Investiții și reforme – cheia rezilienței și provocarea PNRR (Op-ed)

Am participat cu plăcere la Conferința RoInvest, unde am susținut că investițiile și reformele trebuie să fie direcțiile esențiale pe care România să le urmeze în acești ani, cu responsabilitate pentru viitor. Indiferent de provocări, investițiile și reformele trebuie abordate neapărat împreună. Doar conjugate, aceste două mize asigură „pachetul complet” al rezilienței și al dezvoltării.

Vă mulțumesc pentru invitația de a participa la conferința RoInvest și vă felicit pentru organizarea unor dezbateri pe o temă atât de importantă, cum este cea a investiţiilor.

Este binevenit faptul că discutăm despre investiții, în special în contextul actual, afectat de pandemia Covid-19. Însă și mai important este că discutăm aplicat, că planurile de investiții prind contur și avem pe masa deciziilor proiecte de investiții concrete, fezabile, cu obiective și termene asumate, care vor susține dezvoltarea României în viitor.

Fie că ne referim la infrastructură și energie, la sănătate și educație, la mediu și digitalizare, discutăm despre dezvoltare sustenabilă, pentru care acum există și resursele și voința necesare.

Context macro și perspective

Dacă ne referim la contextul pandemic pe care îl traversăm, atunci și investițiile capătă un sens aparte. În prezent, cea mai bună investiție este vaccinarea, iar statul alocă toate resursele necesare pentru a beneficia cu toții de aceasta.

Înainte de a discuta despre creștere economică și reforme, este important să înțelegem că vaccinarea este cheia reluării activităților noastre, pentru ca economia să revină în forță pe parcursul acestui an și să ne întoarcem cu toții la normalitate.

Semnalele din economie indică o revenire mai rapidă decât se anticipa. Astfel, prognozele de creștere economică pentru 2021 au fost revizuite pozitiv, la 5% și chiar 6% – în cazul FMI, cifre care pot fi chiar depășite. Atât consumul, cât și formarea brută de capital fix sunt estimate în creștere cu circa 6% în anul curent, iar evoluțiile se vor consolida prin progresul campaniei de vaccinare și prin ridicarea treptată a restricțiilor.

După calculele noastre, bazate pe estimările Comisiei Europene, circa 20 dintre țările membre vor reuși să revină, până la sfârșit de 2021, la nivelul PIB de dinaintea pandemiei.

De exemplu, România se plasează, alături de Spania și Franța, în topul creșterii economice estimate pentru anul curent la nivelul Uniunii. Iar dinamica PIB de pe primul trimestru, publicată chiar zilele acestea, confirmă pe deplin revizuirea pozitivă a prognozelor.

Însă, dincolo de ritmul foarte bun al creșterii economice, ne confruntăm și cu o serie de neajunsuri sau dezechilibre, cum ar fi dinamica regresivă a investițiilor străine directe, dar și adâncirea în continuare a deficitului balanței comerciale.

Este binevenită, în acest sens, inițiativa Guvernului de înființare a unui task-force pe tema atragerii de investiții străine directe, fiind necesară în același timp și o strategie de creştere a exporturilor, pe linia avantajelor competitive de care noi ca țară dispunem.

Evaluăm optimist perspectivele economice, dar și prudent, cu precădere pe latura financiară. Sunt deosebit de importante stabilitatea monetară, consolidarea cadrului fiscal-bugetar și reducerea dezechilibrelor externe.

Suntem încrezători dar trebuie să fim și realiști, în egală măsură, să înțelegem cât de important este să apăsăm pedala reformelor structurale, pentru a ne asigura că ieșim din criză mai întăriți decât înainte de declanșarea pandemiei.

Investiții și reforme – neapărat împreună

Criza actuală este contextul în care s-a afirmat paradigma rezilienței, axată deopotrivă pe investiții și reforme, care sunt gândite și trebuie aplicate împreună.

Pentru România este esențial Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), aflat în prezent în ultima etapă de negocieri cu Comisia Europeană. Fondurile europene consistente pe care le avem la dispoziție, atât în PNRR, cât și prin cadrul financiar multianual, pot susține modernizarea României chiar pentru următoarele decenii.

Revenind însă la tema investițiilor, trebuie să fim conștienți că mecanismul de redresare și reziliență se confruntă și cu unele provocări, deloc simple și care nu sunt doar naționale. În ceea ce ne privește, avem de înfruntat o provocare cheie.

Este provocarea de ordin cantitativ, cea care decurge din implementarea unui volum de investiții fără precedent, într-un orizont de timp de doar 5 ani, în condițiile în care economia noastră se confruntă, totuși, cu un angrenaj deficitar de forță de muncă, furnizori și chiar mijloace tehnice.

Această provocare cantitativă ține de capacitatea de a comprima, în doar câțiva ani, utilizarea unui volum imens de fonduri europene, ceea ce implică resurse umane, furnizori, contractori, achiziții, auditare, plăți ș.a.m.d., mai ales în condițiile suprapunerii PNRR și a cadrului financiar multianual.

De aceea, forța mediului privat este deosebit de importantă în implementarea proiectelor pe care statul le are în plan în următorii ani. Mobilizarea mediului de afaceri și capacitatea administrativă a autorităților sunt factori hotărâtori în asigurarea succesului. Rezultă deci că trebuie să fim rezilienți, pentru a obține reziliența, ca să spun așa!

Reformele sunt esențiale iar PNRR are o dublă miză: miza investițiilor și miza reformelor. Una fără cealaltă nu ne ajută decât temporar. Doar conjugate, aceste două mize asigură „pachetul complet” al rezilienței și al dezvoltării.

Momentul în care ne aflăm nu reprezintă doar o provocare în planul dezvoltării, prin infrastructura de transport, energie regenerabilă, digitalizare, investiții în sănătate și educație. PNRR este ocazia oportună de a reveni asupra unor reforme amânate nejustificat de-a lungul anilor.

Avem nevoie de reforme în sănătate și educație, în sistemul fiscal, și sunt esențiale disciplina bugetară și financiară, precum și guvernanța eficientă a companiilor de stat.

Este evident că trebuie recâștigate credibilitatea și sustenabilitatea sistemelor publice la nivelul cetățeanului, căci el este beneficiarul final al acestor investiții și reforme.

A trecut mai mult de un an cu restricții impuse de pandemie, cu decizii și măsuri cu caracter extraordinar. Redresarea economică și revenirea la normalitate necesită în continuare eforturi, care să fie bazate pe dialog, parteneriat și, neapărat, bună credință.

Administraţia Prezidenţială apreciază dialogul și deschiderea în relaţia dintre mediul de afaceri și autorităţile statului, pe tot parcursul acestui an de criză și pandemie, și încurajăm în continuare comunicarea și cooperarea dintre partenerii sociali și autorități. Numai astfel putem spera într-o abordare constructivă, bazată pe responsabilitate pentru viitor.

„România investește”, „România se reformează” – acestea credem că trebuie să fie cuvintele cheie pe agenda tuturor celor care doresc o Românie modernă, europeană și prosperă. (Foto: Presidency.ro)

N.red.: Cosmin Marinescu este consilier prezidențial pe probleme economice. Opinii sale nu reprezintă poziția redacției