Italia propune o schemă de garanţii europene pentru creşterea cheltuielilor militare fără a majora datoria publică

Italia a propus partenerilor din UE o schemă de garanţii comune care să fie folosită pentru a atrage investiţii private, cu o valoare de până la 200 de miliarde de euro, în apărare şi sectorul aerospaţial din blocul comunitar, limitând însă impactul asupra bugetelor statelor, transmite agenția de știri Reuters, citată de Agerpres.

Planul a fost prezentat de ministrul italian al Economiei, Giancarlo Giorgetti, la reuniunea miniştrilor europeni ai Economiei şi Finanţelor, care a avut loc luni seara la Bruxelles, într-un moment în care blocul comunitar analizează opţiunile pentru a creşte cheltuielile cu apărare în contextul ameninţărilor potenţiale venite din partea Rusiei.

„Nu putem concepe o finanţare pentru apărare care să fie în detrimentul cheltuielilor medicale şi serviciilor publice. În centrul propunerii italiene este un mecanism de garanţii europene pentru a atrage capital privat şi a întări capabilităţile de apărare şi securitate, fără a creşte datoria publică naţională”, a adăugat Giorgetti.

În prezent, datoria publică a Italiei se situează la aproximativ 135% din PIB, al doilea cel mai ridicat nivel din zona euro după cel al Greciei.

Blocul comunitar analizează mai multe opţiuni, inclusiv emiterea de noi datorii comune, utilizarea actualelor fonduri UE şi un rol mai mare pentru Banca Europeană de Investiţii, şi intenţionează să ia o decizie în luna iunie.

Conform schemei susţinute de Giancarlo Giorgetti şi denumite Iniţiativa Europeană pentru Securitate şi Inovare Industrială, statele membre UE ar trebui să pună la punct, în mai multe etape, un fond de garantare cu o valoare de 17 miliarde de euro, care ar urma să declanşeze investiţii private cu o valoare de 200 de miliarde de euro pe parcursul a cinci ani.

Regulile contabile ale UE precizează că garanţiile publice majorează datoria numai dacă sunt accesate de companiile beneficiare.

Comisia Europeană a propus ca tuturor celor 27 de guverne UE să li se permită să majoreze cheltuielile cu apărare cu 1,5% din PIB în fiecare an, timp de patru ani, fără a declanşa măsurile disciplinare prevăzute în regulile bugetare care stau la baza euro.

Cu toate acestea, Italia dispune de un spaţiu limitat de manevră bugetară, în condiţiile în care Guvernul se aşteaptă deja ca datoria publică să crească până la 138% din PIB în 2026, din cauza efectelor schemei de renovare a locuinţelor, finanţate de stat. De asemenea, autorităţile de la Roma mizează pe cheltuieli cu apărare de 1,61% din PIB în 2027, sub ţinta actuală de 2% a alianţei NATO, pe care preşedintele SUA, Donald Trump, vrea să o majoreze la 5%.

Giorgetti a precizat că ţările UE ar trebui să identifice sectoarele în care uzinele ar putea fi convertite pentru producţia de apărare, înainte de a stabili în mod clar instrumentele prin care să fie sprijinite investiţiile. Uzinele nefolosite pentru producţia de automobile din blocul comunitar sunt considerate cea mai rapidă modalitate prin care ar putea fi majorată producţia militară, şi în acelaşi timp s-ar putea veni în ajutorul unei industrii care se confruntă cu dificultăţi.