Israelul dă asigurări că prezenţa sa militară în sudul Siriei este „limitată şi temporară”

Ministrul israelian de externe, Gideon Saar, a asigurat luni că prezenţa trupelor israeliene în zona demilitarizată de pe teritoriul sirian este „limitată şi temporară”, fiind un pas necesar din motive de securitate, având în vedere confuzia ce domneşte în Siria după căderea regimului preşedintelui Bashar al-Assad, informează agenția de știri EFE, citată de Agerpres.

„Subliniez că este un pas foarte limitat şi temporar, pe care a trebuit să îl facem din motive de securitate”, a declarat şeful diplomaţiei israeliene la o conferinţă de presă.

Israelul şi-a desfăşurat duminică trupele în zona demilitarizată de frontieră, pe teritoriul sirian, şi a ordonat locuitorilor din cinci municipalităţi, inclusiv Quneitra, capitala provinciei, să rămână acasă pentru propria siguranţă în timp ce trupele sale se confruntă cu insurgenţii.

Gideon Saar a explicat că Israelul a trebuit să intervină deoarece grupurile de insurgenţi au încălcat acordul de retragere a trupelor, semnat cu Siria în 1974, din aşa-numita „zonă tampon” şi au atacat unităţi, puncte de observare din apropierea graniţei, reprezentând „o ameninţare pentru comunităţile noastre din Înălţimile Golan şi statul Israel”.

„Din acest motiv am atacat sistemele de arme strategice ale regimului, inclusiv arme chimice şi depozite de rachete cu rază lungă de acţiune, pentru ca acestea să nu cadă în mâinile extremiştilor”, a declarat ministrul israelian de externe despre operaţiunile militare ale trupelor ţării sale în Siria, care au inclus atacuri asupra aeroporturilor militare din Damasc.

Armata israeliană a confirmat luni că a dislocat forţe pe partea siriană a Muntelui Hermon, în zona demilitarizată. Ministrul Gideon Saar a clarificat că trupele au pătruns între câţiva metri şi maximum 3.2 km de graniţă, pe care Israelul o plasează pe Înălţimile Golan, ocupate în 1967 şi anexate în 1981.

Gideon Saar a mai recunoscut că Israelul „menţine contacte”, fără a oferi mai multe detalii, cu unele dintre aceste grupuri insurgente, în special cu kurzii din nordul Siriei, cu care Israelul împărtăşeşte duşmănia faţă de Turcia, pentru a întrerupe „ruta principală de contrabandă” cu arme din Iran în Liban, de-a lungul graniţei siriano-irakiene.

O altă problemă ce îngrijorează Israelul este „protecţia minorităţilor”, precum kurzii, druzii sau alauiţii, despre care a afirmat că trebuie să li se lase „o anumită marjă de autonomie” în noul regim guvernamental din Siria.

Ministrul israelian de externe a fost sceptic cu privire la stabilitatea politică din Siria şi a pus la îndoială posibilitatea de consolidare a unei noi administraţii care să îşi menţină suveranitatea asupra întregului teritoriu în faţa multitudinii grupurilor insurgente care au contribuit la căderea preşedintelui al-Assad. El a insistat că guvernul israelian nu va interveni, dar, de asemenea, nu va permite Siriei să devină „o altă bază din care să se atace Israelul”.

„În acest moment nu putem vorbi despre o nouă administraţie în Siria. Există anumite miliţii, dar nu controlează Siria în întregime. Ţara a fost fragmentată de mai bine de un deceniu, necontrolată de o singură forţă. Văd un viitor mai federal, care să ofere spaţiu diferitelor minorităţi. Dar este prea devreme să ne gândim la asta pentru că situaţia încă nu s-a stabilizat”, a subliniat Gideon Saar.