Iohannis a dezvăluit marile priorități ale României la negocierile din UE pe viitorul buget: păstrarea celor trei ani de grație pentru cheltuirea banilor, creșterea subvențiilor agricole, posibilitatea de a muta banii între marile programe

Președintele Iohannis i-a transmis vineri președintelui Consiliului European, Charles Michel, principalele priorități ale României în cadrul negocierilor pentru viitorul buget multianual al UE (2021 – 2027), potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.

Iată principalele cereri cu care România intră în negocierile extrem de dure din UE, care vor continua la Consiliul European din 20 februarie:

– bugetul UE să fie apropiat de cel propus de Comisia Europeană (soluție de mijloc de 1,1% din PIB-ul fiecărui stat membru, mai mică decât propunerea Parlamentului European, dar mai mare decât propunerea președinției rotative finlandeze a Consiliului UE)

– continuarea finanțării generoase în agricultură și pentru dezvoltarea statelor mai sărace (Politica de Coeziune)

– creșterea flexibilități transferului între fondurile aferente Politicii de Coeziune (mutarea banilor între diferitele programe operaționale)

– finanțarea proiectelor de infrastructură socială din Fondul Social European

– menținerea regulii de dezangajare actuale N+3 (posibilitatea ca un stat să cheltuiască fondurile europene timp de încă trei ani după terminarea perioadei bugetare de șapte ani)

– menținerea ratelor de cofinanţare pentru proiectele europene la aceleași niveluri ca în actuala perioadă de programare

– creșterea plăților directe în agricultură (subvenții directe), astfel încât acestea să ajungă la un nivel apropiat de subvențiile acordate fermierilor din vestul UE

– plafonarea plăților directe în agricultură pe bază voluntară, nu obligatorie

Miza României la negocieri. Pentru România, nu doar suma în sine e miza negocierii, ci și modul în care va putea să cheltuiască fondurile europene în viitorul exercițiu financiar. Și asta pentru că multe dintre statele membre bogate vor ca liniile de finanțare să meargă spre sprijinirea noilor tehnologii, a digitalizării, a investițiilor în economia ”verde”, în timp ce România știe că e ultimul tren pentru a-și dezvolta infrastructura de transport pe banii UE.

Variantele de buget. În acest moment, există trei propuneri de buget: din partea Comisiei, a Parlamentului și a Consiliului UE – varianta propusă de Finlanda, fosta președinție rotativă. Cea mai generoasă propunere este a Parlamentului, de 1,3% din Venitul Național Brut (VNB) al celor 27 de state UE, în timp ce Comisia propune 1,11%, iar Consiliul, 1,07%. Câteva zecimi dintr-un procent înseamnă miliarde de euro. Astfel, propunerea Consiliului UE, cea mai zgârcită, este de 1.087 de miliarde de euro, cea a Comisiei este de 1.135 de miliarde, în vreme ce propunerea Parlamentului este în valoare de 1.324 de miliarde. Propunerea Consiliului a fost sintetizată de Finlanda, țară care s-a aflat la președinția rotativă în semestrul trecut, și este văzută ca o propunere apropiată – dar nu suficient de apropiată – de cifrele agreate de țările net contribuitoare.

Foto: Klaus Iohannis și Charles Michel (Sursa: Presidency.ro)

• Citește și: Începe marea luptă pentru bugetul UE pe viitorii 7 ani. Care sunt mizele României și cum s-au împărțit taberele în Europa