Italia va transforma centrul pentru migranţi construit în Albania, acum nefolosit, într-unul de repatriere

Italia va transforma un centru de detenţie pe care l-a construit în Albania pentru migranţi sosiţi pe mare într-un centru de repatriere pentru solicitanţii de azil respinşi, într-o tentativă de a depăşi obstacole juridice care au împiedicat utilizarea facilităţii, a anunţat vineri guvernul de la Roma, transmite Reuters, transmite Agerpres.

Centrul din Albania este un element cheie al politicii premierului Giorgia Meloni de a reduce imigraţia, însă judecători italieni au anulat în mod repetat transferul de migranţi sosiţi pe mare, pe baza unei hotărâri a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).

Vineri, guvernul Meloni a adoptat un decret ce face posibilă deportarea către Albania a migranţilor aflaţi în Italia şi care au primit ordin de expulzare. Prin această măsura se încearcă să se găsească o nouă utilitate centrului, care stă nefolosit de mai multe luni.

‘Aceasta ne va permite să îl reactivăm imediat’, a declarat ministrul de interne Matteo Piantedosi, referindu-se la tabăra de detenţie din satul Gjader, construită alături de un alt centru de identificare, în portul Shengjin.

Italia are un bilanţ scăzut în ce priveşte repatrierea imigranţilor ilegali. În 2023, doar puţin peste 4.000 au fost trimişi forţat în ţara de origine, adică aproximativ o treime din numărul celor returnaţi de Franţa şi Germania, arată datele oficiale.

Guvernul Meloni a construit taberele în Albania în speranţa că acestea vor putea să proceseze în jur de 36.000 de solicitanţi de azil bărbaţi pe an, dintr-o listă guvernamentală de ţări considerate sigure, în ideea de a-i repatria rapid după probabila respingere a cererilor lor.

CJUE a dat o lovitură planului anul trecut, hotărând că migranţii nu pot fi repatriaţi dacă o parte a ţării de origine este considerată nesigură, într-o decizie care nu a fost iniţial legată de Italia.

Însă judecători italieni au invocat-o considerând-o suficientă pentru a opri transferurile către Albania şi au sesizat CJUE pentru clarificări suplimentare. Se aşteaptă ca instanţa de la Luxemburg să examineze cazul în săptămânile următoare.

Decretul de vineri este o încercare de a salva proiectul indiferent de ce ar putea decide CJUE, spun analişti, deşi unii comentatori afirmă că schimbarea destinaţiei ar avea nevoie de acordul Albaniei.

‘Cred că vor să-l facă să funcţioneze şi să nu dea impresia că nu au risipit banul public’, a declarat Salvatore Curreri, profesor de drept constituţional la Universitatea Kore din Enna, pentru Reuters.

Potrivit estimărilor iniţiale, protocolul Italiei cu Albania ar costa peste 600 milioane de euro.