Irlanda de Nord sărbătorește 25 de ani de pace

Irlanda de Nord marchează cea de-a 25-a aniversare a acordului de pace din Vinerea Mare, care a pus capăt la trei decenii de violențe, și se pregătește să îl primească pe președintele american Joe Biden, care se deplasează în țară cu această ocazie, scrie agenția AFP, citată de boursorama.com.

În 10 aprilie 1998, în Vinerea Mare dinaintea Paștelui pentru creștini, republicanii, care erau în favoarea reunificării cu Irlanda, și unioniștii, care se angajaseră să rămână în cadrul Regatului Unit, au ajuns la un acord de pace neașteptat, după negocieri intense la care au participat Londra, Dublin și Washington.

Acordul a pus capăt la trei decenii de violențe care s-au soldat cu 3.500 de morți, între unioniștii majoritar protestanți și republicanii majoritar catolici, cu implicarea armatei britanice.

Un sfert de secol mai târziu, nu există timp pentru a sărbători, între impasul politic și preocupările legate de securitate.

Luni nu sunt planificate evenimente majore, dar numeroase personalități politice sunt așteptate în cursul săptămânii, inclusiv președintele american Joe Biden, care are rădăcini irlandeze și care sosește la Belfast marți seara, unde va fi întâmpinat de premierul britanic Rishi Sunak.

„Astăzi ne amintim de începutul unui nou capitol din istoria poporului Irlandei de Nord”, a declarat Rishi Sunak, care avea doar 17 ani când a fost semnat acordul.

Blocaj politic

El a spus că aniversarea a fost o oportunitate de a-i „sărbători pe cei care au luat decizii dificile, au făcut compromisuri și au dat dovadă de leadership”.

În anii care au trecut de la semnarea acordului de pace, grupurile paramilitare au fost dezarmate, frontiera militară a fost desființată, iar trupele britanice au plecat.

Dar aniversarea este comemorată fără bucurie, deoarece pacea în Irlanda de Nord pare acum mai fragilă decât oricând din 1998 încoace.

Instituțiile locale – create în urma acordului și care ar fi trebuit să unească comunitățile – sunt paralizate de mai bine de un an din cauza dezacordurilor legate de consecințele ieșirii din Uniunea Europeană.

Partidul unionist DUP, puternic atașat de apartenența provinciei la Regatul Unit, refuză să participe la guvernare atât timp cât nu se renunță la măsurile post-Brexit (controale vamale, aplicarea anumitor reguli europene etc.) menite să evite revenirea unei frontiere fizice cu Irlanda.

O renegociere a protocolului dintre UE și Regatul Unit, care ar fi trebuit să răspundă preocupărilor unioniștilor, a fost respinsă de DUP în ultimele săptămâni.

În acest context deja dificil, în perioada premergătoare comemorărilor, Irlanda de Nord și-a ridicat nivelul de amenințare teroristă în urma tentativei de asasinare a unui ofițer de poliție din februarie, revendicată de membri ai unui grup republican disident.

Pentru vizita lui Joe Biden în provincie, se așteaptă ca peste 300 de ofițeri din restul Regatului Unit să fie mobilizați.

Sprijin internațional

Dacă „ultimii 25 de ani au avut suișurile și coborâșurile lor”, a recunoscut Gerry Adams, fostul lider al partidului republican Sinn Fein, „un lucru este sigur, cu toții ne simțim mai bine” astăzi.

Acordul din Vinerea Mare, „așa cum vom vedea când președintele Biden va vizita în această săptămână, continuă să se bucure de un sprijin internațional considerabil din partea celor mai apropiați aliați ai noștri”, a mai amintit Sunak.

Premierul va fi gazda unui „dineu de gală” și va participa la o conferință comemorativă la Universitatea Queen’s din Belfast. Fostul secretar de stat american Hillary Clinton – al cărei soț, Bill Clinton, a jucat un rol-cheie în acordul de pace pe vremea când era președinte al SUA – va participa, de asemenea, la conferința de trei zile.

La rândul său, Joe Biden dorește să profite de vizita sa pentru a „marca progresele considerabile realizate de la semnarea acordului” și a reaminti „angajamentul Statelor Unite de a sprijini vastul potențial economic al Irlandei de Nord”, potrivit Casei Albe.

Președintele american va vizita apoi Republica Irlanda, capitala Dublin, dar și comitatele Louth (est) și Mayo (vest), de unde au venit strămoșii săi care au emigrat la mijlocul secolului al XIX-lea, fugind, ca mulți alții, de o Irlandă devastată de foamete, pentru a se stabili în cele din urmă în Pennsylvania.