Irina Georgescu, scriitoare culinară, despre conservarea fructelor și a legumelor: „E un sport național în România. Aveam compoturi, gemuri, ardei copți lent, vinete, ceapă – puse în borcan și păstrate pentru restul anului”

„Gastronomia românească, bulgărească, sârbă, toate sunt asociate de călători cu multă carne, pentru că meniurile din restaurante sunt diferite de cele pe care oamenii le gătesc acasă”, spune scriitoarea culinară Irina Georgescu. Cu excepția unor răsfățuri ocazionale sau a sărbătorilor, meniurile de acasă din această regiune mult mai probabil se bucură de legume, potrivit Rador Radio România.

„Aproape toți au în curțile caselor mici grădini de legume. Temperaturile verii sunt foarte ridicate, o binefacere pentru roșii. Au clima potrivită pentru legume; multă fasole verde, de grădină, mazăre, ardei, vinete”.

Prazul poate fi mai cunoscut de noi ca aliment național al Țării Galilor (unde locuiește acum Georgescu, care s-a mutat din România în Marea Britanie în urmă cu 15 ani), dar a fost îndrăgit și de romani, devenind un simbol culinar al Olteniei, în sudul țării – și făcând parte din multe preparate naționale, inclusiv ouă cu praz sotat la micul dejun.

Acesta este motivul pentru care 90% dintre felurile de mâncare din cea mai recentă carte de bucate „Dunărea” – care se concentrează pe bucătăria influențată de această parte a fluviului și de ținuturile pe care se întinde – sunt vegetariene. „Am vrut să aleg acele mâncăruri care sunt foarte populare, dar nu le veți găsi într-un restaurant”.

Citește continuarea articolului pe G4Food…