Ioan Ceuță, liderul din România al unui cult penticostal cu 70 de milioane de membri în întreaga lume este acuzat de CNSAS că a fost turnător la Securitate. Ceuță: ”Nu fac nici un comentariu”

La sfârșitul lunii martie, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a depus, la Curtea de Apel București, o acțiune în care cere judecătorilor să constate calitatea de colaborator al fostei Poliții Politice pentru Ioan Ceuță (68 de ani). Acesta este liderul uneia dintre cele 47 de asociații religioase din România – Adunările lui Dumnezeu – care este pe punctul de a deveni cult și parte a unei organizații penticostale cu structuri la nivel mondial.

”Până nu se pronunță instanța nu fac nici un comentariu”, a declarat Ceuță pentru G4Media.ro. Primul termen al procesului este programat pe 26 septembrie.

În acțiunea din acest dosar consultată de reporterul G4Media.ro, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) arată că Ceuță a fost informator al Securității și ”a furnizat informații prin care se denunțau activități potrivnice regimului totalitar comunist, precum apartenența și activități desfășurate în cadrul unor culte religioase.” Astfel, Ceuță ar fi contribuit la îngrădirea dreptului la viață privată și al celui la libertatea conștiinței și religiei.

Într-o notă semnată cu nume conspirativ, Ceuță ar fi relatat detalii despre o femeie care s-ar fi separat de o grupare religioasă și ar fi avut o relație cu un preot catolic. În alte note, ar fi oferit detalii despre mai mulți membri ai cultului penticostal, de exemplu despre unul care îndeplinea funcțiile de prezbiter și conducător de comunitate sau despre un altul, care și-a exprimat obiecțiile față de alți membri ”care ar fi distrus interesele cultului, ceea ce a făcut ca adunarea să fie într-o situație neplăcută. El era foarte nemulțumit pe aceștia că în înțelegere unii cu alții și-au însușit din banii bisericii în loc ca ei să fie corecți și să-și vadă de credința lor”.

În altă notă, Ceuță a povestit discuția cu un membru al cultului care plecase din țară în 1984, iar, în alt caz, a relatat ofițerului de Securitate că la un membru al cultului pe care îl vizitase ”a constatat unele neajunsuri în ceea ce privește curățenia și l-a sfătuit să pună soția și copiii să facă curățenie.”

”(…) denunțarea de către pârât a existenței unor persoane ce desfășurau activități religioase și care încercau să atragă noi adepți, se înscria în sfera delațiunilor ce se referau la atitudini potrivnice regimului și care erau de natură a produce consecințe negative asupra celor vizați. (…) Pe baza informațiilor furnizate de pârât, organele de Securitate au dispus măsuri intruzive în viața privată a persoanelor denunțate”, se arată în acțiunea CNSAS, care dă exemplu pentru ultima situație mobilizarea mai multor informatori care să obțină informații suplimentare despre cei supravegheați.

Ioan Ceuță este liderul Asociației Adunările lui Dumnezeu, una dintre cele 47 recunoscute pe teritorul României de către Secretariatul pentru Culte. În urmă cu aproape patru ani, Ceuță a depus la Secretariat un dosar pentru a i se aproba încadrarea asociației sale drept cult religios de rangul Bisericii Ortodoxe sau a celei Romano-Catolice. În România există 18 astfel de culte, dar o decizie de aprobare a unuia nou nu a mai fost luată de peste 30 de ani. Una dintre cele mai importante condiții pentru a deveni cult este depunerea unei liste cu adeziunile unui număr de membri, cetăţeni români, cu domiciliul în România, cel puţin egal cu 0,1% din populaţia țării, conform ultimului recensământ. Deși aprobarea era dată de presă ca iminentă acum doi ani, până în prezent, Guvernul nu a dat undă verde.

În octombrie 2023, sub semnătura premierului Marcel Ciolacu, a fost publicat pe site-ul e-consultare.gov.ro proiectul de hotărâre aflat în faza de dezbatere publică. ”Trăim în România și asta ne umple tot timpul. Nu pot să dau detalii ce s-a întâmplat. Ne rugăm lui Dumnezeu să dezlege această situație”, a declarat Ceuță.

Conform legii, cultele pot beneficia, la cerere, de sprijin material din partea statului, pentru cheltuielile privind sprijinirea activităţilor de asistenţă socială, educaţională şi medicală etc.

În documentele depuse la Secretariatul pentru Culte, se precizează că membrii Adunărilor lui Dumnezeu susțin că ”Familia se întemeiază pe legământul căsătoriei liber consimţit doar între un bărbat şi o femeie” și că Adunarea ”împărtășește convingerea că Împărăţia lui Dumnezeu depăşeşte din punct de vedere teologic şi evanghelic orice altă biserică sau confesiune creştină.” Conform informațiilor furnizate de asociație, în România există circa 100 de biserici afiliate.

Asociația susține că ”se bazează pe cooperarea sfinţilor botezaţi cu Duhul Sfânt din bisericile penticostale locale” și face parte din Federația Penticostală Europeană (Penticostal European Fellowship), Federația Mondială a Adunărilor lui Dumnezeu (World Assemblies of God), Federația Mondială Penticostală (World Penticostal Fellowship) și Federația Consiliului General al Adunărilor lui Dumnezeu (United Penticostal Council of the Assemblies of God). World Assemblies of God are aproape 70 de milioane de membri în 190 de țări.