Jalnica încercare a lui Dăncilă de a scoate un profit politic din cazul Caracal. Trei argumente

Premierul Viorica Dăncilă a anunțat sâmbătă că ia în calcul convocarea unui referendum de consultare a românilor pentru înăsprirea drastică a pedepselor pentru crimă, viol, pedofilie. În paralel, ea a cerut partidelor să nu politizeze cazul din Caracal. Problema e că, potrivit legii, premierul nu are dreptul de a convoca un referendum. În plus, pentru înăsprirea legislației penale nu e nevoie de referendum.

Nu avem de-a face decât cu o încercare patetică și eșuată a unui premier în corzi de a devia atenția publică de la incompetența propriilor oameni, plasați de aproape șapte ani de partidul-stat PSD în toate funcțiile-cheie din administrație.

• „Cer o atitudine responsabilă şi din partea partidelor, pe care le rog să nu încerce să politizeze acest subiect. Este inadmisibil să permitem urcarea oamenilor politici pe această tragedie pentru exerciţii de imagine şi de campanie electorală”, a spus Dăncilă într-o declarație de presă la Palatul Victoria

Prin fluturarea ideii unui referendum pe o temă care în mod evident a inflamat opinia publică, Dăncilă face, evident, exact ceea ce în mod ipocrit le ceruse celorlalți să nu facă: se cațără populist pe valul de nemulțumire populară.

Primul argument. Premierul României nu poate convoca un referendum. Potrivit Constituției României (articolul 90) și Legii referendumului 3/2000, doar președintele României sau Parlamentul pot declanșa referendumuri.

Or, Dăncilă a vorbit despre posibilitatea ca ea însăși să convoace un referendum: „Analizez posibilitatea convocării unui referendum de consultare a românilor pentru înăsprirea drastică a pedepselor pentru crimă, viol, pedofilie”

Al doilea argument. Pentru înăsprirea pedepselor penale nu e nevoie de modificatea Constituției sau de un referendum consultativ, fiind suficientă modificarea Codului Penal și, eventual, a Codului de procedură penală.

Or, PSD și partenerul de coaliție, ALDE, au majoritatea parlamentară necesară pentru a trece o asemenea modificare în procedură rapidă, dacă este nevoie.

Mai mult: Dăncilă are la îndemână instrumentul numit ordonanță de urgență, folosit din plin până acum de PSD pentru a modifica legislația din justiție sau legislația penală.

Al treilea argument. Dăncilă vrea să transmită populației că este preocupată de protejarea populației. Realitatea este că multiplele modificări legislative făcute în ultimii trei ani de ea însăși ca premier sau de PSD, partidul pe care îl conduce, au dus la slăbirea legislației penale și a independenței justiției. Mai mult, PSD și ALDE, sprijinite de UDMR, au modificat legislația astfel încât au scos anticipat din pușcării mii de condamnați pentru infracțiuni grave (omor, viol, pedofilie), sub pretextul respectării drepturilor omului, mulți dintre aceștia recidivând.

Nu mai departe decât în urmă cu patru luni, pe 3 aprilie, 12 state partenere din UE și NATO i-au transmis lui Dăncilă o scrisoare deschisă prin care avertizau că modificarea codurilor penale (aflate acum pe masa CCR) duce tocmai la ”slabirea capacității României de a lupta împotriva criminalității și corupției”. Pentru PSD nu a contat, modificarea codurilor penale a continuat, în ciuda avertismentelor UE, SUA, Comisiei de la Veneția și GRECO.

Adăugați la stupizenia referendumului și țâfna cu care Dăncilă i-a ordonat președintelui Klaus Iohannis ce să facă în ședința CSAT. O neobrăzare fără margini din partea unui personaj care are impresia că și-a terminat calificarea la locul de muncă din Palatul Victoria.

Scurtă concluzie. Dăncilă și consilierii au încercat o ieșire rapidă din defensivă prin propunerea-surpriză a unui referendum. O mișcare imposibilă și inutilă. PSD și-a dat măsura incapacității administrative și a dovedit că a operat o adevărată contraselecție în administrație. E suficient să vă uitați la figura turmentată a ministrului de Interne, Nicolae Moga, și veți înțelege perfect că incompetența e condiție esențială la intrarea în guvern.