Italienii îi iau apărarea lui Dante Alighieri, după ce un ziar german a scris că poetul florentin ar fi ”cu ani-lumină” în urma lui Shakespeare

Lideri politici şi culturali din Italia au sărit în apărarea veneratului poet Dante Alighieri după ce un ziar german i-a minimalizat importanţa pentru limba italiană spunând că William Shakespeare era ”cu ani-lumină mai modern”, scrie The Guardian.

Într-un articol de opinie apărut în Frankfurter Rundschau, Arno Widmann a afirmat că, deşi Dante ”a adus limba naţională pe înalte culmi”, şcolarii din Italia se chinuie să înţeleagă versurile învechite ale ”Divinei Comedii”, compusă în 1320.

Poem epic, structurat în trei părţi, ”Divina Comedie” urmăreşte călătoria unui pelerin prin iad, purgatoriu şi paradis şi a fost scrisă în dialectul toscan vernacular pentru a o face accesibilă maselor, şi nu în latină. Opţiunea lui Dante a avut un impact atât de mare asupra scriitorilor vremii, încât dialectul toscan a stat la baza italienei moderne, ceea ce i-a adus poetului supranumele de ”părintele limbii italiene”.

Widmann a menţionat totodată că Dante, ca poet liric, a fost influenţat de trubadurii medievali francezi, poeţii-muzicieni care scriau versuri de dragoste. ”O diferenţă esenţială tinde să fie trecută cu vederea”, a scris Widmann. ”Trubadurii erau muzicanţi, iar din capodopere acestora s-au păstrat doar versurile; Dante a urmărit obţinerea aceluiaşi efect, dar fără muzică. Mereu simţea că trebuie să fie în competiţie”.

Însă poate cea mai acuzatoare afirmaţie a jurnalistului a fost compararea lui Dante cu Shakespeare. Widmann a scris că ”Shakespeare, în amoralitatea sa, era cu ani-lumină mai modern decât eforturile lui Dante de a avea o părere despre orice, trăgând totul înaintea judecăţii propriei moralităţi”.

Widmann şi-a scris articolul pentru a coincide cu celebrarea lui Dante în Italia, pe 25 martie, dată la care mulţi experţi consideră că poetul a început să scrie prima parte a ”Divinei Comedii”. Anul acesta, o serie de evenimente se desfăşoară pe teritoriul Italiei pentru a marca 700 de ani de la moartea poetului.

Cea mai dură reacţie stârnită de articolul lui Widmann a venit din partea lui Eike Schmidt, un istoric de artă german şi director al Galeriei Uffizi din Florenţa, care, în timpul unui interviu radio, l-a descris pe jurnalist ca fiind ”ignorant”.

”Widmann susţine că importanţa lui Dante pentru limba italiană nu a fost atât de mare, întrucât şcolarii ar avea dificultăţi în a-i înţelege textele”, a spus Schmidt. ”Dar nu este deloc cazul. În afara câtorva cuvinte şi câtorva concepte teologice, limba lui Dante este în continuare perfect inteligibilă în ziua de astăzi, spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat cu engleza sau germana în secolul al XIV-lea”.

Ministrul italian al culturii, Dario Franceschin, a răspuns prin publicarea unui vers din Infernul de Dante pe Twitter:”Non ragioniam di lor, ma guarda e passa (Inf. III, 51)” (”să nu ne gândim la ei, ci să privim şi să trecem mai departe”).

Luca Serianni, lingvist italian şi vicepreşedinte al Dante Alighieri Society, a declarat pentru agenţia de presă Adnkronos că articolul are o ”abordare puerilă”.

Dante s-a născut la Florenţa în 1265 şi a fost înmormântat la Ravenna în 1321. Atât papa Francisc, cât şi preşedintele Italiei, Sergio Mattarella, l-au omagiat săptămâna trecută pe ilustrul poet florentin cu prilejul Zilei Dante. Papa Francisc a scris că Dante rămâne ” un profet al speranţei şi un martor al dorinţei umane pentru fericire” cu precădere în acest ”moment istoric”.

Mattarella a declarat pentru Corriere della Sera: ”Divina Comedie ne atrage în continuare, ne fascinează, ne uimeşte astăzi căci vorbeşte despre noi, despre esenţa umană în profunzimile sale despre slăbiciune, eşecuri, nobleţe şi generozitate”.

Sursa: Agerpres

Foto: Dante Alighieri, frescă în Catedrala din Florența (Domenico di Michelino) / Sursa: Facebook