Istoria unui eșec de proporții / Hidroelectrica NU a recuperat niciun leu din miliardul de dolari încasat de băieții deștepți, în frunte cu Bogdan Buzăianu, pentru că instanțele au respins toate cererile / Cazul a fost anchetat 13 ani de DNA și DIICOT și clasat

Compania de stat Hidrolectrica a admis într-un răspuns pentru G4media.ro că nu a recuperat nimic din cele 4 miliarde de lei încasate de băieții deștepți din energie, printre care Bogdan Buzăianu, în urma contractelor încheiate de aceștia cu Hidroelectrica și anchetate de DIICOT și DNA.

DNA a clasat marele dosar Hidroelectrica în iulie 2018 după o anchetă de 13 ani. În martie 2019, DNA a răspuns unei solicitări a G4media.ro și a precizat:

”Procurorii anticorupție au mai dispus (pe 30 iulie 2018 – n.r.) menținerea măsurilor asigurătorii dispuse în cauză, cu precizarea că acestea vor înceta de drept dacă persoana vătămată SC Hidroelectrica SA nu introduce acțiune în fața instanței civile, în termen de 30 de zile de la comunicarea soluției”.

Prin urmare, G4media.ro a solicitat Hidroelectrica să comunice dacă a introdus acțiune în instanța civilă în termen de 30 de zile de la comunicarea în vara lui 2018 a soluției de clasare dispuse de DNA.

Compania de stat a precizat, în februarie 2020, că a introdus mai multe acțiuni în instanța civilă împotriva băieților deștepți din energie, printre care și compania lui Bogdan Buzăianu, însă au fost respinse. ”Nu au fost obținute titluri executorii deoarece dosarele soluționate până în acest moment au fost respinse”.

Magnatul Bogdan Buzăianu a fost principalul beneficiar al contractelor considerate păguboase pentru Hidroelectrica. Numai compania reprezentată de el, Energy Holding, a avut un contract de 1 miliard de dolari cu compania de stat. Valoarea reprezenta 1 la sută din PIB-ul României din 2004, atunci când a fost încheiat contractul. Ministrul Industriilor în Guvernul Năstase era Dan Ioan Popescu, naşul de cununie al lui Buzăianu.

Vezi mai jos, pe larg, un timeline cu marele dosar Hidroelectrica, transformat într-unul dintre marile eșecuri ale Ministerului public din ultimii 20 de ani, alături de dosarele Rompetrol, Microsoft și EADS.

2005: DIICOT a început investigaţiile în dosarul Hidroelectrica după ce Traian Băsescu a ajuns preşedinte. Procuror de caz era Adriana Cristescu, zisă ”Vipera neagră”, iar procuror general, Ilie Botoş.

Dosarul viza 3 paliere:
* directorii care au semnat contractele cu băieţii deştepţi
* beneficiarii, adică băieţii deştepţi precum Bogdan Buzăianu, Dan Voiculescu sau Gheorghe Ştefan zis Pinalti
* politicienii care i-ar fi suţinut, precum foştii miniştri ai Industriilor, Dan Ioan Popescu sau Călin Popescu Tăriceanu

2012: Doar primul palier a fost investigat şi deferit Justiţiei. Băieţii deştepţi şi politicienii nu au fost anchetaţi efectiv niciodată.

„Cel mai important contract bilateral dintre S.C. Hidroelectrica S.A. şi Energy Holding S.R.L. a fost încheiat la data de 14.01.2004, fără respectarea reglementărilor Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei şi la preţuri ineficiente din punct de vedere economic de la momentul încheierii contractului până în prezent, valoarea contractuală pe perioada de 10 ani a energiei electrice tranzacţionabile depăşind 1% din Produsul Intern Brut al României în anul semnării contractului”, acuza procuroarea DIICOT Adriana Cristescu de la Serviciul de combatere a macro-criminalităţii economico-financiare din DIICOT în rechizitoriul din 2012 de trimitere în judecată a directorilor Hidroelectrica care au semnat contractul cu Bogdan Buzăianu.

Tot în 2012, premierul de atunci Victor Ponta s-a lăudat că Hidreoelectrica a reziliat toate contractele cu băieții deștepți din energie. Totuși, nota presa vremii, contractele cu Alro, Elsid si Electrocarbon au rămas în vigoare. Vezi AICI.

2014: Dosarul penal disjuns din cel trimis pe masa judecătorilor în 2012 şi care viza palierele 2 şi 3 a fost preluat de DNA. A fost decizia procurorului general Tiberiu Niţu care a tranşat un conflict de competenţă între DNA-ul condus de Kovesi şi DIICOT-ul condus de Alina Bica.

DNA a reclamat atunci că dosarul ar fi fost ţinut în nelucrare de procuroarea DIICOT Adriana Cristescu până când unele fapte s-ar fi prescris. Adriana Cristescu a scăpat de Inspecţia Judiciară prin pensionare. Ea a denunţat-o pe Alina Bica.

De precizat că fratele procuroarei Adriana Cristescu este Radu Cristescu de la PSD (fost PMP). În septembrie 2019, Radu Cristescu a fost numit de premierul de atunci, Viorica Dăncilă, în funcția de secretar de stat în Ministerul Energiei. Vezi AICI.

2015: Jurnalistul Cristian Pantazi, pe atunci la Hotnews.ro, a publicat fotografii cu numele lui DIP şi al lui Buzăianu, gravate pe vitrina celui mai scump magazin din lume, aflat în Beverly Hills.

2016: Înalta Curte i-a condamnat pe directorii din primul dosar (palier) la pedepse până la 7 ani de detenţie. Şi ex-ministrul Economiei, Codruţ Şereş, de la Partidul Conservator al lui Dan Voiculescu, a primit 4 ani de închisoare pentru că, deşi a fost avertizat, a închis ochii la jaf. Instanţa i-a găsit vinovaţi pe directorii Hidroelectrica de un prejudiciu uriaş de aproape 100 de milioane de euro.

Tot în 2016, ultimii baieți deștepți din energie au pierdut definitiv procesele cu Hidroelectrica, după ce contractele lor cu producătorul de energie au fost reziliate în perioada insolvenței Hidroelectrica, a anunțat Euro Insol, fostul administratorul judiciar al Hidroelectrica, condusă de deputatul Remus Borza. Vezi AICI.

2017: DNA a arătat că Elena Udrea i-ar fi cerut mită 5 milioane de euro lui Buzăianu ca să îl scape de dosarul Hidroelectrica de la DIICOT, unde şefă era Alina Bica, prietena ei de shopping de la Paris.

Buzăianu a scăpat de dosarul de dare de mită după ce a denunţat-o pe Elena Udrea şi a beneficiat de clauza de nepedepsire întrucât ar fi denunţat fapta „înainte să afle organul de urmărire penală”.

De-a lungul anilor şi al anchetei privindu-l pe Buzăianu, preşedintele Traian Băsescu a tunat şi fulgerat împotriva băieţilor deştepţi din Energie. De altfel, expresia îi aparţine.

30 iulie 2018: DNA a clasat dosarul Hidroelectrica.

noiembrie 2018: Potrivit unei investigaţii a Centrului de Investigaţii Media (CIM), statul român a recuperat doar 440.000 de euro din prejudiciul de 100.000.000 de euro din primul dosar Hidroelectrica, trimis în instanţă în 2012 şi finalizat în 2016. Fiscul nu a recuperat nici măcar cheltuielile statului cu instrumentarea dosarului. Numai expertiza, care a stabilit prejudiciul uriaş, a costat 800.000 de euro. Între timp, foştii directori trimişi după gratii timp de 7 ani, cum este cazul lui Eugen Pena, au fost eliberaţi condiţionat, potrivit investigaţiei CIM.

martie 2019: DNA a răspuns unei solicitări a G4media.ro și a comunicat că, în iulie 2018, a clasat marele dosar Hidroelectrica. Vezi mai jos răspunul DNA.

„S-au efectuat cercetări faţă de 32 de persoane având calitatea de suspect, pentru infracțiuni de constituire de grup infracțional organizat şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, comise începând cu anul 2000. La data faptelor, persoanele erau factori de decizie şi control ai S.C. Hidroelectrica S.A. şi respectiv, angajați în cadrul Sucursalei Hidrocentrale Porțile de Fier. Precizăm că această cauză a fost înregistrată la DNA în data de 14 decembrie 2014, anterior fiind instrumentată de o altă unitate de parchet (DIICOT – n.r.).

În urma cercetărilor efectuate, fiind epuizate toate mijloacele probatorii, la data de 30 iulie 2018, procurorii anticorupție au dispus soluția clasării, conform art. 16 alin. 1 lit. a (“fapta nu există”), b (“fapta nu este prevăzută de legea penală”) și f („a intervenit decesul suspectului ori a inculpatului persoană fizică” din Codul de Procedură Penală.

Considerentele pe care s-a întemeiat această soluție au avut la bază faptul că, în urma cercetărilor efectuate, fiind epuizate toate mijloacele probatorii, nu au reieșit probe din care să rezulte, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele pretins a fi săvârșite întrunesc condițiile de tipicitate ale infracțiunilor asimilate celor de corupție reținute cu ocazia începerii urmăririi penale.

În cauză, deși s-a constatat că nu au fost respectate condițiile privitoare la recepția lucrărilor și nu au fost adoptate măsuri pentru îndeplinirea unor condiții contractuale de aplicare a soluțiilor concrete de remediere/eliminare a deficiențelor de proiectare /execuție, cu toate că au fost aduse la cunoștința decidenților, aceste aspecte nu reprezintă încălcări ale dispoziţiilor legislației primare (având în vedere dispozițiile Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2016 a Curții Constituționale).

De asemenea, nu au rezultat indicii că prețurile lucrărilor, acceptate și aprobate de Consiliul de Administrație, ar fi fost supraevaluate. Procurorii anticorupție au mai dispus menținerea măsurilor asigurătorii dispuse în cauză, cu precizarea că acestea vor înceta de drept dacă persoana vătămată SC Hidroelectrica SA nu introduce acțiune în fața instanței civile, în termen de 30 de zile de la comunicarea soluției”.

ianuarie 2020: G4media.ro a întrebat Hidroelectrica dacă a introdus acțiune în instanța civilă în termenul de 30 de zile de la comunicarea soluției de clasare din iulie 2018 pentru recuperarea banilor încasați de băieții deștepți din energie în urma contractelor considerate păguboase pentru Hidreoelectrica.

Compania de stat a răspuns că a deschis mai multe procese în instanța civilă în acest sens:

”Hidroelectrica S.A a formulat, în perioada 2013-2016, acțiuni pentru recuperarea eventualelor despăgubiri/prejudicii rezultate din derularea contractelor de furnizare energie electrică din dosarul DNA “Hidroelectrica”, atât împotriva societăților Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie, Energy Holding, Alpiq AG, dar și împotriva celorlalte societăți cu care Hidroelectrica a avut încheiate contracte de furnizare energie electrică”, a precizat Hidreolectrica. De menționat că firmele din grupul Alpiq controlat de Bogdan Buzăianu sunt continuatoarele celebrei Energy Holding.

”Suma solicitată drept prejudiciu/despăgubire de Hidroelectrica S.A de la societăților Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie, Energy Holding sau alte societăți comerciale vizate în dosarul penal este de aproximativ 4 miliarde de lei”, a precizat compania de stat.

G4media.ro a revenit cu o solicitare de presă și a întrebat Hidroelectrica cum au fost soluţionate toate aceste procese și ce sumă a fost recuperată din totalul de aproape 4 miliarde de lei.

februarie 2020: ”Nu au fost obținute titluri executorii deoarece dosarele soluționate până în acest moment au fost respinse”, a fost răspunsul sec al Hidroelectrica pentru G4media.ro, care consfințește eșecul statului în recuperarea banilor încasați de băieții deștepți din energie.

Foto: Facebook/ Hidroelectrica