Iohannis întoarce în Parlament legea inițiată de Liviu Dragnea și Șerban Nicolae prin care se impune repatrierea rezervei de aur a BNR

Președintele Klaus Iohannis a trimis, miercuri, o cerere de reexaminare Parlamentului pentru legea inițiată de Liviu Dragnea și Șerban Nicolae prin care se impune repatrierea rezervei de aur a Băncii Naționale a României (BNR), căreia Curtea Constituțională i-a dat undă verde. Președintele consideră că orice modificare a Statutului BNR fără o consultare prealabilă a tuturor organismelor monetare europene se poate constitui într-un precedent periculos pentru economia României şi de natură a afecta funcționarea eficientă a Băncii Naționale într-un cadru legislativ unitar la nivel european. Iohannis susține totodată consultarea BNR și realizarea unei analize de impact detaliate.

Președintele Iohannis precizează, în cererea de reexaminare, că Legea pentru modificarea art. 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României elimină posibilitatea stabilirii și menținerii de rezerve în aur depozitat în străinătate şi instituie termenul în care BNR trebuie să prezinte Parlamentului şi Guvernului raportul privind situația rezervelor internaționale, în ipoteza diminuării acestora până la un nivel care ar periclita tranzacțiile internaționale ale statului, precum şi cauzele care au condus sau care pot conduce la o astfel de reducere.

Iohannis consideră că legea este de natură să afecteze atribuțiile legale ale BNR și să creeze premisele îndepărtării de la compatibilizarea legislației BNR cu tratatele europene, cu Statutul Sistemului European de Bănci Centrale (SEBC) și cu cel al Băncii Centrale Europene (BCE) și să genereze dificultăți în aplicare.

„Considerăm că soluția legislativă preconizată nu ține cont de actualul context intern şi internațional, de rolul rezervelor internaționale şi nici de consecințele ce ar surveni în urma deciziei referitoare la depozitarea întregii rezerve de aur în țară. În acest context semnalăm că inițiatorii legii reexaminate nu au avut în vedere eliminarea posibilităţii stabilirii și menținerii de rezerve în aur depozitat în străinătate, ci doar limitarea cantității de aur depozitată în străinătate. Astfel, una dintre rațiunile stabilirii și menținerii rezervelor internaționale (inclusiv cele alcătuite din aur) este aceea de a crea și de a spori gradul de încredere într-o țară și de a permite negocierea unor costuri mai mici la împrumuturi sau alte tranzacții internaționale. Or, intervenția legislativă supusă reexaminării ar putea avea drept consecință limitarea dreptului de a utiliza rezervele de aur în realizarea atribuțiilor legale ale BNR, ceea ce ar putea crea premisele creșterii costurilor de finanțare. Acest aspect ar putea interfera cu realizarea obiectivelor ce derivă din statutul BNR și, implicit, cu independența băncii centrale. Subsecvent, consecinţa următoare ar putea fi afectarea credibilității cu privire la capacitatea Băncii Naționale a României de a-și îndeplini, pe termen mediu și lung, obiectivul său fundamental de asigurare și menținere a stabilității prețurilor”, subliniază șeful statului.

Președintele precizează că repatrierea aurului sau păstrarea acestuia în depozite în străinătate reprezintă opțiuni strict legate de politica monetară – politică pe care, potrivit legii, doar banca centrală are atribuția de a o implementa – iar decizia trebuie să derive din obiectivele BNR ce rezultă din statutul său, iar nu din intervenții de ordin legislativ, nesusținute de fundamente de ordin tehnic sau economic.

„În plus, apreciem că modificarea intempestivă a unor instrumente prevăzute în statutul BNR sau a modului în care acestea funcționează se poate constitui într-un precedent periculos pentru elaborarea și implementarea politicii monetare și, implicit, pentru funcționarea BNR. Elaborarea și implementarea politicii monetare reprezintă atribuții exclusive ale BNR, iar o modificare a statutului băncii centrale trebuie să se facă prin consultări prealabile nu doar cu BNR, ci și cu BCE și să urmărească eficientizarea activității băncii centrale”, se mai arată în cererea de reexaminare.

Iohannis menționează că, deși România nu a adoptat încă moneda euro, proiectele de acte normative ar trebui să aibă deja în vedere şi să respecte cadrul legislativ al Uniunii Europene care se va aplica în România după adoptarea monedei euro. Prin asumarea obiectivului de adoptare a monedei euro, România trebuie să asigure convergența juridică a legislației băncii centrale naționale cu Statutul Sistemului European de Bănci Centrale și al Băncii Centrale Europene.

„Modificarea Statutului BNR fără o consultare prealabilă cu organismele monetare europene reprezintă o abordare opusă ideii de convergență nominală și îndepărtează România de la perspectiva adoptării monedei unice europene, la care s-a angajat”, atrage atenția președintele.

„Considerăm că orice modificare a Statutului BNR fără o consultare prealabilă a tuturor organismelor monetare europene se poate constitui într-un precedent periculos pentru economia României şi de natură a afecta funcționarea eficientă a BNR într-un cadru legislativ unitar la nivel european”, subliniază Klaus Iohannis.

În cererea de reexaminare se menționează și faptul că legea nu prevede modalitatea în care peste 60 de tone de aur pot ajunge, fizic, din locul actual de depozitare (în străinătate) în locul de depozitare din România.

„Totodată, având în vedere particularitatea operațiunilor de repatriere și, ulterior, de depozitare a acestei cantități de aur, considerăm că este necesară o evaluare a costurilor imediate, dar și a celor pe termen mediu și lung, pentru a evita suportarea unor costuri nejustificat de mari (transport, pază, asigurare, etc.) raportat la beneficiul estimat al încetării plății costurilor de depozitare (aspect invocat explicit de inițiatori în instrumentul de prezentare şi motivare a legii). În acest sens, apreciem că se impune consultarea BNR şi o analiză de impact detaliată, în acord cu dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, referitoare la evaluarea preliminară a impactului noilor reglementări”, adaugă președintele.

Curtea Constituțională a respins, în 26 iunie, cu 7 voturi ”pentru” și 2 voturi ”împotrivă” sesizarea depusă de PNL în legătură cu legea votată de Parlament prin care rezerva de aur a BNR trebuie repatriată de la Londra.

Poriectul inițiat de Liviu Dragnea și Șerban Nicolae privind statutul Băncii Naţionale a României, care vizează aducerea în țară a rezervelor de aur ale României, a fost adoptat de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, pe 24 aprilie, cu 165 de voturi favorabile, 90 împotrivă și trei abțineri.

Potrivit proiectului, „Banca Naţională a României, respectând regulile generale privind lichiditatea şi riscul specific activelor externe, stabileşte şi menţine rezerve internaţionale, în astfel de condiţii încât să poată determina periodic mărimea lor exactă, rezerve alcătuite cumulativ ori selectiv” din mai multe elemente, între care aur deţinut în tezaur în ţară.

Textul propune ca BNR să urmărească menţinerea rezervelor la un nivel adecvat tranzacţiilor externe ale României.

„Dacă există pericolul diminuării rezervelor, până la un nivel care ar periclita tranzacţiile internaţionale ale statului, precum şi în cazul în care diminuarea s-a produs, Banca Naţională a României prezintă Parlamentului şi Guvernului, de îndată, dar nu mai târziu de 20 de zile, un raport privind situaţia rezervelor şi cauzele care au condus sau care pot conduce la o astfel de reducere. Raportul va conţine recomandările Băncii Naţionale a României privind politicile guvernamentale macroeconomice necesare pentru preîntâmpinarea sau remedierea situaţiei”, mai cuprinde proiectul.

Iniţiativa stipulează că, „din rezerva constituită, Banca Naţională a României poate depozita aur în străinătate exclusiv în scopul obţinerii de venituri prin tranzacţionare şi alte operaţiuni specifice”.

„Depozitele de aur constituite de Banca Naţională a României în străinătate nu pot depăşi 5% din cantitatea totală de aur constituită ca rezervă”, mai prevede acest proiect.

Sursa foto: Pexels.com