Iohannis refuză revocarea lui Kovesi, Tudorel Toader anunţă că va sesiza Curtea Constituţională

(Actualizat) Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat luni că nu dă curs propunerii ministrului Justiţiei de revocare a şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, spunând că „este o procedură în care ultimul cuvânt îl are preşedintele”. Imediat după ce preşedintele şi-a terminat scurta declaraţie de presă la Cotroceni, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat pe pagina sa de Facebook că va sesiza Curtea Constituțională cu privire la refuzul Președintelui de revocare din funcție a procurorului șef al DNA.

Cele mai importante declaraţii ale lui Iohannis:

• La jumătatea lunii februarie, Ministrul Justiției mi-a trimis o propunere, propunerea de revocare a procurorului șef DNA, împreună cu Raportul privind activitatea managerială a DNA. Această propunere este doar un prim pas dintr-o procedură în cadrul căreia ultimul cuvânt îl are, conform legii, Președintele.
• După cum probabil vă amintiți, după ceva timp, la mijlocul lunii martie mi-a fost înaintat și avizul CSM, avizul CSM însă a ajuns la cu totul altă concluzie decât așa zisul Raport al domnului Ministru.
• Avizul CSM, după cum știm, a fost unul negativ. Prin rolul constituțional al CSM, de garant al independenței justiției, acest aviz nu poate fi tratat ca simplu element facultativ, adițional. Chiar dacă el avizul nu obligă, el în nici un caz nu poate fi ignorat.
• Constat, deci, că în analiza acelorași acțiuni sau inacțiuni și în aplicarea acelorași texte legale, două autorități ale statului, respectiv Ministerul Justiției și CSM, ajung la concluzii diametral opuse.
• Odată sesizat cu propunerea Ministrului și după ce am primit avizului CSM, am solicitat, evident, Departamentelor de specialitate din Administrația Prezidențială o analiză și câteva propuneri.
• Acum, analizând motivele pentru care Ministrul Justiției solicită revocarea procurorului șef al DNA, am constatat că autorul Raportului, raport care a însoțit propunerea, consideră că acesta este, citez, „o luare de poziție” față de dezbaterile publice din ultimul an, ceea ce, clar, induce percepția că evaluarea Ministrului Justiției poate fi subiectivă. Această percepție este întărită și de prezența în cuprinsul Raportului a unor aspecte referitoare la cariera profesională a Ministrului Justiției.
• De asemenea, unele dintre motivele care fundamentează propunerea de revocare utilizează date și informații care fie nu sunt pertinente, fie exced perioada anunțată de Ministru ca fiind evaluată. Unele rapoarte ale Inspecției Judiciare, hotărâri ale CSM sau decizii ale Curții Constituționale au fost interpretate și valorificate de Ministrul Justiției într-un sens cel puțin diferit față de conținutul lor.
• Mai multe despre argumentele tehnice de specialitate care au stat la baza deciziei pe care am luat-o veți regăsi în documentul care vă va fi pus la dispoziție la finalul acestei declarații, document care, sigur, va fi trimis Ministrului Justiției.
• Drept urmare, motivele de revocare prezentate de Ministrul Justiției nu au fost de natură să mă convingă. De altfel, în mare parte, ele nici nu corespund prevederilor legale aplicabile.
• În concluzie, nu voi da curs propunerii Ministrului Justiției de revocare a doamnei Kövesi, procuror șef al DNA.

Postarea lui Tudorel Toader:

În condițiile în care Președintele României nu are abilitarea legală și nici competențele funcționale de evaluare a activității profesionale și manageriale desfășurate de procurorul șef al DNA;
În condițiile în care argumentele care au stat la baza declanșării procedurii de revocare au devenit mai actuale și mai consistente;
Văzând legislația aplicabilă în acest domeniu;
Valorificând jurisprudența instanței de contencios constituțional,
Vom sesiza Curtea Constituțională cu privire la refuzul Președintelui de revocare din funcție a procurorului șef al DNA!

Background. G4Media.ro vă prezintă principalele poziții ale președintelui României, Klaus Iohannis, despre activitatea Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și procuroarei-șefe a DNA, Laura-Codruța Kövesi, de la începutul mandatului și până în prezent.

24 februarie 2015. Klaus Iohannis, la ședința de bilanț privind activitatea DNA pe anul 2014: „De la momentul înființării instituției dumneavoastră și până astăzi, fața societății românești este profund schimbată. România anului 2015 nu mai e România anului 2005, când a fost constituit Parchetul Național Anticorupție. (…) În acești zece ani am fost cu toții martorii unei importante schimbări: creșterea capacității instituționale a statului de a lupta împotriva corupției. (…) DNA, alături de toate celelalte autorități ale statului, își face în mod eficient datoria în lupta anticorupţie. România lucrului bine făcut este o țară în care lupta anticorupție este o prioritate a mea ca Președinte, pentru că de această luptă depinde existența statului român. Deși este o instituție tânără, DNA și-a câștigat, pas cu pas, un loc merituos printre cel mai bine situate instituții în încrederea cetățeanului. (…) Mi-aș dori, de asemenea, să nu mai existe presiuni asupra justiţiei din zona politică, să nu mai avem declarații ale oamenilor politici care vizează cazuri instrumentate de procurori sau judecători. (…) Activitatea DNA și a instituţiilor justiţiei mai are încă un efect pe care doresc să-l subliniez. România se transformă treptat în model și inspiraţie pentru alte ţări în ceea ce privește o luptă eficientă împotriva corupţiei.”

28 mai 2015. Klaus Iohannis, răspuns la scrisoarea președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, de demitere a procuroarei-șefe a DNA, Laura-Codruța Kövesi: „Președintele României nu dispune de asemenea competențe constituționale sau legale (de înlăturare din funcție a procuroarei-șefe a DNA, – n.red.). În plus, Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și al procurorilor nu prevede instituția demiterii, ci pe cea a revocării, ca modalitate juridică de încetare a unei funcții de conducere exercitate de un judecător sau de un procuror înainte de termenul pentru care a fost numit. Măsura revocării nu poate fi luată de către Președintele României. Aplicarea acestei sancțiuni se poate face numai după parcurgerea unei proceduri ale cărei etape sunt prevăzute de Legea nr. 303/2004. Asigurarea independenței justiției reprezintă un element fundamental al statului de drept, iar potrivit Legii fundamentale, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei, fiind singura autoritate publică ce are competenţa să se pronunțe cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor și a procurorilor și, implicit, cu privire la cariera acestora. În conformitate cu prevederile Art. 97 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare. Din această perspectivă, consider că, în măsura în care apreciați necesar, urmează să vă adresați direct Consiliului Superior al Magistraturii, întrucât Președintele României nu are atribuția de a declanșa, în numele niciunei alte autorități sau persoane, un asemenea demers juridic.”

17 februarie 2016. Klaus Iohannis, despre posibilitatea reconfirmării în funcție a Laurei-Codruța Kövesi: „În esenţă, după ce se termină primul mandat al unui procuror-şef sau a unui procuror general există varianta de procedură nouă, de la zero sau există varianta reconfirmării în funcţie, adică ministrul justiţiei să propună aceeaşi persoană care pe urmă să fie reconfirmată, numită de preşedinte. Aici, la DNA, trebuie să spun că nu sunt eu acela care va confirma sau nu că se doreşte o reinvestire, dar, pe de altă parte, trebuie să fiu foarte sincer. Rezultatele obţinute de DNA, care sunt văzute, sunt lăudate şi de noi şi de alţii, cu siguranţă ne duc cu gândul la posibilitatea destul de avansată a reconfirmării.”

25 februarie 2016. Klaus Iohannis, la ședința de bilanț privind activitatea DNA pe anul 2015: „ Prin prezența mea aici doresc să dau încă o dată un semnal puternic de sprijin pentru lupta anticorupție, pentru întărirea statului de drept și a independenței justiției. De la an la an, activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie a devenit tot mai eficientă, prin numărul de dosare instrumentate şi complexitatea lor, precum şi prin hotărârile definitive de confiscare şi recuperare a unor bunuri provenite din infracţiuni. Sunteţi un model de instituţie funcţională şi ați creat un standard de performanță. Prin activitatea și reușitele dumneavoastră ați câștigat aprecierea cetățenilor României, care își doresc să trăiască într-o societate dreaptă, într-o țară fără corupție, în care instituțiile, cei aleși să îi reprezinte și cei care îndeplinesc funcții publice sunt realmente în serviciul oamenilor.Rezultatele obţinute de dumneavoastră în lupta anticorupţie, apreciate și dincolo de granițele României, sunt o garanţie că procesul de consolidare a democraţiei şi a statului de drept în România se află pe drumul cel bun. (…) Ca președinte al României, veţi avea în mine un partener în activitatea dumneavoastră și în aplicarea acestor principii. Am convingerea că veţi continua eforturile pentru consolidarea statului de drept şi a democraţiei în România, astfel încât cetăţenii să aibă sentimentul că trăiesc într-o Românie sigură şi dreaptă.”

6 aprilie 2016. Klaus Iohannis, despre scandalul „Black Cube”: „Având în vedere că este o speță sub investigație, chiar dacă am, poate, un pic mai multe informații, nu vreau să intru în detalii. (…) Am toată convingerea că procurorii DIICOT vor face lumină în această chestiune. În ce-o priveşte pe doamna Kövesi, pot să vă spun foarte clar că nu am niciun semn de întrebare şi nicio îndoială în ce-o priveşte. Rezultatele obţinute de DNA sunt impresionante. Ba, mai mult, pot să vă spun că, în această după-amiază, am semnat decretul de numire a doamnei Kövesi pentru un nou mandat de trei ani în fruntea DNA-ului. (…) Sunt  foarte mulţumit de rezultate, sunt foarte mulţumit de abordare şi am toată convingerea că DNA-ul va continua în forţă.”

23 februarie 2017. Klaus Iohannis, la ședința de bilanț privind activitatea DNA pe anul 2016: „Au trecut aproape 15 ani de când a fost constituit Parchetul Național Anticorupție în anul 2002, precursorul DNA, iar România a demonstrat, pe parcursul acestei perioade, că a reușit să își mărească, din punct de vedere instituțional, capacitatea de a lupta împotriva corupției, pentru consolidarea statului de drept. De la an la an, încrederea cetățenilor în justiție a crescut, iar succesul luptei anticorupție a ajuns să fie apreciat nu doar intern, ci şi la nivel internațional, ţara noastră fiind în punctul de a exporta acest model în regiune. Această evoluţie nu ar fi fost posibilă dacă în România nu s-ar fi produs o temeinică asumare socială a unui set de valori solide. (…) În această nouă paradigmă, DNA rămâne o instituţie cheie, cu un rol esenţial în combaterea fenomenului corupţiei şi al respectării legii. Prin activitatea dumneavoastră de anul trecut, aţi arătat că obiectivele pe care vi le-aţi asumat pot fi transformate în realități palpabile. (…) Închei prin a vă reasigura de faptul că veți avea în mine un partener și un sprijin necondiționat în consolidarea statului de drept, fiindcă este convingerea mea fermă că dezvoltarea reală a României depinde de asta!”

23 august 2017. Klaus Iohannis, despre proiectul de modificare a legilor justiției: „Modificările legislative anunțate astăzi de ministrul justiției reprezintă un atac asupra statului de drept, independenței și bunei funcționări a justiției, o lovitură dată luptei anticorupție. Dacă acest amalgam de măsuri va fi asumat de Guvern și aprobat de Parlament, eforturile României de mai bine de 10 ani vor fi anulate și justiția se va întoarce în timp, într-o epocă în care era subordonată politicului.”

15 noiembrie 2017. Klaus Iohannis, despre Raportul privind progreselor României în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV): „Independența justiției și lupta împotriva corupției vor fi puse în pericol dacă actuala coaliție de guvernare va modifica legile justiției așa cum și-a propus. Comisia Europeană a tras astăzi, prin raportul MCV, un serios semnal de alarmă în acest sens. România nu se poate întoarce în trecut din cauza unor oameni politici care refuză să accepte că datoria lor este să lucreze în slujba cetățenilor, și nu a unor interese partizane sau de grup. Voi uza de toate atribuțiile mele constituționale pentru a asigura independența justiției și consolidarea statului de drept.”

15 februarie 2018. Klaus Iohannis, despre dezbaterile privind modificările la legile justiției: „În aceste zile, niște penali fac o încercare disperată de a ataca și discredita Direcția Națională Anticorupție. Opinia mea a rămas neschimbată: DNA și conducerea sa fac o treabă foarte bună, iar acest asalt virulent din partea unor penali nu face decât să confirme acest lucru.”

22 februarie 2018. Klaus Iohannis, despre declanșarea procedurii de revocare din funcție a procuroarei-șefe a DNA, Laura-Codruța Kövesi: „Astăzi, am avut parte de o prezentare lipsită de claritate a raportului privind activitatea conducerii DNA, făcută de ministrul justiției. Mi-am exprimat în repetate rânduri opinia că Direcția Națională Anticorupție și conducerea DNA fac o treabă foarte bună, poziție pe care o mențin. Administrația Prezidențială va face o analiză aprofundată a documentului prezentat. Voi uza de toate prerogativele mele constituționale pentru asigurarea funcționării unei justiții independente și pentru consolidarea statului de drept.”

28 februarie 2018. Klaus Iohannis, la ședința de bilanț privind activitatea DNA pe anul 2017: „Felicitări, în primul rând, pentru întreaga activitate pe care ați desfășurat-o pe parcursul anului trecut! Am ascultat cu interes prezentarea raportului Direcției Naționale Anticorupție. Cifrele nu mint. Cifrele sunt reci, obiective. În 2017 au fost soluționate peste 3.800 de dosare, cu 16,5% mai multe decât în 2016, și au fost trimiși în judecată aproape 1.000 de inculpați. Pe baza rechizitoriilor DNA, anul trecut instanțele au condamnat definitiv 713 inculpați, ponderea achitărilor fiind de 12%, din care o pătrime ca efect al deciziei Curții Constituționale prin care abuzul în serviciu a fost limitat doar la încălcarea legii, și nu și a Hotărârilor de Guvern sau a altor acte normative. Toate acestea demonstrează încă o dată că DNA este o instituție care funcționează eficient și care se află deja de ani buni în prima linie a luptei anticorupție. (…) Prin activitatea sa, Direcția Națională Anticorupție a arătat că principiile statului de drept nu sunt simple deziderate, ci realități pe care le trăim cu toții. O societate care se clădește pe un asemenea fundament are mai multe șanse de dezvoltare și de prosperitate. Veți avea în mine un partener și un susținător al aplicării acestor principii.”