai mult, le mai și plătește posturilor de radio pentru a difuza așa ceva. Aceste posturi sunt chiar fericite să preia propaganda rusă”, a declarat Macovei reporterilor CIJM.

Reprezentanta Hit FM a făcut referire la o decizie a Consiliului din februarie 2018 prin care a fost aprobată Concepția generală a serviciului de programe al postului de radio Hit FM. Această hotărâre prevede preluarea unor programe realizate de producătorul Russia Today, fondatoarea Agenției de știri Sputnik.

Ales într-o nouă componență la sfârșitul anului 2021, Consiliul Audiovizualului a precizat reporterilor CIJM că planifică, la începutul anului 2022, să monitorizare modul de respectare a prevederilor legale de către furnizorii de servicii media.

După spusele expertului Petru Macovei, faptul că Sputnik Moldova emite fără licență este o mare problemă pentru Republica Moldova.

„Faptul că postul de radio inexistent Sputnik Moldova emite pe undele unor posturi mici precum Hit FM sau altele denotă cât de slab este statul Republica Moldova pentru a-și proteja spațiul informațional”, a precizat Macovei, exprimându-și speranța că actuala componență a CA va rezolva problema.

Reporterii CIJM a expediat o listă de întrebări Sputnik Moldova, dar administrația acestuia nu a răspuns la ele până la publicarea articolului.

Vehiculele contentului rusesc

Unul dintre principalele vehicule ale propagandei ruse în Republica Moldova este compania PP Exclusiv Media SRL, care deține o serie instituții media și canale TV pro-rusești.

Este vorba de ziarele online și tipărite „Argumenty i Fakty” și „Komsomolskaya Pravda”, precum și postul de televiziune NTV Moldova, care difuzează preponderent conținut preluat de la canalele TV din Moscova.

Toate acestea funcționează în interesele forțelor pro-ruse, în frunte cu Partidul Socialiștilor din Moldova (PSRM). Proprietarul PP Exclusiv Media SRL este deputatul Partidului Socialiștilor, Corneliu Furculiță, prietenul din copilărie al fostului președinte prorus, Igor Dodon, și mâna dreaptă a acestuia pe zona de politic și afaceri.

Furculiță și o pleiadă de alți socialiști au fost protagoniștii celui mai mare scandal al prezidențialelor din 2016.

„Afacerea Bahamas”, așa cum a numit-o presa, a scos la iveală o sponsorizare de 1,5 milioane de euro pe care Exclusiv Media a primit-o din partea unui offshore din insulele Bahamas controlat de oameni de afaceri din anturajul Kremlinului. Banii au ajuns sub formă de împrumut de la Exclusiv Media către mai mulți apropiați din primul cerc al lui Dodon, după care ultimii au finanțat generos campania electorală a liderului socialist.

Exclusiv Media a fost deschisă în 2011 și a avut succesiv mai mulți proprietari, inclusiv pe Irina Țvic, actuala directoare a TV6, controlată de Ilan Șor, politician condamnat pentru furtul unui miliard de dolari sistemul bancar moldovenesc între 2012-2014.

Mama Irinei Țvic, Margarita Țvic, a fost căsătorită cu fostul conducător al Sputnik Moldova, Vladimir Novosadiuc. Ambii figurează în raportul Kroll, o investigație care a scos la lumină actorii implicați în dosarul „furtul miliardului”.

Pe 27 noiembrie 2015, Exclusiv Media a fost preluată de Corneliu Furculiță, cel care o deține până în prezent. De asemenea, din iulie 2019, Exclusiv Media a preluat și firma Komsomolskaya Pravda–  Basarabia SRL, care operează publicația omonimă.

Ambele preluări – PP Exclusiv Media SRL și Komsomolskaya Pravda–Basarabia SRL– s-au făcut înainte cu un an în ajunul alegerilor prezidențiale din 2016 și a celor din 2020 la care a participat liderul pro-rus Igor Dodon.

Conexiunea Dodon-Ceaika

O televiziune importantă din recuzita PSRM este postul Primul în Moldova, care difuzează conținutul media al postului rusesc Pervîi Kanal.

Această televiziune a fost lansată cu o lună înaintea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020, când Consiliul Audiovizualului a aprobat solicitarea Telesistem TV SRL privind schimbarea denumirii postului „Accent TV” în „Primul în Moldova”.

La rândul ei, Telesistem TV SRL a fost din 2015 proprietatea omului de afaceri Vadim Ciubara, un alt personaj din anturajul fostului președinte Dodon, prin intermediul companiei rusești Media Invest Service.

Pe 27 decembrie 2019, fiul fostului procuror general al Ruseiei, Igor Ceaika, a devenit proprietar în proporție de 51 la sută al Media Invest Service, celelalte 49% din acțiuni  rămânând în posesia lui Vadim Ciubara.

Această structură a acționariatului a funcționat până pe 24 iunie 2021, înainte cu două săptămâni de alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, când Igor Ceaika a devenit proprietar majoritar cu 99,9%, în timp ce Vadim Ciubara a păstrat 0,1% din acționariat.

Pe 7 iulie 2021, cu trei zile înainte de scrutin, Igor Ceaika a vândut partea majoritară din acțiuni – 99.98% – către Obedinennye Resursy. La rândul său, Vadim Ciubara a cedat partea sa de acțiuni către noul proprietar majoritar pe 11 august, păstrând funcția de director general până pe 20 septembrie 2021.

Astfel, în prezent, Media Invest Service este deținută în proporție de 100% de Obedinennye Resursy și o are în calitate de director general pe Natalia Ermilova. Obedinennye Resursy este proprietate a lui Samvel Grigorean și a Nataliei Ermilova.

Conform registrelor companiilor din Rusia, consultate de Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP), Samvel Grigorean este și directorul companiei Anna Nova LLC, o mică companie din Rusia din domeniul materialelor de construcții, parte a Nova Holding Grup, deținută de omul de afaceri rus Oleg Marinov.

Ziarul de afaceri Delovoy Petersburg a estimat averea acestuia la peste 4,5 miliarde de ruble rusești (circa 52 de milioane de euro). Samvel Grigorean este și manager al companiei Peterburgstroi deținută de același Oleg Barinov.

Lege aplicată selectiv

Începând cu octombrie 2021, SIS face publică o listă de site-uri care difuzează știri false ce „afectează securitatea naţională a Republicii Moldova”.

La rândul lor, furnizorii de servicii media sunt obligaţi să blocheze imediat accesul la instituțiile media care difuzează știri false. Numai că legea nu se aplică atunci când este vorba de instituții media controlate de Kremlin.

Deși recunosc știrile false și propaganda rusească drept o amenințare la adresa securității statului, autoritățile moldovenești nu au un plan bine conturat pentru combaterea dezinformării în Republica Moldova.

„Este nevoie de o abordare strategică și o politică clară. Eu cred că ar trebui să existe o componentă de auto-reglementare în presă. Rolul Consiliului Audiovizualului este unul care trebuie să asigure respectarea legii”, a declarat Ruslan Mihalevschi, recent ales membru al Consiliului Audiovizualului.

El a mai spus că în privința canalelor pe Telegram, „este foarte greu de combătut fenomenul dezinformărilor pentru că trebuie să înțelegem că domeniul internetului este foarte greu de reglementat și controlat”.

La rândul său, Pașa Valeriu a declarat că toată activitatea de propagandă făcută de media ruse se bazează pe niște bugete „alocate la negru”.

„Cu alte cuvinte, este o activitate ilegală care include cel puțin evaziune fiscală masivă. Verificarea surselor de finanțare ar fi un prim pas care ar spori integritatea spațiului informațional”, a spus el.

Pașa a mai spus că media ar trebui să sancționeze și să prezinte mai mult cazurile de „fake news” apărute și răspândite în „mainstream”.

Expertul media Victor Gotișan a afirmat că, pe termen scurt, ar trebui să se meargă pe mai multe restricții.  „De exemplu, recent, Germania nu s-a temut să interzică difuzarea RT (Russia Today) în țară. Aș reveni și la legea anti-propagandă. Nu e tocmai corect să ai o astfel de lege, dar când e vorba de protecția spațiului informațional, atunci pe termen scurt, eu nu văd alte soluții”, a declarat Gotișan.

El a conchis că instituțiile de reglementare trebuie să își facă treaba în domeniul mass-media, cu referire la CA și SIS. Sputnik are peste versiuni lingvistice, astfel că propaganda rusă, precum o caracatiță și-a întins tentaculele în toată lumea și pentru asta sunt alocate surse financiare impresionante.

La rândul său, expertul Petru Macovei spune că pentru mașinăria sa propagandistică, Rusia alocă anual miliarde de ruble, așa cum este de exemplu postul Russia Today, sau alte voci ale propagandei Kremlinului. Ținta este una foarte clară.

„În regiunile instabile din punct de vedere demografic și din punct de vedere social, oamenii trăiesc prost. Sărăcia este mare și direct proporțional este mare și opacitatea gândirii oamenilor. Ei țintesc acest tip de oameni pentru a amplifica confuzii în mințile multor oameni care și trăiesc în România și Republica Moldova.

Faptul că Spunik Moldova și Sputnik România este una și aceeași prăvălie, odată în plus arată că există suficiente minți rătăcite pe ambele maluri ale Prutului”, a spus el.

Mecanism – licențele altor radiouri?

Petru Macovei și API au semnalat această problemă tuturor componenților de până acum ai Consiliului Audiovizualului.

„Până acum, CA-ul a verificări de ochii lumii din moment ce nu a găsit Dragoș Vicol, fostul președinte al CA, nicio încălcare legată de faptul că acest post emite cu propriul „jingle” și identitate audio pe frecvențele altor posturi locale de radio”, a spus el.

„Aici este și o problemă de legislație. Pe de o parte, avem legislația care obligă posturile de radio și pe cele de televiziune să aibă un anumit volum de produs autohton. Sputnik Moldova face un produs autohton de slabă calitate și propagandistic 100%, dar autohton și mai mult, le mai și plătește posturilor de radio pentru a difuza așa ceva. Aceste posturi sunt chiar fericite să preia propaganda rusă.

Este o probleme în actuala legislație. Legea obligă să ai ca instituție media produs autohton și ei folosesc aceste prevederi legislative pentru a-și atinge scopurile lor. De fapt, intenția a fost să dezvoltăm audio-vizualul autohton. Dar iată că intenția bună este transformată într-un mecanism de propagandă de către Rusia și agenții săi de pe segmentul mediatic din Republica Moldova”, a conchis expertul.

Autori: Mădălin Necșuțu și Ilie Gulca