Iohannis, în fața diplomaților: ”Nu e admisibil ca în anul Centenarului să facem pași înapoi în privința statului de drept”

”Nu e admisibil ca în anul centenarului să facem pași înapoi în privința statului de drept”, a spus marți președintele Klaus Iohannis în fața diplomaților români reuniți la Palatul Cotroceni. ”Credibilitatea României înseamnă și combaterea corupției”, a mai spus Iohannis.

”Acest lucru presupune, înainte de toate, o Românie mai puternică și mai rezilientă, un stat mai performant în care democrația liberală și statul de drept sunt pe deplin consolidate. Ca președinte, voi face tot ce îmi stă în puteri și în atribuțiile mele constituționale pentru realizarea acestui țel”, a mai precizat șeful statului.

”Fundamentele politicienii externe românești rămân aceleași: continuarea triadei esențiale –  parteneriatul strategic cu SUA, apartenența la UE și NATO”, a mai spus Iohannis.

Discursul integral al președintelui Iohannis: 

Îmi face o mare plăcere să vă revăd astăzi, aici, în Sala Unirii. Este a patra noastră întâlnire în acest format. În anul diplomatic care s-a scurs de la reuniunea anterioară, relațiile internaționale nu s-au ameliorat: se mențin în continuare riscurile, amenințările și provocările pe care le cunoașteți, la care s-au adăugat noi evoluții, unele îngrijorătoare, atât în vecinătatea noastră, cât și la nivel global.

În același timp, este pentru noi un an important, din cel puțin două perspective.

Pe de o parte, 2018 este anul Centenarului României Moderne, care înseamnă pentru noi nu atât analize retrospectiv-istorice, cât, mai ales, proiecții de viitor.

Pe de altă parte, este anul pregătitor al celei mai importante misiuni pe care România o va exercita de când a devenit stat membru al Uniunii Europene – Președinția Consiliului Uniunii, în primul semestru al anului viitor.

Având în vedere importanța acestei misiuni speciale, voi pune accentul în partea finală a intervenției mele asupra modului în care eu cred că trebuie să acționăm pentru a avea o președinție de succes.

Dar, înainte de asta, vreau să subliniez câteva aspecte pe care le consider esențiale, mai ales în contextul Centenarului.

În primul rând, riscurile, amenințările și provocările actuale cer o implicare activă, responsabilă și inovatoare a dumneavoastră, ca reprezentanți ai diplomației române.

De aceea, vă reamintesc că este necesar să acționați viguros și eficient pentru a contracara aceste evoluții și pentru a găsi soluții durabile, astfel încât obiectivele naționale ale României să fie realizate, iar românii să fie mai bine protejați.

În al doilea rând, așa cum am mai spus, stabilitatea și predictibilitatea politicii externe a României sunt esențiale pentru credibilitatea noastră, ca actor extern.

În politica externă a României nu este loc pentru experimente discutabile în nume personal, pentru amatorism, pentru gafe diplomatice, pentru că toate acestea sunt foarte păguboase pentru interesele și obiectivele noastre naționale de politică externă.

În politica externă a României nu este loc decât pentru responsabilitate, respectarea ordinii constituționale și a dreptului internațional și pentru consens politic național pe temele și dosarele care țin de obiectivele noastre externe. Țin să vă asigur că voi continua să apăr aceste valori și vă încurajez să faceți la fel, pentru binele României și al românilor.

În al treilea rând, stabilitatea și credibilitatea României în politica externă înseamnă și păstrarea și apărarea statului de drept, a independenței justiției și a continuării combaterii corupției la același standard ca și până acum.

Nu este admisibil ca, în anul Centenarului, să facem pași înapoi.

Acest lucru presupune, înainte de toate, o Românie mai puternică și mai rezilientă, un stat mai performant, în care democrația liberală și statul de drept sunt deplin consolidate, cu o justiție independentă, un stat care acționează în slujba tuturor cetățenilor și care este capabil să le ofere prosperitate și siguranță.

Ca Președinte, voi face tot ce îmi stă în puteri și în atribuțiile mele constituționale pentru realizarea acestui țel.

Doamnelor și domnilor,

Fundamentele politicii noastre externe rămân aceleași. Ele sunt definite prin necesitatea de a continua consolidarea triadei esențiale a politicii externe românești: întărirea și extinderea în continuare a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, precum și creșterea rolului și efortului României în Uniunea Europeană și, respectiv, în NATO.

Reiterez faptul că această triadă definește comunitatea de valori din care facem parte și ne asigură securitatea și prosperitatea. De aceea, România trebuie să acționeze pentru a menține, în același timp, relevanța strategică intrinsecă a acestor trei piloni, precum și creșterea relevanței României în cadrul lor.

Astfel, continuarea aprofundării Parteneriatului Strategic cu Statele Unite pe toate dimensiunile sale, așa cum am decis cu Președintele Trump anul trecut, rămâne o prioritate de prim rang.

Salut angajamentul crescut al Statelor Unite pentru securitatea Europei, a Flancului Estic al Alianței Nord-Atlantice, inclusiv a României, reieșit cu claritate în urma vizitei la Washington din 2017 și reconfirmat recent prin alocări bugetare sporite substanțial pentru Inițiativa Europeană de Descurajare.

În ceea ce privește participarea României în cadrul NATO, trebuie subliniat că recentul Summit de la Bruxelles a fost unul de succes pentru România. El a dat un nou impuls procesului de adaptare a Alianței la schimbările mediului de securitate.

Postura de apărare și descurajare a NATO a fost consolidată, inclusiv pe Flancul Estic și în regiunea Mării Negre.

Principalele decizii în acest sens, de interes direct pentru România, au vizat consolidarea statutului Brigăzii multinaționale și recunoașterea ofertei României de găzduire a unui centru de comandă operațional.

Summitul a confirmat că Marea Neagră rămâne o regiune de interes special pentru Alianță, conform interesului strategic al României.

A fost, de asemenea, menținută politica actuală față de Rusia și au fost continuate eforturile de proiectare a stabilității în vecinătatea Alianței, inclusiv în cea estică.

Nu în ultimul rând, a fost reconfirmată continuitatea politicii „ușilor deschise” a NATO.

Toate acestea au asigurat un pachet cuprinzător, care a reflectat pe deplin obiectivele urmărite de România.

Va trebui să continuați acest efort prin urmărirea implementării deciziilor de interes pentru noi ale Summitului și dezvoltarea liniilor de acțiune deschise de aceste decizii.

Desigur, pentru a obține aceste rezultate, un rol important l-a avut și Formatul B9, București 9, a cărui reuniune la nivel de șef de stat am co-prezidat-o alături de omologul meu polon, la Varșovia, cu aproximativ o lună înainte de Summit.

Dacă Formatul București, pe care l-am lansat împreună cu Polonia în 2015, și-a dovedit utilitatea, Summitul Inițiativei celor Trei Mări, pe care îl voi găzdui peste doar trei săptămâni, va fi crucial pentru viitorul acestei platforme informale de cooperare.

El va trebui să dovedească faptul că putem produce rezultate concrete, de natură să stimuleze creșterea economică în regiune, pentru a reduce decalajul de nivel față de vestul Uniunii Europene.

În același timp, Summitul va trebui să arate că Inițiativa este un instrument care stimulează convergența reală, deci coeziunea în interiorul Uniunii Europene, fiind un proiect care sprijină consolidarea Uniunii și, totodată, prin stimularea interesului economic al Statelor Unite pentru regiune, un instrument de consolidare a relației transatlantice.

Doamnelor și domnilor,

Toate celelalte linii mari de acțiune, menționate și în anii trecuți, rămân valabile, dacă vorbim, de exemplu, despre Balcanii de Vest, Caucazul de Sud sau despre Asia Centrală și Orientul Mijlociu, unde pozițiile noastre privind Procesul de Pace rămân neschimbate, inclusiv în ceea ce privește statutul Ierusalimului, sau despre Asia, America Latină și Africa.

În egală măsură, veți continua să acționați pentru consolidarea parteneriatelor și relațiilor strategice bilaterale, fie că este vorba de Germania, Franța, Italia, Polonia, Turcia sau, mai nou, Japonia, fiecare cu particularitățile sale, ca să menționez doar câteva exemple.

Parteneriatul Strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova continuă să fie pe primul plan al acțiunii noastre, care urmărește susținerea reformelor și a apropierii de Uniunea Europeană, chiar dacă nu este deloc ușor.

Doamnelor și domnilor,

Am păstrat în mod special, așa cum v-am spus la început, o secțiune specială a acestui mesaj, dedicată Președinției române a Consiliului Uniunii Europene.

Uniunea evoluează într-un mediu internațional complex și se confruntă în această perioadă cu provocări interne noi, generate de transformările societale.

Asistăm, uneori, la demersuri ale unor lideri politici pentru reactivarea, de o manieră populistă, a temerilor cetățenilor europeni.

Parcurgem, astfel, un moment dificil, care impune un angajament comun mai puternic al statelor membre în vederea consolidării proiectului european.

România este pe deplin angajată, la cel mai înalt nivel, în acest efort comun european, iar asumarea, în prima jumătate a anului viitor, a Președinției Consiliului Uniunii Europene este o provocare, dar, în același timp, pentru noi și o oportunitate.

Avem ocazia de a demonstra, pentru prima dată de la momentul aderării la Uniunea Europeană, cum traducem în fapte viziunea politică pro-europeană a țării noastre și cum vom folosi capacitatea administrației publice din România pentru a lucra direct în favoarea interesului european de data aceasta.

Că avem abilitatea de a gestiona agenda Consiliului și de a facilita negocierile dintre statele membre ale Uniunii în vederea identificării pozițiilor comune și a formulelor de compromis bazate pe interesul comun al tuturor statelor membre.

Că avem capacitatea de a reprezenta Consiliul în dialogul inter-instituțional cu celelalte instituții europene. Că avem credibilitatea și priceperea de a reprezenta Uniunea în dialogul cu partenerii săi externi, completând la nevoie demersurile Serviciului European de Acțiune Externă.

Timp de șase luni, interesul național al României va fi acela de a lucra pentru consolidarea Uniunii Europene.

Dar, în același timp, vom avea ocazia de a promova teme europene de interes particular pentru noi, pentru România.

Astfel, România a stabilit o serie de priorități pe care le va promova din poziția de Președinție a Consiliului Uniunii Europene, în acord cu agenda Uniunii.

Cele patru axe de acțiune vor fi: (1) asigurarea unei creșteri durabile și echitabile pentru toate statele membre, prin intermediul unui nivel sporit de convergență, coeziune, inovare, digitalizare și conectivitate; (2) salvgardarea securității europene; (3) consolidarea rolului global al Uniunii Europene și (4) promovarea valorilor comune.

Un element semnificativ este acela că programul Președinției noastre va avea în prim-plan cetățeanul. De aceea, eforturile noastre vor trebui să se concentreze cu precădere pe dosarele legislative și nelegislative cu impact direct și imediat asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor.

Prin acest exercițiu, România își poate consolida statutul său de stat membru al Uniunii și va fi în poziția de a-și asuma atribuții importante la nivel european și de a contribui, de pe o poziție de mediator imparțial (honest broker) – la consolidarea proiectului european.

Avem, astfel, oportunitatea de a crea o imagine pozitivă și pe termen lung a României în rândul partenerilor noștri europeni. Și am face bine să folosim această oportunitate, fiindcă cele pe partea negativă le-am folosit din plin!

Aceasta va depinde de modul în care vom performa la Bruxelles, dar și pe plan intern, în cadrul reuniunilor organizate în țara noastră, care vor culmina cu reuniunea informală a Consiliului European de la Sibiu, în care vom decide, alături de ceilalți lideri europeni, prioritățile și direcțiile strategice ale Uniunii pentru perioada 2019-2024. Acest Summit ar putea rămâne un reper important în istoria Uniunii, ca etapă a efortului de adaptare la provocările prezentului.

Mandatul nostru la conducerea Consiliului Uniunii Europene nu va fi unul simplu, ținând seama de dosarele importante aflate în negociere la nivel european, fie că ne referim la viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027 sau la negocierile pentru retragerea Marii Britanii din Uniune.

De asemenea, în mai 2019 se vor desfășura alegerile pentru Parlamentul European, moment ce va marca finalul unui ciclu politic de cinci ani și începerea unui nou ciclu.

Suntem un stat membru solid pro-european, dar și un partener strategic puternic al Statelor Unite ale Americii.

Avem datoria să întărim parteneriatul transatlantic, care este important nu doar pentru securitatea și prosperitatea comunității unice care reunește cele două maluri ale Atlanticului. Mai presus de orice, el este crucial pentru păstrarea valorilor democratice ale comunității noastre.

De aceea, vom acționa – și veți acționa – prin orice mijloace în acest scop.

Toate acestea impun o pregătire solidă a mandatului nostru. Perioada rămasă până la sfârșitul acestui an este crucială pentru a construi un mandat consistent, realist, credibil al viitoarei Președinții.

Nu este o sarcină facilă, va trebui să dăm dovadă de o temeinică cunoaștere a dosarelor, dar și a procedurilor.

Dar, mai presus de toate, va trebui să demonstrăm că angajamentul nostru pro-european este mai presus de toate îndoielile.

Îmi doresc ca Romania să poată asigura o Președinție eficientă a Consiliului Uniunii Europene.

Guvernul are obligația să se asigure că exercitarea Președinției va reprezenta un exercițiu din care România va câștiga în relațiile sale cu instituțiile europene, cu statele membre ale Uniunii și cu partenerii externi.

Veți reprezenta România pe perioada exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene în capitalele statelor membre, urmărind și informând asupra poziționărilor acestora pe teme importante care se discută la nivelul Uniunii, precum Uniunea Economică și Monetară și gestionarea migrației sau Piața internă digitală – pentru a menționa doar câteva dosare importante.

Pentru ca Bucureștiul să poată înțelege mai bine aceste poziționări, rămân de interes efectele pe care negocierile de la Bruxelles le au asupra politicilor naționale în statele unde ne reprezentați.

De asemenea, în capitalele statelor din afara Uniunii, veți urmări modul în care activitatea României, ca Președinție, este percepută și veți semnala oportunități, dar și riscuri în relațiile noastre bilaterale.

Aș dori să fac o mențiune specială pentru Reprezentanța Permanentă a României la Uniunea Europeană. Rolul acesteia în exercitarea Președinției va fi foarte important. Pentru a obține rezultate bune, Reprezentanța Permanentă trebuie însă sprijinită de la București cu un mandat credibil și coerent, precum și de un ghidaj politic eficient, bazat pe mecanisme suple și rapide în procesarea informaților și validarea deciziilor la nivel politic.

Toate acestea sunt esențiale pentru o Președinție de succes, dar și pentru viitorul credibil al politicii externe românești.

Sunt încredințat că, în ciuda tuturor provocărilor, veți face față acestei misiuni.

Vă urez să aveți încredere în forțele voastre și, prin asta, în forțele noastre ca națiune profund dedicată viitorului Europei și, mai ales, viitorului nostru ca stat și națiune modernă, care își dorește să progreseze în beneficiul tuturor românilor!

Foto: Presidency