Iohannis, la 78 de ani de la Pogromul de la Iași: Riscul ca manifestările de ură, antisemitismul, rasismul, naţionalismul şi extremismul să-şi croiască încet un drum în societatea noastră nu trebuie să fie neglijat

Președintele Klaus Iohannis a transmis, duminică, un mesaj la comemorarea a 78 de ani de la Pogromul din Iaşi (28-30 iunie 1941), amintind acest episod tragic şi întunecat – pogromul din Iaşi – dintr-un dureros şi copleşitor capitol de istorie din trecutul nostru – Holocaustul. Președintele avertizează că riscul ca manifestările de ură, antisemitismul, rasismul, naţionalismul şi extremismul să-şi croiască încet un drum în societatea noastră nu trebuie să fie neglijat și că, de aceea, trebuie să fim fermi şi să acţionăm energic în lupta împotriva antisemitismului şi a intoleranţei.

Klaus Iohannis subliniază că educaţia, în spiritul respectului faţă de lege şi al promovării şi apărării drepturilor fundamentale ale omului, este esenţială, fiind cel mai sigur instrument pentru a obţine şi garanta securitatea cetăţenilor şi siguranţa unui viitor prosper pentru generaţiile care vor urma.

„Mesajul meu este că toleranţa, respectul şi solidaritatea sunt elemente esenţiale, definitorii, care stau la baza societăţii româneşti contemporane, principii pe care trebuie să le cultivăm şi să le apărăm. Doar aşa putem menţine pacea socială şi contribui la a păstra nealterată memoria traumatică drept un avertisment că masacre precum cel de la Iaşi nu se vor mai repeta vreodată”, subliniază președintele.

Prezentăm integral mesajul președintelui Klaus Iohannis:

Comemorăm, astăzi, un episod tragic şi întunecat – pogromul din Iaşi – dintr-un dureros şi copleşitor capitol de istorie din trecutul nostru – Holocaustul.

Acum 78 de ani, pe străzile Iaşului, era în plină desfăşurare o campanie diabolică de persecuţie, capturare şi exterminare a populaţiei evreieşti. Lichidarea fizică a evreilor din Capitala Moldovei făcea parte dintr-un plan crud şi laş care i-a vizat, de asemenea, pe evreii din Basarabia şi Bucovina. Pe străzile şi în împrejurimile vechiului târg paşnic şi liniştit a avut loc un măcel de o brutalitate greu de imaginat pentru o societate modernă: pe trotuare, în spaţii deschise, în incinta unor instituţii publice, în „trenurile morţii” şi-au dat ultima suflare mulţi dintre cei care astăzi se odihnesc în Cimitirul Evreiesc din Iaşi. Din acel infern al oamenilor – dintre care nu au lipsit bătrâni, femei şi copii – renegaţi de statul care trebuia să-i protejeze, o parte au reuşit să supravieţuiască şi au devenit peste timp mărturisitorii acelor orori, iar moştenirea lor rămâne pe veci, prin amintire, în conştiinţa noastră colectivă.

Avantajul nepreţuit al timpurilor pe care le trăim este că putem vorbi liber şi deschis despre ce a însemnat cu adevărat Holocaustul şi nesfârşita tragedie a evreilor europeni, putem onora victimele dând glas memoriei lor şi putem restabili adevărul exilând minciuna, interpretarea tendenţioasă, banalizarea crimei. Libertatea de a ne exprima gândurile şi opiniile, de a povesti şi scrie liber, câştigată cu preţul sacrificiului suprem acum 30 de ani, trebuie confirmată şi convertită însă în acţiuni concrete. Este lăudabil demersul autorităţilor locale de a amenaja fosta Chestură a Poliţiei din Iaşi ca un spaţiu sacru al memoriei evreilor ieşeni, unde atâţia şi-au găsit sfârşitul în zilele pogromului.

România se schimbă şi generaţiile tinere oferă dovada că înţeleg nevoia de a mărturisi adevărul dureros despre propria istorie. Voi continua să fiu un susţinător al proiectului unui Muzeu Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului, întrucât existenţa unui astfel de muzeu în Capitală ar fi o dovadă de asumare a responsabilităţii, de afirmare a coeziunii dintre noi şi, mai ales, o sursă de speranţă că toleranţa şi nediscriminarea, care au stat la baza edificiului societăţii noastre renăscute în 1989, sunt în continuare valori fundamentale.

Riscul ca manifestările de ură, antisemitismul, rasismul, naţionalismul şi extremismul să-şi croiască încet un drum în societatea noastră nu trebuie să fie neglijat. Acţiunile de distrugere a unor cimitire evreieşti care au avut loc recent în România confirmă existenţa acestui pericol. Nu avem voie să lăsăm astfel de momente să umbrească rezultatele pe care le-am obţinut în ultimele decenii. Din acest motiv, trebuie să fim fermi şi să acţionăm energic în lupta împotriva antisemitismului şi a intoleranţei.

Educaţia, în spiritul respectului faţă de lege şi al promovării şi apărării drepturilor fundamentale ale omului, este esenţială. Acesta este cel mai sigur instrument pe care îl avem la îndemână pentru a obţine şi garanta securitatea cetăţenilor noştri şi siguranţa unui viitor prosper pentru generaţiile care vor urma.

Românii îşi doresc un parcurs european pentru ţara lor. Majoritatea cetăţenilor noştri au arătat cu tărie, pe 26 mai, că vor să trăiască într-o ţară în care valorile europene, principiile democraţiei şi ale statului de drept sunt respectate. În perioada următoare, prin Acordul naţional politic pe care l-am propus, mă aştept ca decidenţii politici să respecte, să sprijine şi să susţină demersurile de consolidare a parcursului european al României şi de întărire a proiectului european. În acest parcurs proeuropean intră fără discuţie apărarea memoriei Holocaustului şi sancţionarea acţiunilor extremiste.

Astăzi, când aducem un pios omagiu victimelor inocente ale pogromului din Iaşi, să ne acceptăm şi să ne sprijinim reciproc. Mesajul meu este că toleranţa, respectul şi solidaritatea sunt elemente esenţiale, definitorii, care stau la baza societăţii româneşti contemporane, principii pe care trebuie să le cultivăm şi să le apărăm. Doar aşa putem menţine pacea socială şi contribui la a păstra nealterată memoria traumatică drept un avertisment că masacre precum cel de la Iaşi nu se vor mai repeta vreodată.

Fie ca amintirea victimelor să rămână veşnic în inimile noastre!

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea