Italienii câștigă mai puțin decât în 1990 / Italia este singura țară din UE în care salariile reale au scăzut față de acum 34 de ani

Veniturile medii ale italienilor sunt sub nivelurile din anii 1990, anunță Corriere della Sera înt-o analiză economică ce pornește de la o bază de date a Eurostat.

Italia este de ani de zile prinsă într-o istorie de salarii excesiv de mici, scriu jurnaliști italieni, fiind singura țară din Uniunea Europeană în care înainte de 1990 se trăia mai bine decât acum.

Există în peninsulă o vastă zonă de sărăcie formată din cei care nu au un contract fix, ajungând adesea să fie prinși -așa cum este cazul tinerilor – în cercul uceniciei care nu se mai înncheie.

Oficialii consideră că această zonă este formată din „două milioane de lucrători”, formată și din contracte sezoniere în turism și servicii în care dimensiunea „la negru” nu este neglijabilă, iar cadrele contractuale sunt ocolite de ilegalitate și slab apărate de puținele controale.

Adevărata măsură a câștigurilor oamenilor este ceea ce în economie se numește salariul real, adică salariile în raport cu prețurile.

Potrivit datelor OCDE, Italia este, dintre marile economii, țara în care salariile reale au scăzut cel mai mult. Minus 7,3% numai în 2022 față de 2021, un an în care creșterea prețurilor determinată de creșterea prețurilor la energie a redus puternic puterea de cumpărare a gospodăriilor.

”Plătim ani de stagnare a veniturilor blocate (și) de stagnarea productivității, iar nota de plată se răsfrânge și asupra celor care au un loc de muncă. Problema este că aceasta este o tară istorică. Cum să acționăm asupra puterii de cumpărare pentru a atenua dificultățile celor care „trăiesc sub 35.000 de euro pe an” a fost însă întotdeauna subiect de dezbatere”, scrie Corriere della Sera.

Potrivit OCDE, salariile reale din Italia scăzuseră deja cu 2,9% din 1990 până în 2020. Inflația ridicată generată de războiul din Ucraina și redresarea rapidă de după Covidiu exacerbează o problemă pe care Italia o avea deja. Dacă până în acest moment protagoniștii poveștii sunt doi – salariile și prețurile – pentru a înțelege ce se întâmplă trebuie să introducem un al treilea actor: productivitatea, se precizează în analiză. Cantitatea de produs care poate fi produsă în unitatea de timp.

Tommaso Monacelli, profesor de macroeconomie la Universitatea Bocconi din Milano, explică faptul că”salariile mici sunt semnul revelator al unui rău profund în economie. Ele provin dintr-o creștere anemică a productivității totale a factorilor. Salariile firmelor sunt, în opinia mea, cea mai mare rană a modelului de specializare productivă al Italiei, bazat pe întreprinderi mici și mijlocii. Cu un impact inevitabil și asupra demografiei. Cu o forță de muncă îmbătrânită și slab educată și cu un procent scăzut de lucrători cu educație avansată, productivitatea are de asemenea de suferit. Adăugați la aceasta o piață de capital care nu este foarte dinamică și dimensiunile mici ale întreprinderilor, de asemenea pentru a scăpa de radarele autorităților fiscale, în general puțin deschise din acest motiv la inovația tehnologică și, prin urmare, la valoarea adăugată pe care aceasta o generează asupra productivității, o moștenire, de asemenea, a unui capitalism de familie afectat de dogma controlului”, explică economistul.

Analizând datele BCE, se poate observa o anumită discrepanță în ceea ce privește creșterea valorii nominale a salariilor între diferitele țări din zona euro, a relatat un studiu al asociației Adapt.

În 2022, creșterea în Italia este de doar 1,1%, în timp ce alte țări înregistrează procente mai mari, cum este cazul Germaniei (2,7%) sau al Cehiei (4,4%). Emblematic este cazul Franței, unde valoarea nominală a salariilor a crescut cu aproximativ 5%. În majoritatea sectoarelor, au fost aplicate clauze de revizuire legate de fluctuațiile inflației, ceea ce a permis renegocierea contractelor colective, ceea ce a dus la o creștere a valorii nominale a contractelor.

„Într-o perspectivă pe termen lung, este evident că majorările bruște și disproporționate ale prețurilor au erodat complet creșterea nominală a salariilor contractuale care a avut loc în ultimii ani. Deși începând din 2015 s-a observat o creștere a salariilor, inclusiv în termeni reali, în majoritatea țărilor europene, această creștere, a cărei tendință scăzuse deja în 2021, până la o scădere bruscă în 2022, s-a oprit odată cu creșterea inflației”, scriu cercetătorii de la Adapt.

Dacă ne întoarcem în 2008, anul crizei financiare care a măturat sistemul bancar american, salariile italienilor sunt cu 12% mai mici în termeni reali, explică Raportul global asupra salariilor prezentat de OIM, Organizația Internațională a Muncii.

Salariul mediu, la paritate de putere de cumpărare între toate țările lumii, în Italia este puțin peste pragul de 35.000 de euro. Media OCDE, însă, este de peste 46 de mii de euro.