Iulia Motoc, printre magistrații care vor examina la CPI cererea de a fi emise mandate de arestare pentru războiul dintre Israel şi Hamas. Care sunt etapele următoare ale demersului făcut de procurorul-şef al Curţii Penale Internaţiomale

Procuratura Curţii Penale Internaţionale (CPI) a cerut mandate de arestare pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu şi pentru ministrul apărării, Yoav Gallant, precum şi pentru principalii trei lideri ai Hamas, pentru presupuse crime de război şi crime împotriva umanităţii. Cererea procurorului Karim Khan va ajunge la o cameră preliminară formată din trei magistraţi, prezidată de judecătoarea din România Iulia Motoc, transmite News.ro.

Judecătoarea Iulia Motoc, fost reprezentant al României la CEDO şi fost judecător constituţional, a fost aleasă judecător al Curţii Penale Internaţionale la sfârşitul anului trecut.

Reuters prezintă ce urmează să se întâmple în continuare şi care ar putea fi impactul demersului procurorului CPI asupra relaţiilor diplomatice şi a altor procese judiciare care au în atenţie războiul din Gaza.

CE SE VA ÎNTÂMPLA ÎN CONTINUARE LA CPI?

Cererea procurorului Karim Khan ajunge la o cameră preliminară. Camera va fi compusă din trei magistraţi: judecătorul-preşedinte Iulia Motoc din România, judecătoarea mexicană Maria del Socorro Flores Liera şi judecătoarea Reine Alapini-Gansou din Benin.

Nu există un termen limită pentru ca judecătorii să decidă dacă vor emite mandate de arestare. În cazurile anterioare, judecătorilor le-a luat de la puţin peste o lună până la câteva luni.

În cazul în care judecătorii sunt de acord că există „motive rezonabile” pentru a crede că au fost comise crime de război sau crime împotriva umanităţii, vor emite un mandat de arestare. Mandatul trebuie să menţioneze numele persoanei, crimele specifice pentru care se solicită arestarea şi o declarare a faptelor care se presupune că ar constitui aceste crime.

Judecătorii pot modifica cererile de mandat de arestare şi pot acorda mandatul doar pentru anumite părţi din ceea ce solicită procurorul. Acuzaţiile pot fi, de asemenea, modificate şi actualizate ulterior.

Liderii israelieni şi ai Hamas au respins acuzaţiile de comitere a crimelor de război, iar reprezentanţii ambelor părţi au criticat decizia lui Khan.

VOR FI ARESTAŢI NETANYAHU ŞI LIDERII HAMAS?

Statutul fondator al CPI de la Roma, combinat cu jurisprudenţa din cazurile anterioare care au implicat mandate de arestare împotriva şefilor de stat în funcţie, obligă toate cele 124 de state semnatare ale CPI să aresteze şi să predea orice persoană care face obiectul unui mandat de arestare al CPI dacă aceasta pune piciorul pe teritoriul lor.

Cu toate acestea, instanţa nu dispune de mijloace pentru a pune în aplicare o arestare.

Sancţiunea pentru nearestarea unei persoane este un referat la adunarea statelor membre ale CPI şi, în cele din urmă, sesizarea Consiliului de Securitate al ONU.

POATE FI SUSPENDATĂ O ANCHETĂ SAU UN MANDAT AL CPI?

Regulile Curţii permit Consiliului de Securitate al ONU să adopte o rezoluţie care să întrerupă sau să amâne o anchetă sau o urmărire penală pentru un an, cu posibilitatea de a reînnoi decizia pe termen nelimitat.

În cazurile anterioare în care un stat şi-a ignorat obligaţia de a aresta o persoană care face obiectul unui mandat de arestare emis de CPI, acesta a primit cel mult o sancţiune procedurală.

Israelul sau autorităţile palestiniene ar putea, de asemenea, să solicite în mod oficial Biroului procurorului să amâne cazul, deoarece ele însele investighează sau urmăresc penal aceleaşi persoane pentru practic aceleaşi presupuse fapte penale. Procurorul ar trebui în acest caz să întrerupă cazul şi să verifice dacă statul care a solicitat amânarea desfăşoară într-adevăr o anchetă reală. În cazul în care procurorul consideră că investigaţiile naţionale nu sunt suficiente, acesta poate solicita judecătorilor redeschiderea anchetei.

MAI POT CĂLĂTORI NETANYAHU ŞI ŞEFUL HAMAS YAHYA SINWAR?

Da, ei pot călători. Nici solicitarea unui mandat de arestare, nici emiterea unui mandat de arestare de la CPI nu îngrădeşte libertatea de a călători a unei persoane. Cu toate acestea, odată ce a fost emis un mandat de arestare, aceştia riscă să fie arestaţi dacă ajung într-un stat semnatar al CPI, ceea ce le poate influenţa luarea deciziilor.

Nu există nicio restricţie care să împiedice liderii politici, legiuitorii sau diplomaţii să se întâlnească cu persoane pe numele cărora există un mandat de arestare al CPI. Din punct de vedere politic, însă, optica acestei situaţii poate fi un dezavantaj.

VA INFLUENŢA ACEASTĂ CERERE DE MANDATE DE ARESTARE ŞI ALTE CAZURI?

Nu în mod direct, dar poate indirect.

Cererea CPI este o chestiune separată de procesele în care, de exemplu, se cere un embargo asupra armelor livrate Israelului sau de demersurile Africii de Sud la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) de a cere oprirea ofensivei israeliene asupra Rafah.

În cazul în care judecătorii decid că există motive rezonabile pentru a crede că Netanyahu şi ministrul apărării Yoav Gallant comit crime de război şi crime împotriva umanităţii în Gaza, acest lucru ar putea consolida demersurile juridice care cer un embargo asupra armelor în alte părţi, deoarece numeroase state au prevederi care interzic vânzarea de arme către state care le-ar putea folosi în moduri ce încalcă dreptul umanitar internaţional.