Ipocrizie, pragmatism sau disperare? Inflația record îl face pe Biden să caute soluții la autocrați și la dușmanii Americii

O vizită criticată

Casa Albă a anunțat marți că preşedintele Biden va efectua în luna iulie un turneu în Orientul Mijlociu ce va cuprinde şi o oprire în Arabia Saudită, unde se va întâlni inclusiv cu prinţul moştenitor Mohammed bin Salman (MBS), liderul de facto al țării și principalul factor de decizie privind strategia de export de energie a saudiților. Liderul american va participa în Arabia Saudită şi la un summit al Consiliului de Cooperare al Golfului (GCC), ce reuneşte mai multe state arabe din regiune.

Biden va încerca să obţină din partea saudiţilor o creştere a producţiei lor de petrol, pentru a tempera în SUA creşterea preţurilor la combustibili şi inflaţia, care a atins în mai un nivel record, respectiv 8,6%.

După invazia Rusiei asupra Ucrainei, Arabia Saudită, cel mai mare exportator mondial de petrol, s-a opus în cadrul OPEC unei sporiri mai consistente a producţiei de petrol, în pofida presiunilor internaţionale, în special ale SUA, Marii Britanii şi Uniunii Europene, pentru a creşte producţia în vederea temperării creşterii preţului la combustibili. Războiul din estul Europei, precum și mai multe decizii controversate luate de Biden – între care suspendarea proiectului Keystone XL care ar fi dus 830.000 de barili de petrol zilnic din Alberta (Canada) în Nebraska sau refuzul de a aproba mai multe terenuri și ape federale pentru forarea petrolului, în locuri precum Alaska și Golful Mexic – au dat peste cap prețurile la combustibili în SUA. Ca urmare, prețul mediu al benzinei standard a trecut de valoarea istorică de 5 dolari pe galon, ajungând marți la 5,016 dolari, potrivit datelor American Automobile Association.

Cea mai controversată parte a vizitei lui Biden în Arabia Saudită va fi, fără îndoială, întâlnirea cu prinţul Mohammed bin Salman, despre care CIA a concluzionat că se află în spatele asasinării jurnalistului Jamal Khashoggi în 2018, în consulatul saudit de la Istanbul.

Întâlnirea cu presupusul organizator al asasinării brutale a ziaristului saudit va marca astfel o schimbare controversată de abordare a diplomaţiei americane, cred analiștii, într-un moment în care relațiile dintre SUA și Arabia Saudită au scăzut dramatic.

După preluarea puterii, Administrația Biden a suspendat vânzările de arme către Arabia Saudită și aliatul lor, Emiratele Arabe Unite, un act de respingere tacită a modului în care monarhiile din Golf s-au comportat de-a lungul războiului din Yemen. De asemenea, administrația democrată a încercat să-l marginalizeze pe MBS, arătat cu degetul pentru asasinarea lui Khashoggi. Ca răspuns, la începutul acestui an, oficialii din Arabia Saudită au refuzat cererea lui Biden de a vorbi la telefon pe fondul creșterii prețurilor petrolului din cauza războiului declanșat de Rusia în Ucraina.

Inflația record și prețurile mari la combustibil au schimbat însă radical strategia celor din Team Biden, care acum încearcă o reapropiere de regatul saudit.  Cum se va face acest lucru? Mohammed Khalid Alyahya, expert la Institutul Hudson din Washington, a remarcat pentru FoxNews că primul lucru care trebuie făcut este „repararea unei relații care a fost benefică timp de optzeci de ani pentru SUA și Arabia Saudită. Nu a atins un nivel mai rău decât recent.”

Schimbare de direcție

Pentru a intermedia însă o apropiere de Arabia Saudită, Biden va trebui să renunțe la angajamentul său din campania prezidențială din 2020 de a trata regatul ca pe un stat „paria,” după asasinarea lui Khashoggi. O mișcare descrisă drept ipocrită de critici și o renunțare, de către Biden, la principiile sale morale în interesul realismului și pragmatismului.

„Nu există nicio modalitate de a ocoli faptul că vizita în Arabia Saudită marchează o inversare a efortului inițial al președintelui Biden de a degrada relația bilaterală, în timp ce a urmărit să-l umilească și să-l ostracizeze pe prințul moștenitor Mohammed bin Salman,” a declarat John Hannah, fost consilier pentru securitate națională al vicepreședintelui Dick Cheney.

Hannah, bursier la Jewish Institute for National Security of America (JINSA), a declarat că vizita lui Biden reprezintă „o cădere majoră pentru administrație, care a fost forțată de prețul la benzină de 5 dolari per galon, de inflația galopantă și o politică adaptativă față de Iran, politică ce a ajuns într-un punct mort.”

Hannah a continuat: „Toate semnalele morale ale primelor luni de mandat ale administrației, menite să respecte promisiunea de campanie a președintelui de a transforma saudiții într-un stat paria, ar fi putut face ca stânga progresistă a Partidului Democrat să se simtă bine,” adăugând însă că această tentativă a lui de a bifa puncte cu baza progresistă „a dat greș în mod lamentabil când a fost vorba de a servi interesele naționale ale SUA.”

Expertul a afirmat că atitudinea inițială a lui Biden „a otrăvit relațiile cu cea mai influentă țară din lumea arabă și musulmană până la un punct în care (oficialii saudiți) nici măcar nu au răspuns la un apel din partea președintelui Statelor Unite în mijlocul unei crize europene (războiul din Ucraina), criză care a adus cea mai mare provocare pentru ordinea internațională condusă de americani din ultimii 30 de ani.”

În timp ce unii critici ai regatului saudit s-au arătat șocați de schimbarea de atitudine a lui Biden, alte voci l-au îndemnat pe liderul american să tragă Arabia Saudită la răspundere pentru presupusa implicare în terorism și încălcări ale drepturilor omului. În opinia acestora, oficialii americani au decis să minimizeze abuzurile și eșecurile prințului moștenitor saudit pentru a reduce presiunea asupra pieței globale a energiei. Explicația e simplă: deoarece MBS nu a fost tras la răspundere pentru asasinarea lui Khashoggi, există încă o opoziție substanțială față de reabilitarea MBS în cercurile politice ale SUA și printre alegătorii americani. Deși este în mod clar reticent în a face acest lucru, decizia președintelui Biden de a călători la Riad pentru a vizita curtea regală arată cât de mult se bazează SUA pe Arabia Saudită ca partener regional și sursă de stabilitate energetică. Aceasta în ciuda oprobiului global la adresa lui MBS și a solicitărilor ca Biden să pună interesele morale înaintea celor economice.

Ali Al-Ahmed, directorul Gulf Institute din Washington, a declarat de exemplu că decizia lui Biden de a vizita regatul va fi văzută ca „una dintre cele mai mari greșeli” făcute de un președinte american, iar liderul de la Casa Albă arată „slăbiciune,” atât față de prieteni, cât și față de dușmani. „Acum aliații americani din regiune vor spune că poate vom copia ceea ce face MBS. Dacă acesta îl poate pune pe președintele american în genunchi, putem face și noi asta.”

Al-Ahmed a declarat că „impactul acestei capitulări este strategic, deoarece îi va încuraja pe Putin în Rusia și pe Xi Jinping în China să devină mai agresivi cu un președinte care a fost păcălit de (tânărul) MBS.”

De asemenea, critice la adresa vizitei lui Biden sunt și familiile celor care și-au pierdut viața în atacurile teroriste din 11 septembrie 2001. Cincisprezece din cei 19 teroriști care au atacat America au fost saudiți, iar oficialii de la Riad au fost acuzați că au fost implicați în atentate.

„Apreciem angajamentul președintelui de a face tot posibilul pentru a sprijini comunitatea familiilor din 11 septembrie, dar empatia nu este suficientă. Președintele Biden trebuie să facă ceea ce președinții anteriori nu au făcut, adică să ceară transparență din partea Arabiei Saudite și responsabilitate pentru cei care au susținut al-Qaeda și atacatorii care ne-au ucis pe cei dragi,” a declarat Terry Strada, președintele național al 9/11 Families United. Potrivit organizației, informații desecretizate americane au arătat „un document confiscat în zilele de după atacurile din 11 septembrie de la un agent saudit despre care se știe că a oferit asistență substanțială atacatorilor, arătând desenul unui avion și formula utilizată pentru a calcula rata de coborâre necesară unei aeronave pentru a atinge o țintă la orizont la o viteză dată.”

În sfârșit, riscurile politice luate de Biden prin vizita în Arabia Saudită s-ar putea până la urmă să nu aibă efectul urmărit de liderul democrat, adică reducerea imediată și semnificativă a prețului la combustibili. Experții în energie au spus că nici chiar Arabia Saudită, despre care se consideră că are cea mai disponibilă capacitate de producție gata de utilizare, nu ar putea scădea rapid prețurile de la sine. Acest lucru se datorează faptului că producția Rusiei este în scădere și ar putea scădea mult mai mult pe măsură ce țările europene își reduc achizițiile din federație. Pariul lui Biden ar putea de aceea să fie din start unul (aproape) necâștigător.

Apelarea la Teheran și Caracas

Vizita președintelui Biden în Arabia Saudită nu este însă nici pe departe singura interacțiune pe care administrația democrată o are cu un regim autocrat în eforturile de a reduce prețurile la pompă pentru americani și, prin consecință, de a domoli inflația galopantă.

În ultimele luni, Team Biden a apelat și la Iran și Venezuela pentru a intensifica producția și a pompa mai mult petrol. Ambele țări sunt adversare ale Statelor Unite, iar sancțiunile occidentale le-au scos în mare parte de pe piața globală.

Venezuela, cândva un exportator major către Statele Unite, are cele mai mari rezerve de petrol din lume. Dar industria sa petrolieră a fost atât de afectată de sancțiuni încât ar putea dura luni sau chiar ani pentru ca țara să crească substanțial exporturile.

În martie, trei oficiali ai Administrației de la Washington s-au deplasat la Caracas pentru a-l atrage pe președintele Nicolás Maduro în negocieri cu opoziția politică.

De asemenea, Administrația Biden a reînnoit recent o licență care scutește parțial Chevron de sancțiunile americane care vizează paralizarea industriei petroliere din Venezuela.

Mai mult, într-un alt gest văzut ca unul de „îmblânzire” a sancțiunilor, companiile Repsol din Spania și Eni din Italia ar putea începe să livreze cantități mici de petrol din Venezuela în Europa în câteva săptămâni, a informat recent Reuters.

În ceea ce privește Iranul, Biden încearcă să reînvie un acord nuclear din 2015 care a fost abandonat de către președintele Donald Trump. O eventuală înțelegere ar putea permite Iranului să exporte mai mult de 500.000 de barili de petrol pe zi, ușurând criza globală și compensând o parte din barilii pe care Rusia nu îi vinde. Iranul are, de asemenea, aproximativ 100 de milioane de barili în depozit, care ar putea fi eliberați rapid.

Dar discuțiile nucleare par să se fi împotmolit și nu se așteaptă să dea roade în curând.

În acest context, NY Times a notat că, orice înțelegere fie cu Venezuela, fie cu Iranul ar putea deveni în sine un risc pentru Biden, deoarece majoritatea republicanilor și chiar unii democrați se opun compromisurilor cu liderii acestor țări. În opinia acestora, încheierea unui acord cu conducerile acestor state fără a obține concesii majore pe probleme precum dosarul nuclear (Teheran) și reformele democratice (Caracas) ar fi periculoasă din punct de vedere politic pentru liderul de la Casa Albă și ar transmite un semnal negativ aliaților Americii.

Un alt regim cu probleme cu care liderul democrat ar putea forța un compromis este China. Potrivit informațiilor oferite de Axios, președintele Biden a indicat, într-o întâlnire desfășurată săptămâna trecută în Biroul Oval cu membri cheie ai cabinetului său, că înclină spre eliminarea unor produse din lista de tarife pe care Administrația Trump le-a impus guvernului de la Beijing.

Publicația a scris că, cu inflația la un nivel maxim de 40 de ani de 8,6%, Biden și oficialii săi „sunt disperați să acționeze pentru reducerea prețurilor, chiar dacă îi face să pară slabi în privința Chinei… În timp ce Rezervă Federală este principalul luptător al țării împotriva inflația, tarifele care acoperă acum 350 de miliarde de dolari pentru bunuri importate din China sunt un domeniu în care Biden poate acționa unilateral pentru a ajuta consumatorii americani.”

Însă planurile lui Biden de a scuti unele produse acoperite de tarifele așa-numitei Secțiuni 301 riscă să înfurie mișcarea sindicală din Statele Unite. Oficialii mișcării l-au anunțat de altfel pe Biden săptămâna trecută că se așteaptă ca el să mențină toate tarifele lui Trump în vigoare, scriind că „guvernul nostru trebuie să acționeze în interesul național pentru a ne consolida economia pentru viitor.”

Analiștii au notat că, în cea mai mare parte a președinției sale, Biden a fost reticent în a provoca disensiuni zilei între el și mișcarea sindicală, care formează coloana vertebrală a coaliției sale politice. De aceea amploarea criticilor sindicale va depinde probabil de câte articole din China va scuti Biden de tarife și de suma totală avută în vedere.

În sfârșit, intenția lui Biden de a slabi presiunea asupra Chinei nu este văzută cu ochi buni inclusiv de unii membri ai cabinetului său. Mai ales că, potrivit unui studiu,  impactul general al eliminării tuturor tarifelor impuse de Trump la importurile din China ar putea scădea Indicele Prețurilor de Consum (IPC) cu doar 0,26 punct procentual. Acest lucru a alimentat o dezbatere internă acerbă, care îi opune pe oficialii economici cu alți membri cheie ai Administrației Biden, cum ar fi reprezentanta comercială a SUA, Katherine Tai, care doresc menținerea în vigoare a tarifelor comerciale, o pârghie majoră de influență împotriva Chinei.

Concluzia. Multe voci susțin că Statele Unite nu ar trebui să angajeze regimuri dictatoriale și abuzive, cum ar fi cele din Arabia Saudită, Iran și Venezuela, pentru a rezolva problema prețurilor mari ale petrolului la nivel mondial. În cazul Arabiei Saudite de exemplu, schimbarea atitudinii administrației va avea un cost moral, de imagine și politic major pentru Biden, în condițiile în care prințul Mohhamed bin Salman este considerat cel care a ordonat asasinarea ziaristului Jamal Khashoggi și liderul unui regim autocrat cunoscut pentru încălcarea constantă și flagrantă a drepturilor omului. Deoarece Biden a promis mereu că va milita pentru aceste valori, vizita sa în regatul saudit, ascunderea sub preș a abuzurilor lui MBS și legitimizarea acestuia sunt văzute ca eforturi cel puțin ipocrite. Inflația il forțează însă pe Biden să renunțe la gesturile morale și să fie pragmatic. În lipsă de soluții la creșterile de benzină și de produse sau la nervozitatea tot mai mare a consumatorului american, apropierea de autocrați și regimuri totalitare apare acum ca o alternativă necesară, chiar dacă scandaloasă și imorală.

Surse: Axios, FoxNews, Washington Post, The Soufan Center, Reuters, WhiteHouse.gov / Sursa foto: Wikimedia Commons – Flickr / Gage Skidmore