Ipocrizie la Casă Albă? Biden a vândut arme la cel puțin 57% din regimurile autocrate de pe glob

Administrația președintelui Joe Biden a vândut arme și echipamente militare către cel puțin 57% din țările considerate regimuri autocrate în anul fiscal 2022, dezvăluie o analiză realizată de publicația The Intercept. Aceasta în ciuda faptului că liderul democrat de la Casă Albă își declară constant susținerea pentru democrația globală, lucru care a făcut ca, in lumina noilor dezvaluiri, administrația de la Washington să fie acuzată de ipocrizie. Printre statele care au beneficiat de importurile de arme din SUA se numără Egipt, Thailanda, Arabia Saudită sau Pakistan, în general țări din Africa și Asia acuzate de suprimarea opoziției, cenzurarea presei independente, încălcări flagrante ale drepturilor omului, impunerea de măsuri restrictive împotriva propriilor cetățeni etc.

Vânzări record

O analiză realizată de Intercept a datelor guvernamentale publicate recent a indicat că Statele Unite au vândut arme la cel puțin 48 din țările cu regim autocrat de pe glob în 2022.  Acest lucru, afirmă ziariștii, a făcut că Administrația Biden să contribuie la creșterea puterii militare a unui număr mare de state autoritare. Aceasta deși de când președintele Biden a ajuns în Biroul Oval, în ianuarie 2021, el a vorbit deseori despre „o bătălie între democrații și autocrații” în care SUA și alte democrații se străduiesc să creeze o lume pașnică. Așa cum a făcut-o, de exemplu, în discursul privind Starea Uniunii ținut în 2022 în fața legislativului american.

Potrivit Intercept, care citează date de la Stockholm International Peace Research Institute – SIPRI, de la sfârșitul Războiului Rece, Statele Unite au fost cel mai mare vânzător de arme din lume, reprezentând aproximativ 40% din toate exporturile de arme într-un anumit an.

Potrivit datelor SIPRI, dominația SUA în comerțul global cu arme a crescut dramatic în ultimii cinci ani. Astfel, Statele Unite au reprezentat 40% din totalul exporturilor în perioada 2018-2022, în creștere de la 33% în ultimii cinci ani, în timp ce Rusia a scăzut de la 22% la 16%, rămânând pe un loc doi distant. (Franța, China și Germania ocupă celelalte trei locuri din Top 5).

SUA au furnizat mai mult de jumătate din armele achiziționate de 13 dintre primii 17 importatori de arme, Arabia Saudită, Japonia și Australia fiind țările care au cumpărat cele mai multe arme din SUA.

În general, aceste exporturi sunt finanțate prin granturi sau vânzări. Există două căi pentru această din urmă categorie: vânzările militare străine (FMS) și vânzările comerciale directe (DCS).

Guvernul SUA acționează ca intermediar pentru achizițiile de tip FMS: mai întâi cumpără materialul de la o companie și apoi livrează bunurile destinatarului străin. Achizițiile DCS sunt mai simple: ele sunt rezultatul unui acord între o companie din SUA și un guvern străin.

Ambele categorii de vânzări – vânzările militare străine și vânzările comerciale directe – necesită aprobarea guvernului de la Washington.

Datele la nivel de țară pentru autorizațiile DCS de anul trecut au fost publicate la sfârșitul lunii aprilie prin Directorate of Defense Trade Controls – Direcția de Control al Comerțului pentru Apărare – a Departamentului de Stat.

Cifrele FMS pentru anul fiscal 2022 au fost publicate la începutul acestui an de către Defense Security Cooperation Agency – Agenția de Cooperare pentru Securitate a Apărării -, parte a Pentagonului. Potrivit datelor acestora combinate, un total de 142 de țări și teritorii au cumpărat arme din SUA în 2022.

Vânzările de echipamente militare americane către guverne străine au crescut cu 49%, până la 205,6 miliarde de dolari în ultimul an fiscal, a anunțat Departamentul de Stat al SUA.

Vânzările militare directe ale companiilor americane au crescut cu 48,6%, până la 153,7 miliarde de dolari în anul fiscal 2022, de la 103 miliarde de dolari în anul fiscal 2021, în timp ce vânzările aranjate prin guvernul SUA au crescut cu 49,1%, până la 51,9 miliarde de dolari în 2022, de la 34,8 miliarde de dolari în anul precedent, a precizat Departamentul de Stat.

Arme pentru autocrați

Analiza Intercept a încercat să determine apoi câte dintre aceste țări la care au vândut arme americanii sunt democrații și câte sunt autocrații. Pentru a face acest lucru, publicația a comparat noile date privind vânzările de arme din SUA cu datele privind regimul politic al statelor respective așa cum apare în proiectul Varieties of Democracy de la Universitatea Göteborg din Suedia, care utilizează un sistem de clasificare numit Regimes of the World.

Sistemul clasifică regimurile în patru categorii: autocrație închisă, autocrație electorală, democrație electorală și democrație liberală. Pentru ca o țară să fie clasificată drept democrație, ea trebuie să aibă scrutinuri cu partide multiple și libertăți politice care să facă ca aceste alegeri sa conteze cu adevarat.

Conform acestei metodologii utilizate de cercetătorii suedezi, linia de demarcație dintre democrații și autocrații este dacă liderii unei țări sunt responsabili față de cetățenii lor prin alegeri libere și corecte.

Dintre cele 84 de țări codificate ca autocrații în cadrul sistemului Regimes of the World în 2022, Statele Unite au vândut arme la cel puțin 48 dintre ele, respectiv 57%. Jurnaliștii de la The Intercept au precizat că calificatorul „cel puțin” este necesar deoarece mai mulți factori împiedică urmărirea corectă a vânzărilor de arme de către Statele Unite. Raportul Departamentului de Stat privind vânzările de arme comerciale în cursul anului fiscal folosește termenul „diverse” în categoria de destinatari; ca urmare, destinatarii specifici pentru aproape 11 miliarde de dolari în vânzări de arme nu sunt dezvăluiți.

Potrivit Intercept, dacă se respectă clasificarea realizată de Universitatea Göteborg, Statele Unite nu au vândut arme către 36 de țări cu regim autocrat.

Ziariștii au precizat că sistemul Regimes of the World este doar unul dintre indicii care măsoară democrația la nivel mondial, dar efectuarea aceleiași analize cu alți indici populari produce rezultate similare. Astfel, raportul anual Freedom in the World al celor de la Freedom House a enumerat 195 de țări, în dreptul fiecăreia indicând dacă se califică sau nu drept democrație electorală. Din cele 85 de țări pe care Freedom House nu le-a desemnat drept democrație electorală, Statele Unite au vândut arme la 49 dintre ele (58%) în anul fiscal 2022.

Acuzații de ipocrizie

Aceste constatări contrazic declarațiile constante făcute de președintele Biden și încercările sale de a încadra politica internațională ca fiind în mod fundamental o luptă în care democrațiile lumii, conduse de Statele Unite, sunt „de partea păcii și securității,” așa cum de exemplu a numit-o el în discursul de anul trecut privind Starea Uniunii. În cadrul acelui discurs rostit în fața Congresului de la Washington, liderul de la Casa Albă a afirmat că „autocrațiile care complotează pentru a submina sistemul internațional… se opun Statelor Unite și aliaților săi democratici.”

De asemenea, într-un discurs ținut la Castelul Regal din Varșovia in 2022, președintele Biden a declarat că bătălia dintre democrație și autocrație este una „între libertate și represiune” și „între o ordine internațională bazată pe reguli și una guvernată de forța brută.”

Mai mult, Strategia de Securitate Națională pentru 2022 a Casei Albe a precizat: „Cea mai presantă provocare strategică cu care se confruntă viziunea noastră este din partea puterilor care îmbină guvernarea autoritară cu o politică externă revizionistă.” The Intercept a scris că, în ciuda acestei retorici oficiale a Administrației Biden, o revizuire a noilor date sugerează, în schimb, o abordare de tipul „afaceri normale” privind vânzările de arme. Inclusiv cand vine vorba de autocratii in care drepturile omului sunt violate constant.

În ceea ce privește administrația precendentă, ziariștii americani scriu că fostul președinte Donald Trump și-a bazat politica de vânzare de arme în primul rând pe considerente economice, apelând la o strategie de tipul „interesele corporative mai presus de orice.”

De exemplu, în prima sa călătorie în străinătate ca lider al Statelor Unite, republicanul a călătorit în Arabia Saudită și a anunțat un acord major privind armele cu regimul represiv de la Riad. Abordarea lui Trump, care ține de afaceri, a dus la o creștere dramatică a vânzărilor de arme în timpul administrației sale.

Cu toate acestea, vânzările de arme sub Biden au depășit maximul vânzărilor anuale din mandatul lui Trump. Astfel, în primul an fiscal complet al lui Biden în funcția de președinte (2022), vânzările de arme din Statele Unite către alte țări au ajuns la aproape 206 miliarde de dolari, conform bilanțului anual al Departamentului de Stat, care utilizează o contabilitate opacă, dar aparent mai amplă a cifrelor anuale ale FMS și DCS, potrivit Intercept.

Astfel, totalul din primul an al lui Biden depășește maximul din epoca Trump, care a atins 192 de miliarde de dolari în 2018.

În 2017, vânzările totale de arme ale SUA au fost de 170 de miliarde de dolari, în timp ce în 2019 s-au înregistrat cifre relativ similare (170 de miliarde de dolari). În 2020, americanii au vândut arme de aproape 176 de miliarde de dolari, în timp ce, în 2021, aceste vânzări au fost de 138.210.000.000 de dolari.

Jurnaliștii Intercept au precizat că efortul de mai multe miliarde de dolari de a instrui și echipa Ucraina „nu explică pe deplin creșterea dramatică a vânzărilor totale de arme de anul trecut, cu atât mai puțin pentru autocrații.” Aceasta deoarece invadarea Ucrainei de către Rusia s-a produs la 24 februarie 2022, când trecuseră deja cinci luni din anul fiscal 2022, iar cea mai mare parte a asistenței din partea Statelor Unite către Ucraina a luat forma subvențiilor (nu vânzărilor) și a transferului de materiale din stocurile Pentagonului prin intermediul ordinelor de retragere semnate de către liderul de la Casa Albă.

Concluzia analizei este că statisticile privind vânzările de arme dezvăluie continuitatea dintre administrația republicană și cea democrată. În timp ce Biden a semnalat constant că politica sa de vânzare de arme se va baza în primul rând pe considerații strategice și privind drepturile omului, nu doar pe interese economice, el s-a rupt de această politică la scurt timp după intrarea în funcție. Liderul democrat a aprobat vânzări de arme către Egipt, Arabia Saudită și alte autorități regimuri autoritare.

Biden, criticat vehement

În plus, în ciuda retoricii sale privind promovarea și încurajarea democrației pe glob, liderul democrat a recurs și la alte gesturi controversate în relația cu regimurile autocrate. Astfel, în vara anului trecut, președintele Biden a călătorit în Arabia Saudită, într-o vizită pe care criticii au descris-o drept o încercare disperată de a apela la saudiți pentru a reduce prețul petrolului și o abdicare de la principiile democratice de care a vorbit mereu, în contextul în care conducerea de la Riad este acuzată constant de încălcarea drepturilor omului. (https://www.g4media.ro/ipocrizie-pragmatism-sau-disperare-inflatia-record-il-face-pe-biden-sa-caute-solutii-la-autocrati-si-la-dusmanii-americii.html)

Cea mai controversată parte a vizitei lui Biden în Arabia Saudită a fost, fără îndoială, întâlnirea cu prinţul Mohammed bin Salman (MBS), despre care CIA a concluzionat că se află în spatele asasinării jurnalistului Jamal Khashoggi în 2018, în consulatul saudit de la Istanbul.

Întâlnirea cu presupusul organizator al asasinării brutale a ziaristului saudit a marcat astfel o schimbare controversată de abordare a diplomaţiei americane, cred analiștii, într-un moment în care relațiile dintre SUA și Arabia Saudită au scăzut dramatic.

După preluarea puterii, Administrația Biden a suspendat vânzările de arme către Arabia Saudită și aliatul lor, Emiratele Arabe Unite, un act de respingere tacită a modului în care monarhiile din Golf s-au comportat de-a lungul războiului din Yemen. De asemenea, administrația democrată a încercat să-l marginalizeze pe MBS, arătat cu degetul pentru asasinarea lui Khashoggi. Ca răspuns, la începutul anului trecut, oficialii din Arabia Saudită au refuzat cererea lui Biden de a vorbi la telefon pe fondul creșterii prețurilor petrolului din cauza războiului declanșat de Rusia în Ucraina.

Inflația record și prețurile mari la combustibil au schimbat însă radical strategia celor din Team Biden, care a încercat o reapropiere de regatul saudit. Pentru a intermedia însă o apropiere de Arabia Saudită, Biden a trebuit să renunțe la angajamentul său din campania prezidențială din 2020 de a trata regatul ca pe un stat „paria,” după asasinarea lui Khashoggi. O mișcare descrisă drept ipocrită de critici și o renunțare, de către Biden, la principiile sale morale în interesul realismului și pragmatismului.

În timp ce unii critici ai regatului saudit s-au arătat șocați de schimbarea de atitudine a lui Biden, alte voci l-au îndemnat pe liderul american să tragă Arabia Saudită la răspundere pentru presupusa implicare în terorism și încălcări ale drepturilor omului.

Eforturile lui Biden au fost însă inutile. În octombrie 2022, într-o întâlnire desfășurată la Viena, OPEC+, cartelul celor mai puternici producători de petrol din lume, între care Arabia Saudită şi Rusia, a convenit să impună reduceri importante de producţie, încercând să stimuleze o redresare a preţurilor ţiţeiului. Gestul a fost considerat atunci de experți o înfrângere umilitoare pentru președintele Biden care a pledat fără succes pe lângă Arabia Saudită și alte țări ca să extragă mai mult pentru a ajuta economia globală. (https://www.g4media.ro/cum-a-ajuns-cartelul-petrolului-sa-l-umileasca-pe-biden-si-sa-agite-campania-electorala-din-statele-unite.html)

Ali Al-Ahmed, directorul Gulf Institute din Washington, a declarat atunci că decizia lui Biden de a vizita regatul va fi văzută ca „una dintre cele mai mari greșeli” făcute de un președinte american, iar liderul de la Casa Albă arată „slăbiciune,” atât față de prieteni, cât și față de dușmani. „Acum aliații americani din regiune vor spune că poate vom copia ceea ce face MBS. Dacă acesta îl poate pune pe președintele american în genunchi, putem face și noi asta.”

Al-Ahmed a declarat la momentul respectiv că „impactul acestei capitulări este strategic, deoarece îi va încuraja pe Putin în Rusia și pe Xi Jinping în China să devină mai agresivi cu un președinte care a fost păcălit de (tânărul) MBS.”

De asemenea, critice la adresa vizitei lui Biden au fost și familiile celor care și-au pierdut viața în atacurile teroriste din 11 septembrie 2001. Cincisprezece din cei 19 teroriști care au atacat America au fost saudiți, iar oficialii de la Riad au fost acuzați că au fost implicați în atentate.

Surse: The Intercept, The Hill, Reuters, White House, SIPRI