Iohannis, despre dragarea canalului Bîstroe: Pentru a ști ce se întâmplă e nevoie să vorbim cu ucrainenii doar că acest lucru nu prea s-a întâmplat / Ucrainenii au solicitat discuții la nivel de experți care nu au avut loc

Președintele Klaus Iohannis a criticat miercuri politicienii care s-au grăbit să critice lucrările de dragare efectuate pe canalul Bîstroe și a precizat că partea ucraineană a solicitat discuții la nivel de experți cu Ministerul Transporturilor, Mediul și Externelor, dar aceste discuții nu au avut loc.

„Pentru a ști ce se întâmplă e nevoie să vorbim cu ucrainenii doar că acest lucru nu prea s-a întâmplat. La noi o serie de politicieni s-au inflamat fără să verifice ce se întâmplă acolo. Ucrainenii au solicitat să existe discuții la nivel de expert și cu Ministerul Transporturilor, și cu Ministerul Mediul și pe Externe. Aceste discuții nu au avut loc dar ai noștri inflamați și hotărâți fac afirmații care nu au încă un fundament”, a spus președintele Iohannis, într-o declarație de presă susținută în Varșovia, răspunzând la întrebările ziariștilor.

Iohannis a notat că „ucrainenii spun că draghează pentru întreținere și cred că e legitim să se verifice împreună cu ei”, deoarece „până la urmă e teritoriu ucrainean”.

Președintele a recomandat politicienilor care au intervenit pe marginea acestui subiect ca, înainte să „țină discursuri inflamate să lase experții să vadă ce este acolo”.

Scurt istoric: Cum a apărut acest subiect pe prima pagină a ziarelor:

• În data de 15 februarie, Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat că are informații de la structurile din teritoriu că Ucraina face lucrări de dragare (curățare) a canalului Bâstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării.
• În data de 17 februarie, Ministerul Infrastructurii din Ucraina afirmă, într-o postare pe Twitter, că adâncimea de navigare pe Canalul Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri, pentru prima oară de la declararea independenței țării
• În 18 februarie, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a afirmat că a discutat cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba, solicitând ”clarificarea cât mai curând” a poziţiei Ucrainei privind dragarea canalului Bâstroe.
• Tot în data de 18 februarie, Ambasada Ucrainei în România a precizat că lucrările de dragare pe Dunăre, pe canalul Bâstroe, ”sunt de natură operațională curentă și vizează exclusiv întreținerea căii navigabile” și că Administrația Fluvială a Dunării de Jos a fost înștiințată încă din 2022
• Premierul Ciucă a anunţat, în 22 februarie, că ambasadorul Ucrainei în România a fost convocat la Ministerul de Externe pentru a da autorităţilor române aprobarea de a verifica lucrările din zona Canalului Bâstroe.

Miercuri, și președintele Klaus Iohannis a afirmat că Ucraina a anunțat oficial autoritățile române „din octombrie” că vor să facă lucrări de întreținere pe canalul Bîstroe „și noi le-am dat un acord provizoriu, și această chestiune a fost comunicată și Comisiei Europene”.

Ce ar trebui făcut, în opinia președintelui Iohannis: „Politicienii noștri înainte să țină discursuri inflamate să lase experții să vadă ce este acolo”

„Nu cred că în acest moment e potrivit să atacăm ucrainenii pe baza unor date incerte. Ei acum nu au nevoie să fie certați , au nevoie de sprijin. Nu vreau absolut deloc să se tolereze lucrări care pun în dificultate biodiversitatea Deltei dar nici nu e bine să ne ambalăm fără știm despre ce este vorba. Eu cred că multe declarații sunt neproductive și nepotrivit„. Invit pe toți cei preocupați să aștepte până se întâlnesc experții și discută”.

Aceasta este „abordarea cea mai corectă” și care „duce la rezultate, a subliniat Iohannis, înainte de a adăuga: „Cei care au încercat să facă o problemă din asta nu cred că au înțeles miza acestei perioade și nu cred că preocuparea pentru Deltă este preocuparea numărul unu pentru ei”.

Klaus Iohannis a remarcat că astfel de discuții pot duce la o „oarecare tensionare a relațiilor bilatarale” și în acest caz unii vor fi mulțumiți și alții nemulțumiți. „Dar pot să vă spun sigur că vor fi unii care se bucură, și aceia vor fi la Moscova”.

Care este poziția Ucrainei în acest subiect

Ministrul adjunct al Infrastructurii din Ucraina, Iuri Vaskov, a declarat miercuri, pentru agenția Reuters, că Ucraina nu a încălcat niciun acord prin adâncirea canalului Bâstroe de la Dunăre, pentru a-şi majora exporturile de alimente de la porturile sale fluviale, şi este pregătită să-i arate României activitatea desfăşurată.

Ucraina, care a fost invadată de Rusia în urmă cu un an, a anunţat săptămâna trecută că pescajul navelor care traversează prin canalul Bâstroe a fost adâncit de la 3,9 metri la 6,5 metri.

„Am notificat oficial partea română în august 2022 că vom efectua operaţiuni de dragare, cum ar fi eliminarea sedimentelor, şi nu am primit comentarii”, a afirmat Vaskov.

La mijlocul anilor ’90 canalul avea o adâncime de 6,5 metri, dar în ultimii ani Ucraina nu a efectuat operaţiuni de dragare, ceea ce a avut ca rezultat acumularea de aluviuni.

„Nu vedem nicio problemă – nu este o nouă construcţie, ci o adâncire operaţională”, a declarat Vaskov, adăugând că operaţiunile de dragare sunt menite să menţină canalul suficient de adânc pentru a permite nave cu un pescaj de până la 6,5 metri.

Ucraina transportă cereale pe canalul Bâstroe, deoarece dezvoltă rute alternative pentru exporturile sale, în timp ce accesul la porturile sale de la Marea Neagră a fost limitat de la invazia Rusiei.

„Anterior, nu a fost necesară creşterea adâncimii (canalului). Acum există o astfel de necesitate”, a explicat oficialul ucrainean.

El a spus că aglomeraţia ridicată de la porturile de la Dunăre şi cozile lungi de la canalul românesc Sulina sunt principalele motive ale deciziei.

Ucraina, care şi-a majorat semnificativ exporturile prin porturile sale de la Dunăre, de 1,5 milioane de tone pe lună de la invazia Rusiei, speră că un canal mai adânc va permite să fie exporte lunar încă 500.000 tone.

Anterior, Ucraina a dezvoltat un plan de adâncire a canalului la 8,2 – 8,3 metri, care ar putea fi implementat în viitor.

„Există de mulţi ani un astfel de proiect, dar în acest moment nu este implementat. Aici nu a fost de acord România cu implementarea proiectului”, a explicat Vaskov.

„Este în interesul economic al Ucrainei şi este necesar pe termen mediu, dar discuţiile încă sunt în derulare”. Orice acţiune ar putea fi efectuată când va exista un acord cu România, a adăugat oficialul ucrainean.

România este un partener important economic al Ucrainei şi exportatorii au transportat anul trecut 8,6 milioane de tone de cereale ucrainene prin portul românesc Constanţa de la Marea Neagră.

În pofida scăderii recoltei din 2022 la aproximativ 54 milioane de tone, de la nivelul record de 86 milioane de tone din 2021, cel puţin 30 milioane de tone de cereale încă sunt în silozuri şi ar putea fi exportate, conform Ministerului Agriculturii.

Un cultivator şi un exportator global major, exporturile Ucrainei de cereale la 20 februarie 2023 înregistrau un declin de 28,7%, la 30,3 milioane de tone, în sezonul agricol 2022/2023, din cauza dificultăţilor logistice şi a recoltei mai reduse, provocate de invazia Rusiei.