Iranul anunţă că a ajuns la un acord cu SUA pentru un schimb de prizonieri însă Washingtonul neagă / ”O altă minciună, deosebit de crudă, care nu face decât să sporească suferinţa familiilor acestora”

Iranul şi Statele Unite au ajuns la un acord privind schimbul de prizonieri, a declarat duminică ministrul iranian de externe Hossein Amirabdollahian la televiziunea de stat, dar Washingtonul a negat această afirmaţie, spunând că este o „minciună crudă”, relatează News.ro, care citează CNN şi Reuters.

„În ceea ce priveşte problema schimbului de prizonieri între Iran şi SUA, am ajuns la un acord în ultimele zile şi dacă totul merge bine din partea SUA, cred că vom asista la un schimb de prizonieri în scurt timp”, a declarat Hossein Amirabdollahian. „Din partea noastră, totul este pregătit, în timp ce SUA lucrează în prezent la coordonarea tehnică finală”, a adăugat şeful diplomaţiei de la Teheran.

Un oficial de la Casa Albă a negat însă declaraţia lui Amirabdollahian privind schimbul de prizonieri, deşi a reconfirmat angajamentul Statelor Unite pentru a obţine eliberarea americanilor deţinuţi de Iran.

„Afirmaţiile oficialilor iranieni potrivit cărora am ajuns la un acord pentru eliberarea cetăţenilor americani deţinuţi pe nedrept de Iran sunt false”, a spus purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe. „Sunt o altă minciună, deosebit de crudă, care nu face decât să sporească suferinţa familiilor acestora”, a declarat pentru CNN Ned Price.

Potrivit Reuters, care citează o sursă informată cu privire la discuţii, schimbul de prizonieri este „mai aproape decât a fost vreodată”, dar unul dintre punctele de blocaj rămase este legat de fondurile petroliere iraniene, în valoare de 7 miliarde de dolari, îngheţate în Coreea de Sud în cadrul sancţiunilor americane. „Logistica privind modul în care vor fi transferate aceste fonduri şi cum va fi asigurată monitorizarea lor nu este rezolvată”, a declarat sursa, care a vorbit sub rezerva anonimatului.

Sursa a adăugat că Qatarul şi Elveţia au fost implicate în discuţiile privind schimbul de prizonieri. De asemenea, surse iraniene au declarat pentru Reuters că două ţări din regiune au fost implicate în discuţiile indirecte dintre Teheran şi Washington.

Unul dintre cei câţiva cetăţeni americani deţinuţi în Iran este Siamak Namazi, un om de afaceri cu dublă cetăţenie, americană şi iraniană, care a fost condamnat în 2016 la 10 ani de închisoare pentru spionaj şi cooperare cu guvernul american.

Emad Sharghi, un om de afaceri iraniano-american arestat pentru prima dată în 2018, când lucra pentru o companie de investiţii în tehnologie, este, de asemenea, încarcerat în Iran, la fel ca şi ecologistul iraniano-american Morad Tahbaz, care deţine şi cetăţenia britanică.

De ani de zile, Teheranul a încercat să obţină eliberarea a peste zece iranieni aflaţi în Statele Unite, inclusiv şapte cetăţeni cu dublă cetăţenie, iraniano-americană, doi iranieni cu rezidenţă permanentă în SUA şi patru cetăţeni iranieni fără statut legal în Statele Unite.

Republica Islamică, care reţine zeci de cetăţeni iranieni cu dublă cetăţenie, precum şi străini, a fost acuzată de activiştii pentru drepturile omului că îi arestează pentru a încerca să obţină concesii din partea altor ţări.

Unele media iraniene au relatat săptămâna trecută că Iranul a ajuns la un acord pentru un schimb de prizonieri, în contrapartidă cu deblocarea celor 7 miliarde de dolari din fondurile petroliere iraniene îngheţate.

În martie anul trecut, Nazanin Zaghari-Ratcliffe, o lucrătoare umanitară britanico-iraniană, a fost eliberată după şase ani de detenţie în Iran. Eliberarea ei a avut loc în momentul în care Regatul Unit a achitat o datorie de 400 de milioane de lire sterline, veche de zeci de ani, faţă de Iran, dar Teheranul a negat că aceasta ar avea legătură cu eliberarea prizonierului.

În 2018, preşedintele american de atunci, Donald Trump, a renunţat la un acord nuclear încheiat în 2015 între Iran şi şase puteri şi a reimpus sancţiuni care au paralizat economia Republicii Islamice. Acordul impunea restricţii asupra activităţilor nucleare ale Iranului în schimbul ridicării sancţiunilor internaţionale. Ca reacţie la sancţiunile impuse de Washington, Teheranul a încălcat treptat restricţiile pactului privind programul său nuclear. Discuţiile indirecte dintre Teheran şi administraţia preşedintelui american Joe Biden privind relansarea acordului au intrat în impas din septembrie. Acordul a impus restricţii asupra activităţilor nucleare ale Iranului în schimbul ridicării sancţiunilor internaţionale.