Italia votează, dreapta radicală speră la succes

Peste 50 de milioane de italieni sunt chemați duminică la vot pentru a-și alege parlamentul, unde, în lipsa unor surprize, se așteaptă ca extrema dreaptă să câștige în forță și, într-o mișcare fără precedent, să desemneze premierul care îi va succeda lui Mario Draghi.

Secțiile de votare s-au deschis la ora 05:00 GMT și se vor închide la ora 21:00 GMT, moment în care primele sondaje la ieșirea de la urne ar trebui să ofere o imagine clară a rezultatului, potrivit boursorama.com..

La doar 45 de ani, Giorgia Meloni, liderul partidului post-fascist Fratelli d’Italia, care are aproape un sfert din voturi în ultimele sondaje, este favorită pentru a conduce un guvern de coaliție în care extrema dreaptă ar domina în mare măsură dreapta clasică.

Acesta ar fi un cutremur pentru Italia, membru fondator al Europei și a treia economie din zona euro, dar și pentru UE, care ar trebui să se confrunte cu o abordare apropiată de premierul ungar Viktor Orban.

„În Europa, toți sunt îngrijorați să o vadă pe Meloni la guvernare (…) Sărbătoarea s-a terminat, Italia va începe să-și apere interesele naționale”, a avertizat ea în timpul campaniei sale.

Această fostă admiratoare a lui Mussolini, a cărei deviză este „Dumnezeu, țară, familie”, a reușit să catalizeze nemulțumirile și frustrările compatrioților săi, menținându-se în opoziție, în timp ce toate celelalte partide au susținut guvernul de uniune națională al lui Mario Draghi.

Dar zarurile nu sunt aruncate: „Alegerile sunt imprevizibile, se joacă pe emoție și în ultimul moment”, a declarat pentru AFP Emiliana De Blasio, profesor de sociologie la Universitatea Luiss din Roma, care a subliniat rolul-cheie al indecișilor, estimat la aproximativ 20%, și importanța participării finale la vot.

Scorurile obținute de Mișcarea 5 Stele (M5S, fostul antisistem), creditat cu instituirea unui venit minim pentru cei mai săraci, și de Partidul Democrat (PD, stânga), bine implantat pe plan local, ar putea rezerva surprize, mai ales în sudul țării.

Oricare ar fi guvernul care va ieși din alegeri, care nu va intra în funcție până la sfârșitul lunii octombrie, drumul său pare deja plin de capcane.

Ea va trebui să facă față crizei provocate de creșterea prețurilor, în timp ce Italia este sufocată de o datorie de 150% din PIB, cel mai mare raport din zona euro după Grecia. În acest context, mana planului european de redresare post-pandemică, din care Italia este de departe cel mai mare beneficiar, va fi esențială pentru a menține peninsula pe linia de plutire.

„Italia nu își poate permite să rămână fără acești bani”, a declarat pentru AFP istoricul Marc Lazar, care a calificat drept „foarte limitată” marja de manevră a lui Meloni în privința economiei.

Pe de altă parte, ar putea lupta împotriva Bruxelles-ului, alături de Varșovia și Budapesta, „în probleme de apărare a intereselor naționale în raport cu interesele europene”.

La fel ca Marine Le Pen din Franța, Giorgia Meloni a renunțat în cele din urmă la ieșirea din euro, dar solicită o „revizuire a regulilor Pactului de stabilitate”, suspendat din cauza crizei din domeniul sănătății, care a stabilit un plafon de 3% din PIB pentru deficit și 60% pentru datorie.

În materie socială, Meloni este ultraconservatoare: „Da familiei naturale, nu lobby-ului LGBT! Da identității sexuale, nu ideologiei de gen! Da culturii vieții, nu abisului morții!”, a proclamat ea în iunie, promițând, de asemenea, să lupte „împotriva islamizării Europei”.

Sosirea ei la putere ar însemna, de asemenea, o închidere a țării, unde debarcă anual zeci de mii de migranți, o perspectivă care îngrijorează ONG-urile care salvează ambarcațiunile ce fug de mizeria din Africa.

În timp ce instabilitatea guvernamentală a Italiei este legendară, experții sunt deja de acord cu privire la speranța de viață scurtă a acestei coaliții, în care doamna Meloni va avea mult de lucru pentru a-și gestiona aliații greoi, fie că este vorba de infatigabilul Silvio Berlusconi sau de liderul anti-migranți Matteo Salvini.