Iohannis l-a decorat cu Ordinul „Steaua României” pe detractorul limbii române de la Chișinău, Marian Lupu. Aghiotantul lui Plahotniuc a catalogat „Revoluția de la 7 aprilie 2009” drept o lovitură de stat

Președintele Klaus Iohannis l-a decorat pe fostul președinte al Curții de Conturi și fostul șef al Partidului Democrat, Marian Lupu, cu Ordinul „Steaua României”, personaj care nega existența limbii române în Republica Moldova și care a spus că protestele de 7 aprilie, care au răsturnat regimului comunist al lui Vladimir Voronin de la Chișinău, ar fi fost o lovitură de stat.

• Comunicatul de presă al Administrației Prezidențiale arată că ”în semn de înaltă apreciere pentru contribuția excepțională adusă la dezvoltarea auditului public în context european, pentru integritatea și profesionalismul de care au dat dovadă în exercitarea actului de control, Președintele României a conferit Ordinul Național „Steaua României” în grad de Comandor domnului Holm Janar, Auditorul General al Oficiului Național de Audit al Republicii Estonia, domnului Lupu Marian, Președintele Curții de Conturi a Republicii Moldova, și domnului Tavares José, Președintele Curții de Conturi a Republicii Portugheze”.

Marian Lupu a fost unul dintre liderii Partidul Democrat (PD) pe timpul conducerii de facto a oligarhului Vlad Plahotniuc.

Mai mult, Marian Lupu declara în urmă cu circa 10 ani, în septembrie 2021, că Articolul 13 din Constituția Republicii Moldova, privind limba de stat, nu va fi modificat și va rămâne cu sintagma de „limba moldovenească”.

Acest lucru a fost speculat politic și electoral de către toți politicienii de la Chișinău până la actuala conducere care vorbește deschis numai de existența „limbii române”, însă nu are majoritatea constituțională în Parlament de două treimi (din 101 parlamentari – n.red.) pentru a modifica Legea supremă.

Lupu declara, în 2012, că s-a răzgândit ideologic și că nu mai crede în existența limbii române în Republica Moldova.

„M-am răzgândit. Ştiinţific nu mai este limba română, cum spuneam anterior, ci limba moldovenească […] S-a zis cu ştiinţificul, deoarece ştiinţifice sunt tezele susţinute de oamenii de ştiinţă, iar eu astăzi vă zic: voi promovaţi ideile ştiinţifice, însă vă atrag atenţia că ştiinţele sociale sunt cu o puternică influenţă subiectivă. Iar dacă sunt subiective înseamnă că sunt promovate în interese politice”, a precizat Lupu.

Marian Lupu pretexta atunci voalat că „răzgândirea sa” vine din dorința și linia PD-ului de „auto-determinare” a cetățenilor Republicii Moldova, aceasta fiind de fapt linia politică a PD care promova „moldovenismul”, în esență o politică anti-românească și filorusă de negare a istoriei comune și lingvistice a României și Republicii Moldova.

„Noi oferim dreptul la auto-identificare etnică, nimeni nu presează pe nimeni”, a adăugat Lupu în cadrul unei emisiuni televizate de Pro TV Chișinău, fapt ce a stârnit controverse la acea vreme.

De altfel, în decembrie 2013, Curtea Constituțională de la Chișinău a statuat că Declarația de Independență din 1991, în care este consemnată „limba română” este un document care prevalează Constituției Republicii Moldova, al cărui Articol 13 a fost modificat politic de guvernarea agrariană filorusă cu „limba moldoveanească”.

De aproape nouă ani de zile, niciun politician de la Chișinău nu a aplicat decizia Curții Constituționale și astfel în Constituția de la Chișinău există în continuare sintagma de „limbă moldovenească”.

Protestele anti-comuniste de la 7 aprilie, o lovitură de stat

Anterior, Marian Lupu, făcuse o serie de alte declarații controversate și anume că protestele anti-comuniste din 7 aprilie, care au dus la răsturnarea guvernului Voronin, au fost de fapt o lovitură de stat planificată.

Forțele de ordine au intervenit brutal atunci la ordinul lui Vladimir Voronin, iar câțiva tineri și-au pierdut viața, sute au fost răniți și alte câteva mii au fost maltratați în sediile de poliție sau pe stradă.

Deputatul democrat de atunci Marian Lupu a fost audiat pe 23 martie 2010 timp de aproape trei ore la Procuratura Generală despre protestele de 7 aprilie 2009 și a susținut fără probe că aceste evenimente ar fi fost organizate ca o lovitură de stat. Presa de la Chișinău l-a întrebat atunci cine ar fi organizat o astfel de tentativa de lovitură de stat.

„Asta și este întrebarea, dragii mei. E sarcina Procuraturii și a Comisiei parlamentare speciale pentru a elucida acele lucruri care nu au fost vizibile în acea zi, or, repet convins că asemenea lucruri care nu au fost vizibile – au fost prezente. Există anchetă, pentru care venim aici ca să depunem marturiile de rigoare, ca să ajungem la cuvântul adevărului. Ce a fost? Cine a arborat?”, a răspuns atunci Lupu.

Cine este Marian Lupu: traseismul politic

Lupu a fost ales deputat pentru prima oraă pe 17 martie 2005 şi a ocupat funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, fiind membru al fracţiunii Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (2005–2009) şi Partidului Democrat din Moldova (2009-2016).

În 2005, Lupu este ales pe listele Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, fără a fi membru de partid. Intră în rândurile PCRM în 2007, iar în 2008 este ales membru al Comitetului Central. Părăseşte PCRM în iunie 2009, iar în iulie 2009 este ales în funcţia de preşedinte al Partidului Democrat din Moldova, funcţie ocupată până în decembrie 2016. A deţinut funcţia de preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova (2005–2009, 2010–2013) şi preşedinte interimar al Republicii Moldova (2010–2012).

De asemenea, în perioada 2012–2017 a exercitat funcţia de vicepreşedinte al Internaţionalei Socialiste. În prezent, Marian Lupu este președintele Curții de Conturi, o sinecură pe care a primit-o din partea regimului oligarhului Plahotniuc, după tragerea sa pe linie moartă din partid.

Foto: Fostul președinte al Parlamentului, Republicii Moldova, Marian Lupu. Sursa/Curtea de Conturi din Republica Moldova