Iulia Scântei: Există posibilitatea ca, pe 18 mai, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene să condamne România pentru încălcarea dreptului european, ca urmare a înfiinţării Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie

Preşedintele Comisiei juridice din Senat, Iulia Scântei, a declarat miercuri că există posibilitatea ca, pe 18 mai, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene să condamne România pentru încălcarea dreptului european, ca urmare a înfiinţării Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), ministrul Stelian Ion exprimându-şi însă convingerea că se va găsi o soluţie pentru evitarea unei sancţiuni.

Comisia juridică a Senatului a organizat, miercuri, a treia dezbatere pe tema proiectului de desfiinţare a SIIJ, care a avut loc în prezenţa reprezentaţilor asociaţiilor de magistraţi, ale căror păreri au fost „polarizate”, pro şi împotriva desfiinţării SIIJ, după cum a apreciat preşedintele Comisiei juridice a Senatului.

„Ziua de 18 mai va aşeza România, din păcate, există o probabilitate în rândul statelor care sunt condamnate de CJUE pentru încălcarea dreptului european ca urmare a unei modificări legislative şi înfiinţării unei instituţii precum Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie. Şi vom fi în situaţia cu România sancţionată în baza Tratatului cu UE. (…) Desfiinţarea SIIJ, în cazul unei condamnări în baza Tratatului, devine obligaţie a statului şi angajează răspunderea patrimonială a statului, indiferent cine este la conducere în Parlament sau în Guvern. Avem un proiect iniţiat de Guvern şi nu ne-am fi dorit să aşteptăm această soluţie a CJUE. Eu nu văd decât să aducem legislaţia în acord cu Tratatul, adică să desfiinţăm acea instituţie (SIIJ – n.r.)”, a afirmat, miercuri, Scântei.

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a calificat însă „de neacceptat” ipoteza ca România să fie sancţionată pecuniar în cazul în care SIIJ nu va fi desfiinţată.

„Ideea că putem fi sancţionaţi pecuniar pentru o astfel de ipoteză, în care secţia nu se va fi desfiinţată, este de neacceptat. Ce facem? Punem acum presiune pe buget şi punem cu toţii mână de la mână şi plătim pentru această situaţie pe care o putem rezolva în Parlament? Nu. Eu sunt convins că vom găsi acea soluţie, astfel încât nu vom ajunge să fim sancţionaţi. Important este ca odată cu desfiinţarea, să dăm procurorilor posibilitatea să îşi facă datoria, cu echilibru, fără patimă. Înţeleg uman, poate e dramatic să fii implicat într-un proces penal (…), dar nu va exista nicio garanţie că la o unitate de parchet nu vor fi achitări, că nu vor fi situaţii neplăcute şi nu există nicio garanţie că judecătorii nu vor fi anchetaţi”, a spus Stelian Ion.

Potrivit acestuia, DNA, care a avut până în prezent „un rol pozitiv”, trebuie întărită prin „profesionalism şi sprijin”.

„Dacă vrem să punem tirul pe DNA – deşi în istoria judiciară a României (…) se va constata, din punctul meu de vedere, că a avut un rol pozitiv, categoric -, am greşit foarte mult să facem acest lucru şi să continuăm, nu mă refer la mine, spun la modul general, tirul asupra acestei instituţii. Există şi în alte state instituţii similare, există şi în alte state probleme de corupţie şi state cu democraţii mai vechi, consolidate. Eu cred că e bine să avem o astfel de structură (DNA – n.r.) întărită prin profesionalism şi prin sprijin, pentru că DNA are nevoie şi de personal, şi de poliţie judiciară, şi de logistică, la fel cum au şi celelalte unităţi de Parchet, dar vorbeam acum doar de o piesă din acest mare puzzle al sistemului judiciar românesc”, a adăugat Stelian Ion.

Deputaţii au adoptat, pe 24 martie, în plen, proiectul privind desfiinţarea SIIJ, în forma primită de la Comisia juridică, unde au fost adoptate mai multe amendamente, printre care şi unul al deputatului minorităţilor naţionale Ionel Stancu, care prevede că magistraţii pot fi trimişi în judecată doar cu încuviinţarea CSM.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare desfiinţarea SIIJ din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, stabilindu-se o serie de măsuri tranzitorii care decurg din această operaţiune. Totodată, se propune abrogarea secţiunii care priveşte organizarea, funcţionarea şi competenţa acestei Secţii din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară şi instituirea unor dispoziţii referitoare la situaţia personalului şi a dosarelor aflate pe rolul Secţiei la data intrării în vigoare a acestei legi.

Senatul este Cameră decizională în acest caz.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) se va pronunţa pe 18 mai în privinţa mai multe modificări aduse Legilor Justiţiei în Romania, arată Agerpres.

Sursa Foto: Adrian Cuba / Facebook