Italienii așteaptă până la 300 de zile pentru un examen cardiologic / Peste 4,5 milioane de persoane au renunțat să se mai ducă la medic, în 2023, din cauza problemelor economice și a listelor de așteptare

Un raport privind sănătatea din Italia arată principalele probleme semnalate de către cetățeni: așteptări lungi pentru vizitele medicale, examinări și operații, camere de urgență supraaglomerate, lipsa medicilor de familie și lipsa asistenței teritoriale, notează Corriere della Sera.

Se pot aștepta 300 de zile pentru un prim examen cardiologic sau chiar neurologic cu codul de prioritate „D” (amânabil), adică care trebuie efectuat în termen de 30 de zile, conform indicației clinice date de medic pe rețeta Serviciului Național de Sănătate.

Au fost și cei care au așteptat 98 de zile pentru un examen gastroenterologic cu prioritate „U” (urgent), adică să fie efectuat în 72 de ore. Există și 159 de zile de așteptare înainte de a fi realizată o operație pentru un cancer de prostată, care trebuia făcut în 30 de zile.

Și apoi: îngrijire precară în multe zone din țară, cu dificultăți în găsirea unui medic generalist care să înlocuiască medicul care se pensionează; așteptări lungi înainte de a primi un pat într-o secție; informații precare privind vaccinurile și programele gratuite pentru diagnosticarea cancerului.

Acestea se numără printre neplăcerile semnalate de cetățeni, în cursul anului 2023, la serviciul PiT Salute di Cittadinanzattiva și la secțiile teritoriale ale Tribunalului pentru Drepturile Pacienților, colectate în „Raportul civic privind sănătatea” din Cittadinanzattiva, prezentat Ministerului Sănătății.

Din cele 24.043 de raportări (nu anchete statistice) primite de Cittadinanzattiva – în creștere cu 9.971 față de anul precedent – aproape una din trei se referă la lipsa de acces la servicii, din cauza listelor de așteptare blocate (deși sunt interzise prin lege), a așteptărilor lungi pentru vizite, examinări și operații și a dificultăților de contactare a sistemului medical.

În plus față de rapoartele cetățenilor, analiza conține și date din alte sondaje, cum ar fi cel al ISTAT, care arată că în 2023 aproximativ 4,5 milioane de cetățeni au refuzat să se supună examinărilor și controalelor din cauza problemelor economice, a listelor de așteptare sau a dificultăților de acces – inclusiv teritorial – la servicii.

Confirmând fenomenul renunțării la tratament, au fost analizate apoi și datele privind serviciile furnizate. În comparația dintre 2019 și 2023, în contrast cu o creștere a numărului de prescripții, se constată o reducere de aproximativ 8 % a numărului de servicii prestate. În timp ce în Lombardia, Toscana și Emilia Romagna diferența dintre serviciile prescrise și cele efectiv furnizate este minimă, în 14 regiuni procentele depășesc media națională, cu vârfuri de minus 25 % în Sardinia, minus 27 % în Valle d’Aosta și minus 28 % în provincia Bolzano.

Rapoartele privind asistența primară sunt în creștere (14,2%din cele 24.000 de rapoarte: un plus de 5 procente față de 2022), adică neplăcerile semnalate de cetățeni privind relația cu medicii de familie și pediatrii, lipsa de legătură între medicii de familie și alți specialiști, lipsa de îngrijire în teritoriu după externarea din spital.