/ Irlanda desfăşoară concomitent alegeri europene şi locale, cu naţionaliştii în creştere / Imigrația a fost pentru prima dată tema dominantă a campaniei electorale

Peste 3,5 milioane de alegători sunt chemaţi vineri la urne în Irlanda pentru alegerile locale şi europene, în campania cărora imigraţia a fost pentru prima dată tema dominantă odată cu apariţia unor candidaţi independenţi şi a afirmării extremei drepte, relatează joi agenţia EFE conform Agerpres.

„Irlanda este plină” de imigranţi, sau „Irlanda pentru irlandezi”, sunt doar două din sloganele noului val de politicieni de irlandezi de dreapta, care dau acum alegerilor o imagine diferită de a celor din 2019.

În această ţară cu numai 5 milioane de locuitori, dar una dintre cele mai prospere din UE, la alegerile din 2019 extrema dreaptă şi naţionaliştii nu erau vizibili, în timp ce în campanie partidele se străduiau să evidenţieze cât de pro-europeni erau candidaţii lor, mai ales că atunci alegerile se desfăşurau în contextul pregătirilor vecinului britanic de a-şi desăvârşi ieşirea din UE în urma Brexitului.

Dar, odată încheiată dezbaterea despre Brexit, în cei cinci ani scurşi de atunci cetăţenii irlandezi au devenit preocupaţi de crizele care au început tot mai mult să-i afecteze direct, în special creşterea preţurilor, degradarea sistemului sanitar şi criza locuinţelor. În pofida acestor preocupări, fostul premier Leo Varadkar a convocat în primăvara acestui an două referendumuri privind egalitatea de gen şi redefinirea conceptului de familie dincolo de familia tradiţională, referendumuri care au fost un eşec prin participarea redusă.

În acest timp, sosirea în număr tot mai mare a solicitanţilor de azil în Irlanda a generat tensiuni în diferite oraşe ale ţării, care au culminat cu violenţele survenite în capitala Dublin după un atac cu cuţitul în care doi adulţi şi trei copii au fost înjunghiaţi.

Ca urmare, inclusiv guvernul de coaliţie al noului premier Simon Harris, format din creştin-democraţi, centrişti şi verzi, a decis să înăsprească politica de azil, prin măsuri precum consolidarea controalelor la frontiere şi reducerea ajutoarelor economice pentru migranţi, transmite Agerpres.

La ora actuală, odată cu extrema dreaptă se remarcă formaţiunea Sinn Féin, un partid de stânga, dar de orientare naţionalistă, vechiul braţ politic al armatei republicane irlandeze (IRA), în prezent inactivă, şi principalul partid de opoziţie.

Recenta derivă populistă a acestui partid condus de Mary Lou McDonald i-a diminuat însă baza electorală tradiţională, alcătuită din alegători favorabili politicilor progresiste de deschidere faţă de imigraţie. Astfel, ultimele sondaje plasează Sinn Féin la 22% în intenţiile de vot, faţă de 37% în urmă cu şase luni, dar aproximativ la egalitate cu formaţiunea Fine Gael a premierului centrist Simon Harris.

Sunt însă în creştere în sondaje, până la 23% din intenţiile de vot, candidaţii independenţi şi grupurile minoritare, aici regăsindu-se politicienii de extremă dreapta care cer măsuri contra imigraţiei şi sunt sprijiniţi mai ales de tinerii cu venituri reduse din zonele urbane. Totuşi, fiind foarte mulţi, aceşti politicieni pot provoca o mare dispersie a votului şi nu dispun de organizarea prin care partidele tradiţionale îşi pot mobiliza electoratul.

Secţiile de votare se deschid în Irlanda vineri la ora locală 06:00 şi se închid la ora 21:00. Sâmbătă vor fi cunoscute rezultatele alegerilor locale, dar cele ale europarlamentarelor vor fi anunţate în noaptea de duminică spre luni, după ce vor fi votat toate ţările membre ale UE.