Ioan Aurel Pop: Ne gândim la o restructurare a Academiei Române pe clase sau departamente, după modelul celor ce nu au trecut prin comunism

Academia Română analizează restructurarea prestigiosului for de consacrare, după modelele academiilor care nu au trecut prin regimul comunist, transmite Agerpres.

„Ne gândim la o restructurare a Academiei Române – fiind o instituţie omenească – după modelele academiilor care nu au trecut prin regimul comunist. O restructurare pe clase sau departamente, după cum sunt ştiinţele fundamentale, după cum sunt ştiinţele tehnice, după cum sunt ştiinţele vieţii, după cum sunt disciplinele sociale şi umaniste şi artele”, a anunţat, joi, preşedintele Academiei, Ioan-Aurel Pop, în cuvântul adresat membrilor Adunării Generale a acestui for, dedicată împlinirii a 158 de ani de la înfiinţare.

El a arătat că „funcţionarea Academiei Române pe 14 secţii, 13, 12 iniţial, e o moştenire a regimului comunist”.

„Am experimentat 35 de ani şi am constatat că funcţionarea şchioapătă foarte mult. Ştiţi fiecare dintre dumneavoastră. Dacă v-aş întreba care e ultima şedinţă ştiinţifică la care aţi participat pentru a afla stadiul la care se află disciplina dumneavoastră nu aţi şti să îmi spuneţi. Secţiile Academiei Române aveau lunar întâlniri de specialitate, în care se discutau problemele disciplinei, fiecare membru, câteodată fiecare cercetător din institutele subordonate secţiei venind cu acele noutăţi extraordinare care se discutau cu toţi colegii, 20, 15. Şi ca să reînviem viaţa academică, ar trebui să mergem după modelul academiilor care funcţionează foarte bine. Asta o să vedem împreună cu dumneavoastră”, a spus Pop.

Preşedintele Academiei Române a pledat pentru extinderea colaborării cu Academia de Ştiinţe a Moldovei.

„Am vrea ca toate activităţile noastre să se desfăşoare împreună cu academia soră, (…) avem obligaţia să mergem înainte împreună. Mulţi membri ai Academiei Moldovei sunt membri de onoare ai Academiei Române, o parte dintre noi suntem membri de onoare ai Academiei Moldovei. Şi, împreună, probabil că vom reuşi să facem chiar mai mult decât activităţi comune”, a mai spus Pop.

Pentru colaborare s-a pronunţat şi preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, academicianul Ion Tighineanu, amintind de Planul de acţiuni comune aprobat de Biroul Prezidiului Academiei Române şi Prezidiul Academiei de Ştiinţe a Moldovei la 4 aprilie 2023 şi actualizat la 2 aprilie 2024.

„În conformitate cu acest plan de acţiuni, devine o frumoasă tradiţie sărbătorirea împreună a Zilei Culturii Naţionale, la 15 ianuarie, şi a Zilei Limbii Române, la 31 august, precum şi cinstirea memoriei personalităţilor din spaţiul românesc. În septembrie 2024 vom marca împreună 150 de ani de la naşterea celebrului astronom român Nicolae Donici, (…) membru fondator al Uniunii Astronomice Internaţionale. Ne aşteaptă un an bogat, cu multe activităţi şi lansarea (…) Premiilor celor două academii, o premieră absolută în funcţionarea Academiei Române şi Academiei de Ştiinţe a Moldovei. O certă deschidere şi impulsionare a apropierii noastre se anunţă prin relansarea activităţii editoriale a Editurii Academiei Române, ce va spori diseminarea rezultatelor ştiinţifice în tot spaţiul românesc”, a arătat Tighineanu, care a vorbit şi despre „cultivarea limbii române, studierea istoriei, cultivarea şi valorificarea tradiţiilor, a patrimoniului cultural, crearea unui spaţiu comun românesc al ştiinţei şi culturii”.

Academia Română şi-a sărbătorit, joi, cei 158 de ani de la înfiinţare. Cu acest prilej a fost organizată Ziua porţilor deschise. Între orele 12,00 şi 16,00, publicul este invitat să viziteze, cu ghidaj de specialitate, spaţii reprezentative din sediul istoric al Academiei Române (Aula Academiei, Galeria preşedinţilor, Clubul academicienilor, Muzeul Memorial) şi să afle câteva momente importante din istoria de peste un secol şi jumătate a venerabilei instituţii.

Înfiinţată la 1 aprilie 1866, sub numele de Societatea Literară Română, devenită, un an mai târziu, Societatea Academică Română, Academia Română este una dintre primele instituţii naţionale, fundamentale pentru constituirea statului român modern.

Prima sa misiune a fost aceea de a stabili ortografia limbii române, a elabora şi publica dicţionarul şi gramatica limbii române, ca elemente definitorii pentru identitatea naţională românească aflată în plină afirmare la mijlocul secolului al XIX-lea.

În cadrul Academiei Române au fost elaborate opere fundamentale pentru cultura şi ştiinţa românească.