Iohannis: „Nu intenţionez să am iniţiativă şi să redau serviciilor atribuţii în cadrul urmăririlor penale sau proceselor penale”

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri că nu vrea să acorde serviciilor de informaţii „atribuţii în cadrul urmăririlor penale sau proceselor penale” în cadrul reformei legislației care guvernează funcționarea serviciilor secrete.

Președintele Iohannis a fost întrebat într-o conferință de presă de reporterul G4Media.ro dacă în procesul de refacere a legislației din domeniul securității naționale, anunțat după ședința CSAT de ieri, intenționează să găsească soluții la faptul că serviciile secrete au pierdut prin deciziile CCR dreptul ca informațiile culese, inclusiv pe mandatele de securitate națională, să fie folosite drept probe în procesele penale.

„Nu intenţionez să am iniţiativă şi să redau serviciilor atribuţii în cadrul urmăririlor penale sau proceselor penale. Aceste lucruri – urmărirea penală se face de către procuror, iar judecarea speţelor se face de către judecător. Serviciile secrete şi serviciile speciale n-au ce căuta în acest domeniu. Serviciile se ocupă de problemele lor, iar dacă şi conform legii în vigoare acum, în cursul activităţii lor sesizează posibile fapte penale sesizează Parchetul competent, atât, fără să furnizeze probe, fără să participe la obţinerea de probe. Nu intenţionez să modific sau să solicit modificarea legilor, în sensul de a reveni la situaţia anterioară”, a răspuns președintele Iohannis.

Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) au discutat marți despre Planul de implementare a Strategiei Naționale de Apărare (2020-2024), iar una dintre ”prioritățile strategice” ale acestui plan este revizuirea legislației de funcționare a instituțiilor din domeniul securității naționale, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.

Comunicatul CSAT nu prezintă detalii despre calendarul modificării legilor de funcționare a diferitelor ministere, agenții și servicii de informații cu atribuții în domeniul securității naționale și nici nu arată principalele modificări ce ar urma să fie propuse. În schimb, comunicatul arată că în urma modificării legislației ”va fi asigurată eficientizarea și modernizarea instituțiilor publice, pentru ca acestea să răspundă mai bine sarcinilor ce le revin și, totodată, să fie mai aproape de nevoile cetățenilor României”.